2023

Acest articol sau secțiune este de actualitate. Informațiile se pot schimba rapid odată cu desfășurarea evenimentelor.

2023 (MMXXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică. A fost al 2023-lea an de d.Hr., al 23-lea an din mileniul al III-lea și din secolul al XXI-lea, precum și al 4-lea an din deceniul 2020-2029.

A fost desemnat:

• Anul orașului Tallinn, denumit Cea mai verde capitală europeană.
• Anul orașelor Veszprém (Ungaria), Timișoara (România) și Eleusina (Grecia), numite Capitale Europene ale Culturii.
• Anul orașului Lublin (Polonia) numită Capitală Europeană a Tineretului.
• Anul Ciprian Porumbescu, în România.
• Viva Magenta este aleasă culoarea anului 2023.

Evenimente[modificare | modificare sursă]

Ianuarie[modificare | modificare sursă]

• 1 ianuarie: Croația a adoptat moneda euro, devenind al 20-lea stat membru al zonei euro.
• 1 ianuarie: Croația a aderat la Schengen, devenind al 27-lea stat membru al zonei de liberă circulație.
• 1 ianuarie: Autoritatea de Aviație Civilă din Filipine închide spațiul aerian al țării timp de aproape șase ore din cauza unei pene de curent în centrul său de management al traficului aerian, care a afectat peste 280 de zboruri comerciale și peste 56.000 de pasageri.
• 1 ianuarie: Brațul britanic al grupului de protest împotriva schimbărilor climatice Extinction Rebellion anunță că va renunța „temporar” la utilizarea perturbării publice ca tactică principală.
• 1 ianuarie: Progresistul Luiz Inácio Lula da Silva a depus jurământul ca al 39-lea Președinte al Braziliei, după două luni de la alegerile cruciale din octombrie.
• 1 ianuarie: Autoritățile australiene și cele canadiene anunță că vor solicita călătorilor din China să prezinte un test COVID-19 negativ pentru a intra în țările lor începând cu 5 ianuarie.
• 1 ianuarie: Canada adoptă o lege care interzice străinilor, cu excepția imigranților și rezidenților permanenți, să achiziționeze zone rezidențiale în țară timp de doi ani, ca răspuns la o bulă imobiliară.
• 2 ianuarie: Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, inițiază o procedură oficială de revocare a imunității parlamentare a doi europarlamentari presupus implicați în scandalul de corupție în Qatar din Parlamentul European.
• 2 ianuarie: Curtea Supremă a Indiei susține legalitatea deciziei guvernului de demonetizare a tuturor bancnotelor de 500 ₹ și 1.000 ₹ (rupii) din seria Mahatma Gandhi în 2016.
• 2 ianuarie: Malawi suspendă deschiderea școlilor din Lilongwe și Blantyre din cauza unui focar de holeră, care a ucis până acum 595 de persoane, inclusiv 19 persoane în noaptea de Revelion.
• 2 ianuarie: Protestele continuă pentru a cincea zi în Las Anod, Somaliland, protestatarii cerând ca orașul să fie guvernat de Puntland și nu de Somaliland. Douăzeci de oameni sunt uciși în confruntările dintre protestatari și forțele de securitate.
• 3 ianuarie: Începe cel de-al 118-lea Congres al Statelor Unite, cu alegerile Președintelui Camerei îndreptându-se către mai multe tururi de scrutin pentru prima dată în 100 de ani, după ce Kevin McCarthy nu reușește să primească numărul necesar de voturi la primele trei tururi.
• 3 ianuarie: Guvernul Pakistanului ordonă închiderea tuturor centrelor comerciale și piețelor cu amănuntul până la ora 20:30 (PKT) zilnic, ca parte a unui plan de conservare a energiei pentru a compensa creșterea prețurilor la energie.
• 3 ianuarie: Vizita ministrului israelian al Securității Naționale Itamar Ben-Gvir la Muntele Templului din Ierusalim are ca rezultat proteste ale palestinienilor, precum și condamnarea vizitei mai multor țări arabe, care consideră locul ca fiind parte a Moscheei Al-Aqsa.
• 4 ianuarie: Centrul Național pentru Uragane publică un nou Raport asupra ciclonilor tropicali pentru uraganul Katrina, scăzând numărul morților de la peste 1800 la 1392.
• 4 ianuarie: Curtea Supremă a Spaniei spune că va investiga doi fii ai președintelui Guineei Ecuatoriale Teodoro Obiang Nguema Mbasogo pentru răpirea și tortura a doi cetățeni spanioli care se opun guvernării lui Obiang.
• 4 ianuarie: Comisia pentru Concurență din India respinge un recurs din partea Google cu privire la decizia sa din octombrie 2022, potrivit căreia poziția dominantă a Google pe piața motoarelor de căutare și controlul magazinului de aplicații Android a încălcat legile antitrust din India.
• 4 ianuarie: Meta Platforms este amendată cu 390 milioane de euro de către Uniunea Europeană, colectarea de către companie a datelor personale din conturile Facebook și Instagram pentru reclame personalizate a încălcat legile UE privind confidențialitatea.
• 4 ianuarie: Actorii Leonard Whiting și Olivia Hussey, care au jucat în adaptarea cinematografică din 1968 a filmului Romeo și Julieta al lui William Shakespeare, depun un proces la Curtea Superioară a Județului Los Angeles împotriva Paramount Pictures pentru 500 milioane de dolari, acuzând abuz sexual, hărțuire sexuală și fraudă și pentru că a fost filmat nud fără știrea lor.
• 5 ianuarie: La Bazilica Sfântul Petru din Roma au loc funeraliile fostului suveran Pontif, Papa Benedict al XVI-lea al Vaticanului.
• 5 ianuarie: Guvernul Ciadului raportează că un complot de „tentativă de destabilizare” condus de militari și activiști pentru drepturile omului a eșuat. Declarația spune că arestările celor 11 persoane implicate au avut loc mai târziu de 8 decembrie 2022.
• 5 ianuarie: Grecia anunță că călătorii din China vor avea nevoie de un test COVID-19 negativ pentru a intra în țară.
• 5 ianuarie: Armata îl arestează pe Ovidio Guzmán López, fiul narcotraficantului încarcerat Joaquín „El Chapo” Guzmán, în Culiacán, Sinaloa, Mexic. Arestarea este urmată de tulburări la nivel de stat, multe școli și aeroporturi fiind închise. Zece soldați și 19 membri ai bandei sunt uciși în timpul tulburărilor.
• 6 ianuarie: Poliția de securitate de stat din Uzbekistan arestează patru persoane din cauza morții a 19 copii care au consumat un produs cu sirop de tuse fabricat de producătorul indian de medicamente Marion Biotech săptămâna ce a trecut.
• 6 ianuarie: Autoritățile din Arabia Saudită condamnă doi administratori Wikipedia la 32, respectiv 8 ani de închisoare, în legătură cu activitățile lor pe site.
• 6 ianuarie: Talibanii și compania chineză de petrol și gaze din Xinjiang din Asia Centrală au convenit asupra unui acord pe 25 de ani pentru a permite companiei chineze să foreze pentru petrol în bazinul râului Amudaria. Este primul acord major de extracție de energie al Afganistanului cu o firmă străină de când talibanii au revenit la putere în 2021.
• 6 ianuarie: Organizația pentru Alimentație și Agricultură raportează că prețurile internaționale ale alimentelor au atins un nivel record în 2022, pe fondul preocupărilor continue privind penuria de alimente.
• 8 ianuarie: China își redeschide granițele pentru vizitatorii internaționali, marcând sfârșitul restricțiilor de călătorie care au început în martie 2020.
• 8 ianuarie: Susținătorii fostului președinte al Braziliei, Jair Bolsonaro, asaltează Congresul Național Brazilian, Curtea Federală Supremă și Palatul Prezidențial din Planalto.
• 10 – 17 ianuarie: Un val de frig mortal în Afganistan a ucis 166 de oameni și aproape 80.000 de animale.
• 14 – 28 ianuarie: Alegeri prezidențiale în Cehia. Generalul Petr Pavel a câștigat scrutinul prezidențial, învingându-se pe liberalul Andrej Babiš, urmând să preia funcția de președinte al Cehiei pe 9 martie 2023.
• 15 ianuarie: Zborul 691 Yeti Airlines s-a prăbușit în Pokhara, Nepal, ucigând toate cele 72 de persoane aflate la bord.
• 16 ianuarie: Cel mai căutat șef al mafiei italiene Matteo Messina Denaro este arestat la Palermo, Sicilia.
• 17 ianuarie: Nguyễn Xuân Phúc demisionează din funcția de președinte al Vietnamului pe fondul mai multor scandaluri recente din guvern.
• 17 ianuarie: O avalanșă lovește Nyingchi, Tibet, ucigând 28 persoane.
• 18 ianuarie: Un accident de elicopter în Ucraina a făcut 14 morți, inclusiv ministrul de Interne al țării, Denîs Monastîrski.
• 18 ianuarie: Alegeri generale în Antigua și Barbuda. Prim-ministrul în funcție, Gaston Brown, este ales pentru a treia oară.
• 20 ianuarie: Parlamentul din Trinidad și Tobago alege fosta președintă a senatului, ministru și avocat Christine Kangaloo ca președinte al țării cu 48-22 de voturi.
• 21 ianuarie: Se estimează că India a depășit China ca fiind cea mai populată țară din lume.
• 25 ianuarie: Chris Hipkins îi urmează Jacindei Ardern în funcția de prim-ministru al Noii Zeelande, la șase zile după ce și-a anunțat demisia.
• 27 ianuarie: Tulburări larg răspândite izbucnesc în Israel în urma unui raid militar israelian la Jenin, care a provocat moartea a nouă palestinieni. Baloane cu aer incendiar sunt lansate în zonele populate israeliene după el. Israelul răspunde cu lovituri aeriene țintite. Mai târziu în aceeași zi, șapte evrei sunt împușcați mortal într-o sinagogă într-un atac de răzbunare.
• 29 ianuarie: Alegeri regionale în Austria Inferioară.
• 30 ianuarie: Are loc un atentat sinucigaș la Jamaat-ul-Ahrar în interiorul unei moschei din Peshawar, Khyber Pakhtunkhwa, Pakistan, unde au murit cel puțin 101 de persoane și au fost răniți peste 220 de persoane.

Februarie[modificare | modificare sursă]

• 2 februarie: Banca Centrală Europeană și Banca Angliei își majorează fiecare ratele dobânzilor cu 0,5 puncte procentuale pentru a combate inflația, la o zi după ce Rezerva Federală a SUA își majorează rata dobânzilor federale cu 0,25 puncte procentuale.
• 3 februarie: Un cetățean finlandez de pe lista celor mai căutați de către Europol, Julius Kivimäki, a fost arestat în Franța. Kivimäki este un fost membru al grupului de hacking Lizard Squad.
• 3 februarie: Oficialii din apărarea Statelor Unite anunță că baloane de supraveghere chineze suspectate sunt urmărite în vestul Statelor Unite și Americii Latine.
• 3 februarie: Chile își extinde starea de urgență din cauza incendiilor care au ars până la 8.000 de hectare și, de asemenea, declară o catastrofă în regiunea Biobío pe fondul unui val de căldură de vară.
• 4 februarie: Balonul din China a fost doborât în largul coastei Carolinei de Sud, la ordinul președintelui american Joe Biden.
• 5 – 12 februarie: Alegeri prezidențiale în Cipru. Fostul ministru de externe al Ciprului, Nikos Christodoulides este ales președinte al Republicii Cipru cu 51% din voturi.

• 6 februarie: Un cutremur cu magnitudinea de 7,8 grade Richter a lovit provincia Gaziantep din sudul Turciei, provocând pagube pe scară largă și cel puțin 3.500 de morți în Turcia și Siria, cu peste 15.600 de răniți.
• 11 februarie: Justin Trudeau ordonă doborarea unui obiect neidentificat deasupra Yukonului, care este doborât ulterior de un F-22 Raptor al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite folosind un AIM-9X Sidewinder. Forțele armate canadiene sunt desfășurate pentru a colecta și analiza obiectul.

• 

  17 februarie: Timișoara devine Capitală Europeană a Culturii din partea României.
• 19 februarie: Alegeri prezidențiale în Bangladesh. Shahabuddin Chuppu din Liga Awami, singurul candidat nominalizat, a fost ales fără opoziție ca președinte al acelei țări.
• 20 februarie: Un cutremur cu magnitudinea 6,4 a lovit sudul Turciei și este resimțit și în Siria, Liban și Egipt.
• 21 februarie: Vladimir Putin anunță că Rusia își suspendă participarea la New START, un tratat de reducere a armelor nucleare cu SUA.
• 25 februarie: Alegeri prezidențiale în Nigeria. Bola Tinubu este ales președinte al Nigeriei, învingându-l pe foștii vicepreședinți Atiku Abubakar și Peter Obi.
• 27 februarie: Regatul Unit și Uniunea Europeană ajung la un nou acord privind modificările termenilor Protocolului Irlanda de Nord.
• 28 februarie: Are loc un accident de tren în Tesalia, Grecia, unde au murit 57 de persoane și zeci de oameni au fost răniți.

Martie[modificare | modificare sursă]

• 5 martie: Alegeri parlamentare în Estonia.
• 6 martie: Formația românească de muzică pop-dance, A.S.I.A., se reunește după 17 ani într-un concert aniversar.
• 10 martie: Iran și Arabia Saudită convin să reia relațiile diplomatice care au fost oprite în 2016 la discuțiile meditate de Republica Populară Chineză.
• 14 martie: Două avioane de luptă rusești Su-27 au doborât o drona americană MQ-9 Reaper, în Marea Neagră cu combustibil. Tensiunile dintre Statele Unite ale Americii și Rusia au crescut, dar din fericire nu s-a intâmplat nimic.
• 17 martie: Curtea Internațională de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin pentru crime de război.
• 18 martie: Un cutremur de 6,8 a lovit Ecuador, ucigând 18 persoane, rănind aproape 500 de persoane și provocând pagube majore.

Aprilie[modificare | modificare sursă]

• 2 aprilie: Alegeri parlamentare în Finlanda.
• 2 aprilie: Alegeri parlamentare în Bulgaria.
• 2 aprilie: Alegeri prezidențiale în Muntenegru în turul 2 câștigătorul acestei ture fiind Jakov Milatović de la Europa Acum!.
• 4 aprilie: Finlanda a devenit în mod oficial al 31-lea stat membru NATO
• 8 aprilie: O explozie a dus la prăbușirea a două clădiri rezidențiale în Marsilia, oraș aflat în sudul Franței. Un număr de până la 10 persoane ar fi prinse sub dărâmături.
• 11 aprilie: Războiul civil din Myanmmar: În satul Pazigyi peste 100 de oameni au fost uciși de Forțele aeriene din Myanmmar.
• 14 aprilie: Jupiter Icy Moons Explorer (JUICE) este lansat de către Agenția Spațială Europeană (ESA) pentru a căuta viață pe sateliții naturali ai lui Jupiter, cu o dată estimată de sosire în 2031.
• 15 aprilie: A început un război în Sudan după ce în 15 aprilie RSF (Forțele de sprijin rapid) a atacat capitala Sudanului Khartoum decesele oamenilor care au murit sunt mari, iar mai apoi au început și lupte în Regiunea Darfur cucerind și Aeroportul internațional din Khartoum, între timp Antony Blinken, secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, a cerut armistițiu pentru 24 de ore, apoi mai mulți civili au murit, iar RSF a cucerit orașul Nyala, iar mai apoi au cucerit orașul Geneina avansând câtre nordul Sudanului lupte crâncene au continuat iar Marea Britanie, Canada au evacuat civili.
• 20 aprilie: Are loc Eclipsa de Soare din 20 aprilie 2023.
• 20 aprilie: Racheta Starship de la SpaceX cea mai mare și mai puternică rachetă construită vreodată, este lansată din Boca Chica, Texas, Statele Unite ale Americii. Explodează la patru minute după lansare.
• 26 aprilie: Liderul chinez Xi Jinping l-a sunat pe Volodîmîr Zelenski, președintele Ucrainei, la peste o lună după summitul lui Xi Jinping cu președintele rus Vladimir Putin.
• 28 aprilie: Papa Francisc a vizitat orașul Budapesta și va sta în Ungaria 3 zile.
• 30 aprilie: Are loc un masacru cu 5 morți și 3 răniți în Texas, Statele Unite ale Americii.
• 30 aprilie: Alegeri generale în Paraguay.

Mai[modificare | modificare sursă]

• 2 mai: Formația Aerosmith a anunțat un turneu de adio numit "Peace Out".
• 3 mai: Are loc un masacru la o școală gimnazială din Belgrad, Serbia, în care un elev de 13 ani a deschis focul și a ucis 9 elevi și portarul școlii. Este cel mai tânăr elev care a săvârșit un masacru într-o școală. Elevul a fost arestat ulterior.
• 4 mai: Un bărbat sârb de 21 de ani, înarmat cu o pușcă de asalt, a deschis focul dintr-o mașină în satele Dubona și Šepšin din comuna Mladenovac, districtul Belgrad, Serbia și în Malo Orašje, Semendria, omorând 8 persoane, inclusiv un ofițer de poliție, și rănind alte 14. Făptașul a plecat după aceea cu mașina înainte de a fi arestat în ziua următoare lângă Kragujevac. Atacul a avut loc a doua zi după masacrul de la o școală gimnazială din Belgrad.
• 5 mai: Organizația Mondială a Sănătății anunță că COVID-19 nu mai este considerată o urgență de sănătate globală.
• 5 mai: Are loc Eclipsa de Lună din 5 mai 2023.

• 6 mai: Are loc încoronarea regelui Charles al III-lea și a reginei Camilla.
• 7 mai: Siria este readmisă în Liga Arabă după ce a fost suspendată în 2011.
• 9–13 mai: Are loc Concursul Muzical Eurovision 2023 în Liverpool, Regatul Unit.
• 14 mai: Alegeri generale în Turcia.
• 14 mai: Alegeri generale în Thailanda.
• 16 mai: Cel puțin trei morți și numeroși răniți într-un atac armat în New Mexico, Statele Unite ale Americii.
• 17 mai: Inundațiile au lovit Italia făcând cel puțin doi morți, iar patru persoane sunt date dispărute.
• 20 mai: Are loc summitul G7 din Hiroshima, Japonia.
• 21 mai: Alegeri legislative în Grecia.

Iunie[modificare | modificare sursă]

• 2 iunie: Un accident de tren a provocat 288 de morți și 900 de răniți în statul Odisha din India. Bilanțul morților a crescut la 300, iar cel al răniților la 1000.
• 2 iunie: Regele Charles al III-lea a sosit în România, într-o vizită privată cu o durată de cinci zile.
• 6 iunie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022–prezent): Rusia a distrus un baraj în Nova Kahovka, Regiunea Herson, producând inundații mari. Primele semne au fost raportate în Herson și Antonivka, iar inundațiile au fost raportate și în alte sate; între timp poliția ucraineană a anunțat că evacuează mai multe sate din Regiunea Herson.
• 12 iunie: În urma unui acord de rotație de schimbare a fostului premier al româniei Nicolae Ciucă în 2021 aceasta a fost programată pe 25 mai 2023 dar a fost amânată din cauza unei greve generală (În educație) iar a fost amânată până când greva s-a încheiat pe 12 iunie 2023 iar fostul premier al româniei Nicolae Ciucă a fost schimbat cu noul premier al româniei Marcel Ciolacu.
• 13 iunie: Cel puțin 103 de persoane sunt ucise când o barcă de nuntă se răsturnează pe Râul Niger în Statul Kwara, Nigeria.
• 14 iunie: Cercetătorii de la Universitatea Cambridge și Caltech raportează crearea primului embrion uman sintetic din celule stem fără a fi nevoie de spermatozoizi sau ovule.
• 14 iunie: O navă cu migranți din Libia s-a răsturnat în largul coastei Peloponezului; cel puțin 80 de persoane au murit iar alte 500 sunt date dispărute.
• 18 iunie: Un submersibil numit Titan, cu 5 pasageri la bord, a naufragiat în urma unei implozii din cauza presiunii, iar toți pasagerii au murit.
• 23 iunie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022–prezent): Șeful grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a anunțat un „Război Civil” împotriva Rusiei. Pe 24 iunie Grupul Wagner a intrat în orașul Rostov-pe-Don cucerind orașul și regiunea. Grupul Wagner a doborât mai multe elicoptere rusești; între timp a înaintat în Regiunea Voronej și probabil a cucerit orașul Voronej. Grupul Wagner a înaintat în Regiunea Lipețk, intrând apoi în Regiunea Tula. Între timp Rusia a anunțat că va retrage trupe din Ucraina pentru a lupta cu Grupul Wagner, apoi Rusia a mutat un pod pentru a bloca Grupul Wagner să intre în Regiunea Moscova Grupul Wagner a reușit să intre în Regiunea Moscova. Ulterior, șeful Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a anunțat că oprește lupta cu Rusia, pentru că nu a vrut o vărsare de sânge.
• 30 iunie: Un cetățean din Tadjikistan numit Rustam Ashurov afiliat ISIS și căutat pentru răpirea și uciderea vicepreședintelui unei bănci din capitala Dușanbe, ucide două persoane pe Aeroportul Internațional Chișinău după ce i s-a interzis intrarea în Republica Moldova, după ce a ajuns cu un avion din Turcia.

Iulie[modificare | modificare sursă]

• 3 iulie: În cea mai mare incursiune a Israelului în Cisiordania de la a A doua Intifadă, Armata Israeliană desfășoară forțe terestre și drone armate în Tabăra Jenin, ucigând 13 persoane și rănind peste 100. Un atac revendicat de Hamas ca represalii pentru incursiune se întâmplă în Tel Aviv a doua zi, rănind 9 persoane.
• 3 iulie: Rafinăriile indiene de petrol încep plăți pentru importurile de petrol rusești în Yuan chinezești ca alternativă la Dolarul american din cauza sancțiunilor în creștere împotriva Rusiei.
• 4 iulie: Iranul se alătură Organizației de Cooperare de la Shanghai devenind al nouălea membru al organizației.
• 8 iulie: În Țările de Jos coaliția de guvernare se prăbușește iar premierul Mark Rutte își anunță viitoarea demisie.
• 9 iulie: Noua Zeelandă semnează un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană sporind comerțul bilateral.
• 10 iulie: O persoană a murit și alte 7 au fost date dispărute după o alunecare de teren în China.
• 14 iulie: SAG-AFTRA a anunțat că va începe o grevă împotriva marilor studiouri de film și TV în semn de protest față de compensarea scăzută, proprietatea asupra muncii și IA generativă.
• 15 iulie: Mai multe alunecări de teren și inundații în Coreea de Sud au făcut 7 morți iar peste 1.000 de persoane au fost evacuate.
• 20 iulie: Bolivia și Iran semnează un memorandum de înțelegere în cadrul unei îmbunătățiri a relațiilor bilaterale extinzând cooperarea în sectoarele de securitate și apărare.
• 20 iulie: În Australia și Noua Zeelandă începe Cupa Mondială FIFA 2023 (feminin).
• 23 iulie: În insula Rodos din Grecia au loc incendii de vegetație. Zeci de mii de turiști fug din insulă pe fondul acestor incendii și a unui val de căldură major, în ceea ce oficialii spun că este cea mai mare evacuare din istoria țării, iar MAE al României a anunțat că este un grad 5 de incendiu în Grecia.
• 26 iulie: Amadou Abdramane preia controlul președinției Nigerului după ce soldații din garda prezidențială a națiunii îl înlătură pe fostul președinte Mohamed Bazoum din funcție.
• 30 iulie: 63 de persoane sunt ucise și peste 200 sunt rănite după un atentat sinucigaș cu bombă în Khar, Pakistan; Statul Islamic- Provincia Khorasan revendică responsabilitatea atacului.

August[modificare | modificare sursă]

• 1 august: Încălzirea globală: Oceanele lumii ating o nouă temperatură record de 20,96°C, depășind recordul anterior din 2016. Iulie este, de asemenea, confirmată ca fiind cea mai fierbinte lună înregistrată pentru temperatule medii ale aerului de suprafață cu o marjă considerabilă (0,3°C).
• 2 august: Invazia Rusiei în Ucraina (2022–prezent): Drone rusești au atacat orașul Ismail, aproape de granița cu România. Au atacat un terminal de cereale făcând daune. Acest atac a provocat daune și în România, geamurile locuitorilor fiind sparte sau avariate din cauza bombardamentului.
• 3 august: Invazia Rusiei în Ucraina (2022–prezent): Două elicoptere din Belarus au încălcat granița Poloniei și au mers până în orașul Bialozewa unde locuitorii au anunțat că au văzut elicopterele. Ca răspuns Polonia a trimis trupe la granița cu Belarus.
• 6 august: În Norvegia a fost anunțat un cod roșu de ploi. S-au semnalat inundații în mai multe sate din această țară. De asemenea, furtuna care a fost numită „Hans” a lovit și Suedia, făcând un tren să deraieze.
• 8 august: 17.000 de acri de pământ sunt arși și cel puțin 115 oameni sunt uciși, iar aproape 1.300 dispăruți, când o serie de incendii de vegetație izbucnesc pe insula Maui din Hawaii.
• 9 august: Politicianul și candidatul la președinție ecuadorian Fernando Villavicencio este asasinat de oameni înarmați, la un miting de campanie la Quito.
• 14 august-16 august: Numărul morților din luptele de la Tripoli între brigada 444 și Forța specială de descurajare RADA crește la 55 persoane cu încă 146 răniți. Lupta s-a încheiat după eliberarea unui comandant.
• 15 august: Un incendiu considerat intenționat a izbucnit în insula Tenerife, din arhipelagul Insulele Canare, Spania. Flăcarile au afectat 2600 de hectare, iar peste 3.000 de persoane au fost evacuate din Insulele Canare.
• 16 august-21 august: Uraganul Hilary un uragan din Pacific de categoria 4, lovește peninsula Baja California și mai târziu California de Sud, primul din regiune în ultimii 84 de ani.
• 18 august: Pactul trilateral american-japonez-coreean: Statele Unite ale Americii, Japonia și Coreea de Sud convin să semneze un pact trilateral.
• 20 august: Alegeri prezidențiale în Guatemala.
• 21 august: Arabia Saudită este acuzată de uciderea în masă a sute de migranți africani care încercau să treacă granița cu Yemen.
• 23 august: Chandrayaan-3 din India devine prima navă spațială care aterizează lângă Polul Sud al Lunii, transportând un lander numit Vikram și un rover lunar numit Pragyan.
• 23 august: Liderul grupului Wagner Evgheni Prigojin, fondatorul Dmitri Uțkin și alți opt sunt uciși în urma prăbușirii avionului lor în Rusia. Grupul Wagner a anunțat o revoltă "amară" pe 28 august, dar sa dovedit că nu s-a întâmplat nimic anunțarea a fost scrisă de Grupul Wagner pe contul lor de Telegram.
• 26 august- 31 august: Uraganul Idalia lovește nordul Floridei și Sud-Estul Statelor Unite, cel mai rău care a lovit regiunea Big Bend din Florida în aproape 100 de ani.
• 26 august: O explozie a avut loc, la o stație GPL din Crevedia, pe DN1A. Aceasta a fost urmată de o explozie mult mai puternică, chiar în timpul intervenției pompierilor. Cel puțin 5 persoane au murit în spital, iar una a murit din cauza unui Infarct miocardic și alte 54 sunt spitalizate, dintre care 10 intubate. Dintre răniți, 43 sunt pompieri, polițiști și jandarmi, unii în stare gravă. România a activat Mecanismul european de protecție civilă pentru transferul victimelor în străinătate. Unele din victime au fost transportate în Italia și Austria.
• 30 august: În orele după anunțul realegerii președintelui în exercițiu Ali Bongo Ondima ca președinte al Gabonului după alegerile prezidențiale din 2023, armata lansează o lovitură de stat de succes și creează Comitetul pentru tranziție și restaurare a instituțiilor care să guverneze țara, punând capăt domniei familiei Bongo după 56 de ani la putere.

Septembrie[modificare | modificare sursă]

• 2 septembrie: India și-a lansat prima sa misiune de observare a Soarelui, la doar câteva zile după ce a făcut istorie devenind prima țară care a aterizat lângă Polul Sud al Lunii. Prima misiune spațială a Indiei de a studia cel mai mare obiect al Sistemului Solar poartă numele de Surya-zeul hindus al Soarelui, cunoscut și sub numele de Aditya.
• 8 septembrie: Cutremurul din 2023 din Marrakesh-Safi: Un cutremur cu magnitudinea de 6,8-6,9 pe scara Richter și o intensitate maximă de VIII pe scara Mercalli, a lovit regiunea Marrakesh-Safi din Maroc, unde au decedat 2122 de persoane și alte 2421 au fost rănite, și distrugând clădiri istorice importante.
• 10 septembrie: Furtuna Daniel a provocat inundații devastatoare în orașul Derna din Libia, unde au decedat cel puțin 5.000 de oameni, iar alte 10.000 până la 100.000 au fost date dispărute.

Octombrie[modificare | modificare sursă]

• 7 octombrie: Război Israel-Hamas: Gruparea islamistă, Hamas, care controlează Fâșia Gaza, a masacrat civili israelieni în orașele de la frontieră și la un festival muzical. Potrivit datelor furnizate de armata israeliană, numărul israelienilor uciși este de peste 1.200, în timp ce numărul răniților este de peste 3.000.
• 8 octombrie: Război Israel-Hamas: Cabinetul de securitate al Israelului a declarat oficial stare de război.
• 9 octombrie: Partidul Popular Creștin Social (CSV) de centru-dreapta din Luxemburg a câștigat alegerile generale din 8 octombrie cu 29% din voturi, câștigând 21 dintre cele 60 de locuri din Parlament.
• 14 octombrie: Președintele armean Vahagn Khachaturyan aprobă oficial aderarea țării la Curtea Penală Internațională.
• 14 octombrie: A avut loc o eclipsă de Soare inelară. Este a 17-a eclipsă inelară din secolul al XXI-lea.
• 15 octombrie: Alegerile generale din Noua Zeelandă din 2023: Prim-ministrul Chris Hipkins recunoaște înfrângerea Partidului Național din Noua Zeelandă, care a câștigat cele mai multe locuri, dar nu o și majoritate. Se așteaptă ca liderul opoziției Christopher Luxon să formeze un guvern de coaliție cu ACT Noua Zeelandă.
• 15 octombrie: Alegeri legislative în Polonia, 2023: Polonezii aleg membri ai Senatului și ai Sejm-ului. Se votează și în cadrul unui referendum privind migrația, eliminarea zidului de graniță dintre Belarus și Polonia și vârsta de pensionare. Sondajele la ieșire din sondaj sugerează că partidele de opoziție din Polonia, conduse de Coaliția Civică sub fostul prim-ministru Donald Tusk, sunt gata să obțină o majoritate parlamentară, putând pune capăt guvernării de opt ani a partidului Lege și Justiție (PiS). Prezența la vot la exit poll atinge un record de 73%.
• 16 octombrie: Comitetul Olimpic Internațional aprobă includerea în Jocurile Olimpice de vară din 2028 a următoarelor sporturi (crichet, flag football^⁠(d), lacrosse, squash și softball). Crichetul va reveni pentru prima dată din 1900, lacrosse din 1908 și softball din 2020, în timp ce squash-ul și flag football vor debuta în 2028.
• 17 octombrie: Război Israel-Hamas: O explozie are loc la Spitalul Arab Al-Ahli, unde palestinienii strămutați se refugiază. Sunt raportate multe decese (posibil 500+), dar estimările variază semnificativ.
• 28 octombrie: A avut loc ultima eclipsă parțială de Lună din acest an.

Noiembrie[modificare | modificare sursă]

• 5 noiembrie: Aurora boreală a fost vizibilă pe cerul României la ora 19:00. Specialiștii spun că aurora boreală a fost cea mai strălucitoare și cea mai extinsă pe teritoriul României din ultimii ani 20 de ani.
• 14 noiembrie–17 noiembrie: Președintele chinez Xi Jinping vizitează Statele Unite pentru prima dată din 2017 pentru a organiza un summit cheie cu președintele american Joe Biden.^[1] Atât China, cât și SUA convin să redeschidă comunicațiile militare suspendate și să coopereze împotriva creșterii crizei climatice.^[2][3]
• 30 noiembrie: Brazilia anunță că se va alătura OPEC+ la o reuniune a organizației pentru a discuta strategia de producție de petrol în 2024.^[4] Brazilia este cel mai mare producător de petrol din America de Sud, producând 4,6 milioane de barili pe zi de petrol și gaze.^[5]

Decembrie[modificare | modificare sursă]

• 21 decembrie: Are loc un atac armat la Universitatea Carolină din Praga, Cehia. 14 persoane au fost ucise, iar alte 25 au fost rănite. Atacatorul s-a sinucis după ce a fost înconjurat de polițiști.^[6]

Nașteri[modificare | modificare sursă]

Decese[modificare | modificare sursă]

Ianuarie[modificare | modificare sursă]

• 1 ianuarie: Derek Clark, om politic britanic, membru al Parlamentului European în perioada 2004-2009 din partea Regatului Unit (n. 1933)
• 1 ianuarie: Lise Nørgaard jurnalistă daneză (n. 1917)
• 2 ianuarie: Dumitru Radu Popescu, scriitor, prozator, dramaturg, scenarist de film, membru titular al Academiei Române (n. 1935)
• 3 ianuarie: Ib Christensen, politician danez, membru al Parlamentului European (1984–1994), (n. 1930)
• 3 ianuarie: Mitică Popescu, actor român (n. 1936)
• 6 ianuarie: Gianluca Vialli, fotbalist, antrenor italian (n. 1964)
• 8 ianuarie: Gundars Bērziņš, politician leton (n. 1959)
• 8 ianuarie: Christiane Papon, politiciană franceză, membră al Parlamentului European (1987–1989), (n. 1924)
• 9 ianuarie: Karl Alexander Müller, fizician elvețian, laureat al Premiului Nobel (1987), (n. 1927)
• 10 ianuarie: Constantin al II-lea al Greciei, rege al grecilor (n. 1940)
• 10 ianuarie: Jeff Beck (Geoffrey Arnold Beck), chitarist britanic (The Yardbirds), (n. 1944)
• 11 ianuarie: Tatjana Patitz, fotomodel și actriță germană (n. 1966)
• 12 ianuarie: Lisa Marie Presley, cântăreață americană (n. 1968)
• 14 ianuarie: Octavian Roske, cercetător român (n. 1956)
• 16 ianuarie: Gina Lollobrigida, actriță italiană (n. 1927)
• 17 ianuarie: Teodor Corban, actor român (n. 1957)
• 17 ianuarie: Lucile Randon, supercentenară franceză (n. 1904)
• 21 ianuarie: George Banu, teatrolog și profesor universitar român stabilit la Paris (n. 1943)
• 21 ianuarie: Constantin Virgil Negoiță, om de știință și prozator român, stabilit în Statele Unite ale Americii (n. 1936)
• 21 ianuarie: Marek Plura, politician polonez, membru al Parlamentului European (2014–2019), (n. 1970)
• 22 ianuarie: Hossein Shahabi, regizor, scenarist și producător de film, iranian (n. 1967)
• 22 ianuarie: Agustí Villaronga, regizor, scenarist și actor spaniol (n. 1953)
• 23 ianuarie: Mircea Nicolau, scenograf și pictor român (n. 1932)
• 27 ianuarie: Sylvia Syms (Sylvia May Laura Syms), actriță britanică (n. 1934)
• 28 ianuarie: Xavier Rubert de Ventós, politician și scriitor catalan și spaniol, membru al Parlamentului European (1986–1994), (n. 1939).

Februarie[modificare | modificare sursă]

• 1 februarie: Kadriye Nurmambet, folcloristă și solistă de muzică populară tătărească și turcească, de etnie tătară crimeeană (n. 1933)
• 2 februarie: Jean-Pierre Jabouille, pilot francez de Formula 1 (n. 1942)
• 2 februarie: Ioannis Zizioulas, mitropolit ortodox de Pergamon (n. 1931)
• 3 februarie: Paco Rabanne, designer vestimentar (couturier) francez - basc (n. 1934)
• 4 februarie: Sherif Ismail, politician egiptean, prim-ministru (2015–2018), (n. 1955)
• 5 februarie: Pervez Musharraf, președinte al Pakistanului (2001-2008), (n. 1943)
• 5 februarie: Hansi Schmidt (n. Hans-Günther Schmidt), handbalist german, născut în România (n. 1942)
• 6 februarie: George Alboiu, poet român (n. 1944)
• 6 februarie: Răzvan Theodorescu (Emil Răzvan Theodorescu), istoric de artă, politician român, membru titular al Academiei Române (n. 1939)
• 6 februarie: Zilan Tigris, cântăreață turcă de origine armeană (n. 1972)
• 8 februarie: Ivan Silaev, politician rus, ultimul prim ministru al Uniunii Sovetice (1991), (n. 1930)
• 9 februarie: Jean-Maurice Dehousse, politician belgian, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1936)
• 9 februarie: Anca Radici, actriță română (n. 1977)
• 10 februarie: Hugh Hudson, regizor englez de film (n. 1936)
• 10 februarie: Prințesa Marie Gabrielle a Luxemburgului, prințesă luxemburgheză (n. 1925)
• 10 februarie: Carlos Saura, regizor spaniol de film (n. 1932)
• 11 februarie: Hans Modrow, om politic german, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1928)
• 12 februarie: Lualhati Bautista, scriitoare filipineză (n. 1945)
• 12 februarie: Miron Scorobete, poet, prozator, membru al Uniunii Scriitorilor din România (n. 1933)
• 13 februarie: José María Gil-Robles, om politic spaniol, președinte al Parlamentului European (1997–1999), (n. 1935)
• 14 februarie: Ovidiu Bojor, fitoterapeut român (n. 1924)
• 15 februarie: Paul Berg, chimist american, laureat al Premiului Nobel (1980) (n. 1926)
• 15 februarie: Raquel Welch (n. Jo Raquel Tejada), actriță americană (n. 1940)
• 16 februarie: Giorgio Ruffolo, politician italian, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1926)
• 18 februarie: Petăr Jekov, antrenor și jucător de fotbal bulgar, (n. 1944)
• 20 februarie: Semion Solomonovici Gerștein, fizician teoretician rus (n. 1929)
• 21 februarie: Amancio Amaro, antrenor și jucător de fotbal spaniol, (n. 1939)
• 21 februarie: Nadja Tiller, actriță austriacă (n. 1929)
• 23 februarie: Slim Borgudd, pilot suedez de Formula 1 (n. 1946)
• 23 februarie: Grigore Posea, specialist în geografie, profesor universitar român (n. 1928)
• 23 februarie: Constantin Prut, critic și istoric de artă român (n. 1940)
• 24 februarie: Juraj Jakubisko, regizor de film slovac (n. 1938)
• 24 februarie: Walter Mirisch, producător american de film (n. 1921)
• 24 februarie: Georgios Romeos, politician elen, membru al Parlamentului European (1984–1993) (n. 1934)
• 25 februarie: Victor Babiuc, politician român (n. 1938)
• 25 februarie: Mihai Șora, filosof și eseist român (n. 1916)
• 25 februarie: Traute, Prințesa de Lippe, prințesă și filantroapă germană (n. 1925)
• 26 februarie: Betty Boothroyd, politiciană britanică, membră al Parlamentului European (1973–1979) (n. 1929)
• 26 februarie: Valeria Ogășanu, actriță română de teatru și film (n. 1946)
• 26 februarie: Corneliu Vasilescu, pictor și grafician român (n. 1934)
• 28 februarie: Javad Tabatabai, profesor și prodecan al Facultății de Drept și Științe Politice de la Universitatea din Teheran (n. 1945)

Martie[modificare | modificare sursă]

• 1 martie: Just Fontaine, fotbalist și antrenor de fotbal francez (n. 1933)
• 2 martie: Christopher Fowler, scriitor englez de literatură de groază și thriller (n. 1953)
• 2 martie: Joachim Zeller, politician german, membru al Parlamentului European (2009–2019) (n. 1952)
• 3 martie: Argentina Menis, atletă română (n. 1948)
• 3 martie: Kenzaburō Ōe, romancier japonez (n. 1935)
• 3 martie: Tom Sizemore, actor (Salvați soldatul Ryan) și producător de film american (n. 1961)
• 5 martie: Pedro Rodrigues Filho, criminal în serie din Brazilia (n. 1954)
• 7 martie: Anton Ionescu, deputat român în legislatura 1996-2000 și în legislatura 2000-2004 (n.1939)
• 8 martie: Bert I. Gordon, regizor de film american (n. 1922)
• 9 martie: Chaim Topol, actor israelian de teatru și film (n. 1935)
• 11 martie: Alexandru Mesian, ierarh român greco-catolic (n. 1937)
• 12 martie: Rudel Obreja, boxer român (n. 1965)
• 13 martie: Marija Ujević-Galetović, sculptoriță și pictoriță croată (n. 1933)
• 14 martie: Richard Wagner, scriitor și publicist de limba germană originar din România (n. 1952)
• 15 martie: Jonas Šimėnas, politician lituanian, semnatar al Actului de reînființare a statului Lituania (n. 1953)
• 17 martie: Clarence "Fuzzy" Haskins, cântăreț american (n. 1941)
• 17 martie: Dubravka Ugrešić, scriitoare croată (n. 1949)
• 19 martie: Marisol Malaret, fotomodel portoricană (n. 1949)
• 20 martie: Virginia Zeani, solistă română de operă (n. 1925)
• 21 martie: Eric Brown, scriitor britanic de science fiction (n. 1960)
• 23 martie: Tomoko Naraoka, actriță și o seiyu japoneză (n. 1929)
• 23 martie: Alexandru Papilian, scriitor român (n. 1947)
• 24 martie: Gordon Moore, fizico-chimist și om de afaceri american, fondator al corporației Intel, (n. 1929)
• 25 martie: Emil Boček, pilot militar ceh (n. 1923)
• 26 martie: Karl-Josef Rauber, arhiepiscop romano-catolic, diplomat emerit al Sfântului Scaun (n. 1934)
• 26 martie: Piotr Wysocki (actor), actor polonez de film, teatru și televiziune (n. 1936)
• 29 martie: Tiberiu Ceia, cântăreț român de muzică populară (n. 1940)

Aprilie[modificare | modificare sursă]

• 1 aprilie: Hristo Jivkov, actor bulgar (n. 1975)
• 1 aprilie: Klaus Teuber, designer german de jocuri de societate (n. 1952)
• 2 aprilie: Pedro Lavirgen, tenor spaniol (n. 1930)
• 2 aprilie: Veronika Petrovici, medic originar din România (n. 1934)
• 2 aprilie: Vladlen Tatarski, blogger rus (n. 1982)
• 4 aprilie: Niculae Gheran, scriitor, editor, critic și istoric literar român (n. 1929)
• 6 aprilie: Nicolae Cernomaz, diplomat din Republica Moldova, care a îndeplinit funcția de ministru de stat (1997-1999) și apoi de ministru al afacerilor externe al Republicii Moldova (2000-2001) (n. 1949)
• 7 aprilie: Benjamin Ferencz, jurist american (n. 1920)
• 8 aprilie: Michael Lerner, actor american (n. 1941)
• 11 aprilie: Meir Shalev, scriitor și publicist israelian (n. 1948)
• 12 aprilie: Eduard Baghirov, scriitor și blogger rus de origine azeră (n. 1975)
• 12 aprilie: Yves Sillard, inginer și aviator francez (n. 1936)
• 12 aprilie: Elvira Sorohan, filolog român, istoric și critic literar, specialist în literatură română veche (n. 1934)
• 13 aprilie: Mary Quant, designer englez (n. 1930)
• 14 aprilie: Abel Posse, scriitor argentinian (n. 1934)
• 19 aprilie: Sanda Manu, regizoare română de teatru (n. 1933)
• 20 aprilie: Myrsini Zorba, om politic grec, membru al Parlamentului European în perioada 1999-2004 din partea Greciei (n. 1949)
• 21 aprilie: Stanley Deser, fizician american (n. 1931)
• 22 aprilie: Dușan Petrovici, poet și traducător român (n. 1938)
• 23 aprilie: Radu Cosașu, scriitor român contemporan (n. 1930)
• 24 aprilie: Senahid Halilović, lingvist și profesor universitar bosniac (n. 1958)
• 25 aprilie: Harry Belafonte, cântăreț, compozitor, activist social și actor american (n. 1927)
• 26 aprilie: Mircea Babeș, arheolog și istoric român (n. 1941)
• 26 aprilie: Stefano Gentili, politician italian (n. 1957)
• 27 aprilie: Jean-Paul Costa, politician tunisian, președintele Curții Europene a Drepturilor Omului (2007–2011) (n. 1941)
• 28 aprilie: Per-Arne Arvidsson, om politic suedez, membru al Parlamentului European în perioada 1999-2004 din partea Suediei (n. 1950)
• 28 aprilie: Jean Decuseară, deputat român în legislatura 1996-2000 (n. 1938)
• 28 aprilie: Liviu Georgescu, scriitor român (n. 1958)
• 29 aprilie: Nicolae Neagoe, sportiv (bober) român, medaliat olimpic (1968) (n. 1941)

Mai[modificare | modificare sursă]

• 2 mai: Tori Bowie, atletă americană (n. 1990)
• 2 mai: Guido Sacconi, politician italian, membru al Parlamentului European (1999–2004) (n. 1948)
• 3 mai: Nikica Valentić, politician croat, prim-ministru al Republicii Croate (1993–1995) (n. 1950)
• 5 mai: Haidar Haidar, scriitor sirian (n. 1936)
• 5 mai: Philippe Sollers, scriitor francez (n. 1936)
• 7 mai: Soňa Červená, mezzosoprană cehă (n. 1925)
• 9 mai: Tom Spencer, om politic britanic, membru al Parlamentului European (1979–1984, 1989–1999) (n. 1948)
• 13 mai: Jürgen Trumpf, diplomat și om politic german (n. 1931)
• 14 mai: Ana Hompot, poeta, scriitoare și publicistă română (n. 1955)
• 14 mai: Regīna Razuma, actriță și balerină letonă (n. 1951)
• 15 mai: Robert Lucas Jr., economist american, laureat al Premiului Nobel (1995) (n. 1937)
• 19 mai: Mircea Braga, eseist și critic literar român (n. 1938)
• 21 mai: Valentîna Maslovska, atletă ucraineană și sovietică specializată în alergare și garduri, campioană europeană în 1958 (n. 1937)
• 24 mai: George Maharis, actor și cântăreț american (n. 1928)
• 24 mai: Tina Turner, cântăreață, actriță, scriitoare și compozitoare pop-rock americană (n. 1939)
• 25 mai: Gergana Kochanova, model din Bulgaria (n. 1985)
• 26 mai: Roberto Cicciomessere, politician italian (n. 1946)
• 28 mai: Harald zur Hausen, medic german, laureat al Premiului Nobel (2008) (n. 1936)
• 31 mai: Ama Ata Aidoo, scriitoare ghaneză (n. 1942)
• 31 mai: Luca Di Fulvio, scriitor italian (n. 1957)

Iunie[modificare | modificare sursă]

• 3 iunie: Jim Hines, atlet american (n. 1946)
• 6 iunie: Alecu Ivan Ghilia, scriitor și publicist român (n. 1946)
• 7 iunie: João Clemente Baena Soares, diplomat brazilian, Secretar general al Organizației Statelor Americane (1984–1994) (n. 1931)
• 8 iunie: Guido Bodrato, om politic italian, membru al Parlamentului European (1999–2004) (n. 1933)
• 8 iunie: Pat Robertson, magnat media și evanghelist american (n. 1930)
• 9 iunie: Dumitru Gheorghiu, filozof român (n. 1956)
• 9 iunie: Vasile Tonoiu, filozof român (n. 1941)
• 10 iunie: Theodore Kaczynski, terorist, fost matematician american și critic social (n. 1942)
• 10 iunie: Nuccio Ordine, scriitor și profesor universitar italian (n. 1958)
• 12 iunie: Silvio Berlusconi, premier al Italiei (n. 1936)
• 12 iunie: Francesco Nuti, actor italian (n. 1955)
• 12 iunie: Treat Williams, actor american (n. 1951)
• 13 iunie: Cormac McCarthy, autor de romane american (n. 1933)
• 13 iunie: Constantin Nicolescu, politician român, membru al Partidul Social Democrat (n. 1945)
• 15 iunie: Glenda Jackson, actriță britanică de film, dublă laureată a premiului Oscar (n. 1936)
• 18 iunie: Cornel Țăranu, compozitor și dirijor român, membru corespondent și ulterior titular al Academiei Române (n. 1934)
• 21 iunie: Winifred Ewing, om politic britanic (n. 1929)
• 22 iunie: Peter Brötzmann, saxofonist german de free jazz (n. 1941)
• 22 iunie: Michael Horodniceanu, inginer român american (n. 1944)
• 22 iunie: Harry Markowitz, economist american (n. 1927)
• 22 iunie: Victor Pușcaș, jurist din Republica Moldova, ministru pentru relațiile cu Parlamentul (1994–1995), președinte al Curții Supreme de Justiție (1995–2001), președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (1998–2001) și președinte al Curții Constituționale a Republicii Moldova (2001–2007) (n. 1943)
• 23 iunie: Costin Georgescu, politician român, deputat din partea Partidului Național Liberal (1996–2000) (n. 1942)
• 25 iunie: John B. Goodenough, fizician și profesor american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (2019) (n. 1922)
• 25 iunie: Anghel Stanciu, politician român (n. 1949)
• 27 iunie: Peter Bieri, scriitor și filozof elvețian (n. 1944)
• 27 iunie: Carmen Sevilla, actriță și cântăreață spaniolă (n. 1930)
• 28 iunie: Dumitru Puzdrea, politician român (n. 1942)
• 29 iunie: Alan Arkin, actor și regizor american de scenă (n. 1934)
• 29 iunie: Semion Odainic, pictor din Republica Moldova, autor al imaginilor distincțiilor de stat, al medaliilor și insignelor jubiliare și comemorative (n. 1938)

Iulie[modificare | modificare sursă]

• 1 iulie: Victoria Amelina, scriitoare ucraineană (n. 1986)
• 1 iulie: Dilano van 't Hoff, pilot de curse olandez (n. 2004)
• 6 iulie: Arnaldo Forlani, politician italian, prim-ministru al Italiei (1980–1981) (n. 1925)
• 6 iulie: Toma Frențescu, maestru coregraf român (n. 1947)
• 8 iulie: Dorel Schor, scriitor umorist, gazetar și cronicar plastic israelian de limbă română (n. 1939)
• 8 iulie: Adrian Tan, avocat și scriitor singaporez, (n. 1966)
• 9 iulie: Luis Suárez Miramontes, jucător și antrenor de fotbal spaniol, deținător al Balonului de Aur (1960), campion european (1964) (n. 1935)
• 11 iulie: Milan Kundera, romancier și eseist francez de origine cehă (n. 1929)
• 11 iulie: Virgil Stanciu, anglist, traducător și eseist român (n. 1941)
• 13 iulie: Ion Crăciun, handbalist (portar) și antrenor român (n. 1955)
• 13 iulie: Marialiese Flemming, om politic austriac (n. 1933)
• 14 iulie: Bernard Bachrach, istoric american (n. 1939)
• 15 iulie: Derek Malcolm, critic și istoric de film englez (n. 1932)
• 16 iulie: Jane Birkin, actriță și cântăreață engleză (n. 1946)
• 16 iulie: Oleg Horjan, politician separatist din Transnistria, membru al „Sovietului Suprem al Republicii Moldovenești Nistrene” (n. 1976)
• 17 iulie: Valentin Gheorghiu, muzician, pianist și compozitor român (n. 1928)
• 20 iulie: Dan Matei Agathon, deputat român în legislatura 1992-1996, ales în județul Bacău pe listele partidului PDSR (n. 1949)
• 20 iulie: Rachid Sfar, politician tunisian, prim ministru al Tunisiei (1986–1987) (n. 1933)
• 21 iulie: Tony Bennett, cântăreț american de muzică jazz (n. 1926)
• 21 iulie: Ann Clwyd, politiciană britanică, membru al Parlamentului European (1979–1984) (n. 1937)
• 21 iulie: Petru Marta, luptător și antrenor moldovean, campion european (1977) (n. 1952)
• 21 iulie: Juliette Mayniel, actriță franceză (n. 1936)
• 23 iulie: Adrian Lustig, scriitor și scenarist român, nominalizat la premiile Gopo (n. 1953)
• 24 iulie: Charles W. Misner, fizician american (n. 1932)
• 26 iulie: Sinéad O'Connor, 56 ani, cântăreață irlandeză (n. 1966)
• 28 iulie: Florence O'Mahony, om politic irlandez, membru al Parlamentului European în perioada 1979-1984 din partea Irlandei (n. 1946)
• 29 iulie: Vittorio Prodi, om politic italian, membru al Parlamentului European în perioada 2004-2009 din partea Italiei (n. 1937)
• 30 iulie: David Albahari, scriitor sârb de origine evreiască (n. 1948)
• 30 iulie: Paul Reubens, actor de film, televiziune și voce american (n. 1952)
• 31 iulie: Angus Cloud, actor american, cel mai bine cunoscut pentru interpretarea lui Fezco în serialul HBO, Euforia (2019–2022) (n. 1998)

August[modificare | modificare sursă]

• 1 august: Henri Konan Bédié, politician ivorian, președinte al Coastei de Fildeș (1993–1999) (n. 1934)
• 1 august: Vsevolod Coroliuc, muzician de rock, poliinstrumentalist, compozitor și vocalist moldovean (n. 1956)
• 1 august: Mariana Sîrbu, violonistă română (n. ?)
• 2 august: Frank Lino, caporegime (capo) Sicilian-American în familia mafiotă Bonanno care mai târziu a devenit informator (n. 1938)
• 3 august: Bram Moolenaar, inginer de software și activist olandez, creator, dezvoltator și dictator binevoitor pe viață al Vim (n. 1961)
• 4 august: Boniface Alexandre, avocat și politician haitian, Președinte al statului Haiti (2004–2006) (n. 1936)
• 4 august: Ferenc Ardamica, scriitor, jurnalist, traducător maghiar din Slovacia (n. 1941)
• 4 august: Tudor Deliu, politician, profesor, conferențiar universitar și lector din Republica Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova (2009–2019) (n. 1955)
• 5 august: Hélène Carrère d'Encausse, politiciană și istorică franceză, membră al Parlamentului European (1994–1999) (n. 1929)
• 5 august: Philippe Curval, jurnalist francez și scriitor de science-fiction (n. 1929)
• 7 august: William Friedkin, regizor de film, producător și scenarist american (n. 1935)
• 8 august: Bryan Cassidy, om politic britanic, membru al Parlamentului European în perioadele 1984-1989, 1989-1994 și 1994-1999 din partea Regatului Unit (n. 1934)
• 9 august: Harrij Notenboom, politician olandez, membru al Parlamentului European (1971–1984) (n. 1926)
• 9 august: Véronique Trillet-Lenoir, politiciană și medic francez, membră al Parlamentului European (2019–2023) (n. 1957)
• 10 august: Antonella Lualdi, actriță italiană de film (n. 1931)
• 10 august: Vlad Marcoci, deputat român, în legislatura 2012-2016 din partea Partidului Social Democrat (n. 1968)
• 10 august: Daniel Nushiro, Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Japoneze (n. 1938)
• 11 august: Șerban Lupu, violonist și profesor universitar româno-american (n. 1952)
• 15 august: Francisc Tobă, politician român ales deputat în legislatura 2020-2024 pe listele AUR (n. 1953)
• 18 august: Nicolas Trifon, eseist, lingvist, om de cultură, scriitor și editor de limbă franceză, de origine aromână (n. 1949)
• 20 august: Constantin Bălăceanu-Stolnici, om de știință român, medic neurolog, profesor, membru de onoare al Academiei Române, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România și al Academiei de Științe Medicale din România (n. 1923)
• 22 august: Mathilde van den Brink, politiciană din Țările de Jos, membră al Parlamentului European (1989–1994) (n. 1941)
• 22 august: Toto Cutugno, cântăreț și compozitor italian de muzică ușoară (n. 1943)
• 23 august: Marin Ionică, deputat român în legislatura 1990-1992, ales în județul Olt pe listele partidului FSN (n. 1950)
• 23 august: Evgheni Prigojin, om de afaceri rus, oligarh, personalitate publică, militară și politică (n. 1961)
• 24 august: Anușavan Salamanian, inginer de sunet român (n. 1932)
• 24 august: Bray Wyatt, wrestler american (n. 1987)
• 25 august: Rüdiger Bahr, actor, scenarist și regizor german (n. 1939)
• 25 august: Yoel Hoffmann, scriitor israelian de limbă ebraică, originar din România (n. 1937)
• 26 august: Bob Barker, prezentator de game show american (n. 1923)
• 27 august: Anvar Ibraghimov, scrimer specializat pe floretă, care a reprezentat succesiv Uniunea Sovietică, Echipa Unificată și Rusia (n. 1965)
• 30 august: Mohamed Al-Fayed, om de afaceri egiptean (n. 1929)
• 30 august: Jack Sonni, chitarist american, membru al formației Dire Straits (n. 1954)
• 31 august: Douglas Lenat, cercetător american, CEO al Cycorp, Inc. (n. 1950)

Septembrie[modificare | modificare sursă]

• 1 septembrie: Jimmy Buffett, cântăreț și compozitor american (n. 1946)
• 1 septembrie: Ioan Cuculescu, matematician român (n. 1936)
• 3 septembrie: Alexandru Dicusar, inginer moldovean, specialist în electrofizică și electrotehnologie, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei (n. 1942)
• 4 septembrie: Murray G. Hall, germanist și profesor asociat de literatură germană modernă la Universitatea din Viena (n. 1947)
• 4 septembrie: Violeta Mițul, fotbalistă din Republica Moldova (n. 1996)
• 4 septembrie: Napoleon Pop, economist și politician român (n. 1945)
• 6 septembrie: Ion Ruscuț, actor de voce român (n. 1955)
• 9 septembrie: Mihai Caranica, sculptor român (n. 1943)
• 9 septembrie: Max Simeoni, politician francez, membru al Parlamentului European (1989–1994) (n. 1929)
• 13 septembrie: Jean-Paul Gauzès, politician francez al Uniunii pentru o Mișcare Populară, parte a Partidului Popular European (n. 1947)
• 13 septembrie: Mircea Snegur, om politic moldovean, primul președinte al Republicii Moldova (1990–1997) (n. 1940)
• 13 septembrie: Arhiducesa Yolanda a Austriei, prințesă austriacă (n. 1923)
• 14 septembrie: Joseph Massino, fost cap al familiei mafiote Bonanno care, ulterior, a intrat în programul de protecție a martorilor (n. 1943)
• 14 septembrie: Basil van Rooyen, pilot sud-african de Formula 1 (n. 1939)
• 15 septembrie: Fernando Botero, pictor și sculptor columbian (n. 1932)
• 15 septembrie: Eugen Kantor, culturist de performanță român și notabil sportiv arădean (n. 1947)
• 15 septembrie: Franco Migliacci, actor italian (n. 1930)
• 16 septembrie: John Stanley Marshall, baterist englez (n. 1941)
• 19 septembrie: Per Gahrton, politician suedez, membru al Parlamentului European (1999–2004), fondator al Partidului Verde Suedez (n. 1943)
• 19 septembrie: Gianni Vattimo, filozof și politician italian, membru al Parlamentului European (1999–2004, 2009–2014) (n. 1936)
• 21 septembrie: Alexandra Can, politiciană din Republica Moldova (n. 1952)
• 22 septembrie: Giorgio Napolitano, politician italian, președinte al Italiei în perioada 2006-2015 (n. 1925)
• 24 septembrie: Léon Fatous, politician francez, membru al Parlamentului European (1984–1989) (n. 1926)
• 25 septembrie: Adina Cristescu, actriță de film, teatru și voce, profesoară, regizoare de teatru și scenaristă de film română (n. 1967)
• 25 septembrie: David McCallum, actor de film scoțian (n. 1933)
• 25 septembrie: Matteo Messina Denaro, șef al mafiei siciliene din Castelvetrano (n. 1962)
• 27 septembrie: Christoph, Prinț de Schleswig-Holstein, prinț german (n. 1949)
• 28 septembrie: Ion Druță, scriitor, dramaturg și membru de onoare al Academiei Române (n. 1928)
• 28 septembrie: Michael Gambon, actor englez de origine irlandeză (n. 1940)
• 28 septembrie: DJ Lalla, disc jockey și prezentatoare de radio română (n. 1989)

Octombrie[modificare | modificare sursă]

• 6 octombrie: Dorel Zamfir, fotbalist român (n. 1961)
• 7 octombrie: Serghei A. Gredescul, fizician sovietic ucrainean și israelit, specialist în fizica sistemelor neordonate, profesor universitar (n. 1942)
• 7 octombrie: Tjerk Westerterp, politician olandez, membru al Parlamentului European (1967–1971) (n. 1930)
• 8 octombrie: László Sólyom, om politic maghiar, președinte al Ungariei din 5 august 2005 până în 5 august 2010 (n. 1942)
• 8 octombrie: Burt Young, actor american (n. 1940)
• 9 octombrie: Ireneusz Kania, traducător poliglot polonez (n. 1940)
• 11 octombrie: Ian Spink, coregraf australiano-britanic (n. 1947)
• 12 octombrie: Marian Ionescu, om de știință, profesor în medicină și chirurg cardiolog român și britanic care a activat în Regatul Unit (n. 1929)
• 13 octombrie: Louise Glück, poetă americană, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură (2020) (n. 1943)
• 13 octombrie: Prințesa India a Afganistanului, regalitate afgană (n. 1929)
• 13 octombrie: Hubert Reeves, astrofizician canadian și popularizator al științei (n. 1932)
• 14 octombrie: Valentin Ciucă, critic de artă și eseist român (n. 1943)
• 14 octombrie: Teodor Stanca, deputat român în legislatura 1996-2000, ales în județul Timiș pe listele partidului PNȚCD (n. 1933)
• 15 octombrie: Carmen Petra Basacopol, compozitoare română (n. 1926)
• 16 octombrie: Martti Ahtisaari, politician finlandez, președinte al Finlandei (1994–2000), diplomat și mediator ONU, laureat al Premiul Nobel pentru Pace (2008) (n. 1937)
• 16 octombrie: Francisc Balla, luptător român, medaliat cu argint la Campionatele Mondiale (1965, 1967), medaliat cu argint și bronz la Campionatele Europene (1967, 1968) (n. 1932)
• 21 octombrie: Bobby Charlton, fotbalist englez (n. 1937)
• 21 octombrie: Natalie Zemon Davis, istorică canadiană-americană a perioadei moderne timpurii (n. 1928)
• 23 octombrie: Scarlat Iriza, politician român, reprezentant în Parlament al județului Gorj (n. 1955)
• 23 octombrie: Natașa Raab, actriță română (n. 1953)
• 25 octombrie: Giorgos Grammatikakis, politician elen, membru al Parlamentului European (2014–2019) (n. 1939)
• 27 octombrie: Hiroaki Ike, traducător japonez (n. 1940)
• 27 octombrie: Li Keqiang, politician chinez, premier al Chinei (2013-2023) (n. 1955)
• 28 octombrie: Matthew Perry, actor american (n. 1969)
• 30 octombrie: Peter S. Fischer, scenarist și producător de televiziune american (n. 1935)
• 30 octombrie: Constantin Năstase, centenar român (n. 1915)
• 31 octombrie: Ernesto Ferrero, scriitor și critic literar italian (n. 1938)
• 31 octombrie: Ken Mattingly, ofițer american (n. 1936)
• 31 octombrie: Ileana Ploscaru, actriță română (n. 1931)

Noiembrie[modificare | modificare sursă]

• 2 noiembrie: Kaia Iva, politiciană estoniană (n. 1964)
• 3 noiembrie: Robert Butler (regizor), regizor american de film și televiziune, câștigător al premiului Emmy (n. 1927)
• 3 noiembrie: Angela Marinescu, poetă română (n. 1941)
• 5 noiembrie: Imre Biro, fotbalist român de etnie maghiară (n. 1958)
• 5 noiembrie: Philippe-Armand Martin, politician francez, membru al Parlamentului European (n. 1949)
• 7 noiembrie: Frank Borman, pilot al United States Air Force, inginer aeronautic, pilot de încercare și astronaut NASA (n. 1928)
• 8 noiembrie: Rainer Erler, scriitor, regizor și producător de film german (n. 1933)
• 9 noiembrie: Lya Benjamin, istorică română de etnie evreiască (n. 1931)
• 10 noiembrie: David G. Compton, autor britanic care a publicat science fiction sub numele D. G. Compton (n. 1930)
• 10 noiembrie: Marcel Schlechter, om politic luxemburghez, membru al Parlamentului European (1994-1999) (n. 1928)
• 10 noiembrie: Mihai Timofti, regizor, actor, profesor universitar, nuvelist și muzician moldovean (n. 1948)
• 11 noiembrie: Dimitrie Popescu, canotor olimpic român (1984, 1988, 1992) (n. 1961)
• 11 noiembrie: Karel Schwarzenberg, ministru de externe al Republicii Cehe între anii 2007-2009, respectiv 2010-2013 (n. 1937)
• 13 noiembrie: Michael Bishop (autor), scriitor american de literatură modernă în genurile science-fiction și fantasy (n. 1945)
• 13 noiembrie: Henry McCubbin, om politic britanic, membru al Parlamentului European în perioada 1989-1994 din partea Regatului Unit (n. 1942)
• 16 noiembrie: A. S. Byatt, scriitoare britanică (n. 1936)
• 18 noiembrie: Bujor Nedelcovici, romancier și eseist român, stabilit din 1987 la Paris, Franța (n. 1936)
• 18 noiembrie: Principesa Maria Cristina de Savoia-Aosta, prințesă italiană (n. 1933)
• 19 noiembrie: Rosalynn Carter, Prima Doamnă a Statelor Unite ale Americii între 1977 și 1981 (n. 1927)
• 19 noiembrie: Marisa Jossa, actriță și fotomodel italian, Miss Italia (1959) (n. 1938)
• 20 noiembrie: Ramón Díaz del Río, politician spaniol, membru al Parlamentului European (1984-1989) (n. 1940)
• 21 noiembrie: Dmitri Țîgankin, lingvist sovietic și rus, specialist în limbile fino-ugrice (n. 1925)
• 22 noiembrie: Linda Salzman Sagan, artistă și scriitoare americană (n. 1940)
• 23 noiembrie: Rona Hartner, actriță română (n. 1973)
• 25 noiembrie: Terry Venables, fotbalist și antrenor de fotbal englez (n. 1943)
• 26 noiembrie: Alberto da Costa e Silva, istoric, poet și fost diplomat brazilian (n. 1931)
• 27 noiembrie: Pawel Huelle, scriitor polonez (n. 1957)
• 28 noiembrie: Allan Rogers, om politic britanic, membru al Parlamentului European (1979–1984) (n. 1932)
• 29 noiembrie: Henry Kissinger, politician american, laureat al Premiului Nobel pentru pace (1973) (n. 1923)
• 29 noiembrie: Michèle Rivasi, politiciană franceză, membră al Parlamentului European (2009–2023) (n. 1953)
• 30 noiembrie: Elliott Erwitt, fotograf american (n. 1928)
• 30 noiembrie: Shane MacGowan, muzician irlandez (The Pogues) (n. 1957)
• 30 noiembrie: Vassilis Vassilikos, scriitor și politician grec (n. 1933)

Decembrie[modificare | modificare sursă]

• 1 decembrie: Shlomo Avineri, politolog social-democrat și istoric israelian, originar din Polonia (n. 1933)
• 1 decembrie: Sandra Day O'Connor, magistrat american (n. 1930)
• 2 decembrie: Maria Lisa Cinciari Rodano, politiciană italiană, membră al Parlamentului European (1979–1989) (n. 1921)
• 3 decembrie: Glenys Kinnock, politiciană britanică, membră al Parlamentului European (1994–1999) (n. 1944)
• 3 decembrie: Johann Georg Schnitzer, medic dentist, autor și cercetător german (n. 1930)
• 3 decembrie: Christos Zacharakis, om politic grec, membru al Parlamentului European în perioada 1999-2004 din partea Greciei (n. 1939)
• 4 decembrie: Juanita Castro, sora dictatorului comunist cubanez Fidel Castro (n. 1933)
• 4 decembrie: Volodia Vaisman, jucător de șah român-francez (n. 1937)
• 5 decembrie: Prințul Constantin de Liechtenstein, membru al Casei Princiare a Liechtensteinului și om de afaceri (n. 1972)
• 5 decembrie: Denny Laine, textier englez, multi-instrumentalist, chitarist și vocalist principal pe albumul de debut al formației The Moody Blues (n. 1944)
• 6 decembrie: Illia Kyva, politician ucrainean, membru al Radei Supreme a Ucrainei (2019–2022) (n. 1977)
• 6 decembrie: Doru Moțoc, scriitor român, dramaturg și poet (n. 1939)
• 6 decembrie: Marisa Pavan, actriță de origine italiană (n. 1932)
• 6 decembrie: Michael H. Stone, psihiatru american (n. 1933)
• 8 decembrie: Ryan O'Neal, actor american (n. 1941)
• 10 decembrie: Philip Bushill-Matthews, om politic britanic, membru al Parlamentului European în perioadele 1999-2004 si 2004-2009 din partea Regatului Unit (n. 1943)
• 10 decembrie: David Drake, scriitor american de literatură științifico-fantastică în genul științifico-fantastic militar și de fantezie (n. 1945)
• 10 decembrie: Edna Mazia, dramaturgă, scriitoare, scenaristă și regizoare de teatru israeliană (n. 1949)
• 12 decembrie: Heinz Dieter Tschörtner, editor și publicist german (n. 1932)
• 16 decembrie: Nawaf Al-Ahmad Al-Jaber Al-Sabah, Emirul Kuweitului și comandantul Forțelor Militare din Kuweit (n. 1937)
• 17 decembrie: Otar Iosseliani, scenarist, regizor și producător de origine georgiană (n. 1934)
• 21 decembrie: Robert Solow, economist american, laureat al Premiului Nobel pentru economie (1987) (n. 1924)
• 21 decembrie: Alexei Starobinskii, fizician rus (n. 1948)
• 23 decembrie: Michael Radulescu, compozitor austriac de origine româno-germană, organist și profesor (n. 1943)
• 26 decembrie: Wolfgang Schäuble, om politic german, membru proeminent al partidului CDU (n. 1942)
• 27 decembrie: Jacques Delors, politician francez, Președinte al Comisiei Europene (1985–1995), membru al Parlamentului European (1981–1984) (n. 1925)
• 28 decembrie: Marcu Tudor, politician român, membru al Parlamentului României în legislaturile 1996-2000, 2000-2004 și 2004-2008 (n. 1939)
• 30 decembrie: Luboš Kohoutek, astronom ceh (n. 1935)
• 30 decembrie: John Pilger, jurnalist australiano-britanic și producător de filme (n. 1939)
• 30 decembrie: Tom Wilkinson, actor britanic (n. 1948)

Nedatate[modificare | modificare sursă]

• Șerban Ciochină, 83 ani, atlet român (n. 1939)
• Marius Sabin Peculea, 96 ani, inginer român (n. 1926)
• George Cușnarencu, 72 ani, prozator și publicist român contemporan (n. 1951)
• Elena Preda, 72 ani, deputat român în legislatura 1990-1992 și senator în legislatura 1992-1996 și în legislatura 1996-2000 (n. 1951)
• Eugen Burada, 77 ani, scriitor și scenarist român (n. 1946)
• august: Anghelache Donescu, 77 ani, călăreț român (n. 1945)
• februarie: Erzsébet Abaffy, 94 ani, lingvistă și scriitoare maghiară (n. 1928)
• aprilie: Frigyes Bárány, 92 ani, actor maghiar (n. 1930)
• Ralph Schoenman, 88 ani, activist american de stânga, secretarul personal al lui Bertrand Russell (n. 1935)

Galeria celor decedați în 2023[modificare | modificare sursă]

• 
  2 ianuarie: Dumitru Radu Popescu, scriitor, prozator, dramaturg, scenarist de film, membru titular al Academiei Române
• 
  3 ianuarie: Mitică Popescu, actor român important de film, radio, teatru, televiziune și voce
• 
  6 ianuarie: Gianluca Vialli, antrenor de fotbal și fotbalist profesionist italian
• 
  9 ianuarie: Karl Alexander Müller, fizician elvețian, laureat al Premiului Nobel
• 
  10 ianuarie: Constantin al II-lea, fost rege al Greciei între 1964-1973
• 
  10 ianuarie: Jeff Beck, chitarist britanic
• 
  12 ianuarie: Lisa Marie Presley, cântăreață americană
• 
  16 ianuarie: Gina Lollobrigida, actriță italiană de film
• 
  21 ianuarie: George Banu, teatrolog și profesor universitar român stabilit la Paris
• 
  21 ianuarie: Marek Plura, politician polonez, membru al Parlamentului European
• 
  Hossein Shahabi, regizor de film, scenarist și producător de film iranian
• 
  22 ianuarie: Agustí Villaronga, regizor, scenarist și actor spaniol
• 
  28 ianuarie: Xavier Rubert de Ventós, politician și scriitor catalan și spaniol, membru al Parlamentului European
• 
  2 februarie: Jean-Pierre Jabouille, pilot francez de Formula 1
• 
  2 februarie: Ioannis Zizioulas, mitropolit ortodox de Pergamon
• 
  4 februarie: Sherif Ismail, politician egiptean, fost prim-ministru
• 
  5 februarie: Pervez Musharraf, politician pakistanez, fost președinte al Pakistanului
• 
  6 februarie: Răzvan Theodorescu, istoric de artă, politician român, membru titular al Academiei Române
• 
  8 februarie: Ivan Silaev, politician rus, ultimul prim ministru al Uniunii Sovetice
• 
  10 februarie: Carlos Saura, regizor spaniol
• 
  11 februarie: Hans Modrow, om politic german, membru al Parlamentului European
• 
  13 februarie: José María Gil-Robles, om politic spaniol, președinte al Parlamentului European
• 
  15 februarie: Paul Berg, chimist american, laureat al Premiului Nobel
• 
  15 februarie: Raquel Welch, actriță americană
• 
  16 februarie: Giorgio Ruffolo, politician italian, membru al Parlamentului European
• 
  18 februarie: Petăr Jekov, antrenor și jucător de fotbal bulgar
• 
  21 februarie: Amancio Amaro, antrenor și jucător de fotbal spaniol
• 
  21 februarie: Nadja Tiller, actriță austriacă
• 
  23 februarie: Slim Borgudd, pilot suedez de Formula 1
• 
  24 februarie: Juraj Jakubisko, regizor de film slovac
• 
  25 februarie: Victor Babiuc, politician român
• 
  25 februarie: Mihai Șora, filosof și eseist român
• 
  26 februarie: Betty Boothroyd, politiciană britanică, membră al Parlamentului European
• 
  1 martie: Just Fontaine, fotbalist și antrenor de fotbal francez
• 
  2 martie: Joachim Zeller, politician german, membru al Parlamentului European
• 
  3 martie: Argentina Menis, atletă română, vicecampioană olimpică
• 
  3 martie: Kenzaburō Ōe, romancier japonez, laureat al Premiului Nobel pentru literatură
• 
  3 martie: Tom Sizemore, actor (Salvați soldatul Ryan) și producător de film american
• 
  8 martie: Chaim Topol, actor israelian de teatru și filme
• 
  14 martie: Richard Wagner, scriitor și publicist de limba germană originar din România
• 
  17 martie: Dubravka Ugrešić, scriitoare croată
• 
  19 martie: Marisol Malaret, fotomodel portoricană
• 
  20 martie: Virginia Zeani, solistă română de operă
• 
  23 martie: Tomoko Naraoka, actriță și o seiyu japoneză
• 
  24 martie: Gordon Moore, fizico-chimist și om de afaceri american, fondator al corporației Intel
• 
  26 martie: Karl-Josef Rauber, arhiepiscop romano-catolic, diplomat emerit al Sfântului Scaun
• 
  7 aprilie: Benjamin Ferencz, jurist american, procuror șef în procesele de la Nürnberg
• 
  13 aprilie: Mary Quant, designer englez, cunoscută pentru inventarea fustei mini și a pantalonilor scurți pentru femei
• 
  27 aprilie: Jean-Paul Costa, politician tunisian, președintele Curții Europene a Drepturilor Omului
• 
  3 mai: Nikica Valentić, politician croat, prim-ministru al Republicii Croate
• 
  5 mai: Philippe Sollers, scriitor francez
• 
  7 mai: Soňa Červená, mezzosoprană cehă
• 
  24 mai: George Maharis, actor și cântăreț american
• 
  24 mai: Tina Turner, cântăreață, actriță, scriitoare și compozitoare pop-rock americană
• 
  28 mai: Harald zur Hausen, medic german, laureat al Premiului Nobel
• 
  3 iunie: Jim Hines, atlet american, campion olimpic la alergări pe distanțe scurte
• 
  8 iunie: Guido Bodrato, om politic italian, membru al Parlamentului European
• 
  8 iunie: Pat Robertson, magnat media și evanghelist american
• 
  12 iunie: Silvio Berlusconi, politician italian, prim-ministru al Italiei
• 
  12 iunie: Francesco Nuti, actor italian
• 
  12 iunie: Treat Williams, actor american
• 
  13 iunie: Cormac McCarthy, autor de romane american
• 
  15 iunie: Glenda Jackson, actriță britanică de film, dublă laureată a premiului Oscar
• 
  22 iunie: Victor Pușcaș, jurist din Republica Moldova, ministru pentru relațiile cu Parlamentul, președinte al Curții Supreme de Justiție, președinte al Consiliului Superior al Magistraturii și președinte al Curții Constituționale a Republicii Moldova
• 
  25 iunie: John B. Goodenough, fizician și profesor american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie
• 
  27 iunie: Carmen Sevilla, actriță și cântăreață spaniolă
• 
  29 iunie: Alan Arkin, actor și regizor american de scenă, deținător al Premiului Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar
• 
  6 iulie: Arnaldo Forlani, politician italian, prim-ministru al Italiei
• 
  9 iulie: Luis Suárez Miramontes, jucător și antrenor de fotbal spaniol, deținător al Balonului de Aur, Campion European
• 
  11 iulie: Milan Kundera, romancier și eseist francez de origine cehă
• 
  16 iulie: Jane Birkin, actriță și cântăreață engleză
• 
  16 iulie: Oleg Horjan, politician separatist din Transnistria, membru al „Sovietului Suprem al Republicii Moldovenești Nistrene”
• 
  20 iulie: Dan Matei Agathon, politician român, deputat român, ministru al Turismului
• 
  21 iulie: Tony Bennett, cântăreț american de muzică jazz
• 
  21 iulie: Ann Clwyd, politiciană britanică, membru al Parlamentului European
• 
  21 iulie: Petru Marta, luptător și antrenor moldovean, campion european
• 
  21 iulie: Rachid Sfar, politician tunisian, prim ministru al Tunisiei
• 
  24 iulie: Charles W. Misner, fizician american
• 
  26 iulie: Sinéad O'Connor, cântăreață, textieră și militantă civică irlandeză, deținătoare a Premiului Grammy
• 
  29 iulie: Vittorio Prodi, politician italian, membru al Parlamentului European
• 
  30 iulie: Paul Reubens, actor de film, televiziune și voce american
• 
  1 august: Henri Konan Bédié, politician ivorian, președinte al Coastei de Fildeș
• 
  4 august: Boniface Alexandre, avocat și politician haitian, Președinte al statului Haiti
• 
  4 august: Tudor Deliu, politician, profesor, conferențiar universitar și lector din Republica Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova
• 
  5 august: Hélène Carrère d'Encausse, politiciană și istorică franceză, membră al Parlamentului European
• 
  7 august: William Friedkin, regizor de film, producător și scenarist american, laureat al Premiului Oscar
• 
  9 august: Harrij Notenboom, politician olandez, membru al Parlamentului European
• 
  9 august: Véronique Trillet-Lenoir, politiciană și medic francez, membră al Parlamentului European
• 
  10 august: Antonella Lualdi, actriță italiană de film
• 
  22 august: Toto Cutugno, cântăreț și compozitor italian de muzică ușoară
• 
  22 august: Mathilde van den Brink, politiciană din Țările de Jos, membră al Parlamentului European
• 
  23 august: Evgheni Prigojin, om de afaceri rus, oligarh, personalitate publică, militară și politică
• 
  24 august: Bray Wyatt, wrestler american
• 
  26 august: Bob Barker, producător american de televiziune
• 
  1 septembrie: Jimmy Buffett, cântăreț și compozitor american
• 
  14 septembrie: Mircea Snegur, politician moldovean, primul președinte al Republicii Moldova
• 
  14 septembrie: Basil van Rooyen, pilot sud-african de Formula 1
• 
  15 septembrie: Fernando Botero, pictor și sculptor columbian
• 
  15 septembrie: Franco Migliacci, textier si actor italian
• 
  19 septembrie: Per Gahrton, politician suedez, membru al Parlamentului European
• 
  19 septembrie: Gianni Vattimo, filozof și politician italian, membru al Parlamentului European
• 
  22 septembrie: Giorgio Napolitano, politician italian, președinte al Republicii Italiene, președinte al Camerei Deputaților din Italia, ministru de interne al Republicii Italiene
• 
  27 septembrie: Christoph, Prinț de Schleswig-Holstein, prinț german
• 
  28 septembrie: Ion Druță, scriitor și dramaturg moldovean, membru de onoare al Academiei Române
• 
  28 septembrie: Michael Gambon, actor englez de origine irlandeză
• 
  7 octombrie: Tjerk Westerterp, politician olandez, membru al Parlamentului European
• 
  8 octombrie: László Sólyom, politician maghiar, președinte al Ungariei, Președinte al Curții Constituționale a Ungariei
• 
  8 octombrie: Burt Young, actor (Rocky, Rocky II, Rocky III, Rocky IV, Rocky V), pictor și autor american
• 
  13 octombrie: Prințesa India a Afganistanului, membră a familiei regale afgane
• 
  13 octombrie: Louise Glück, poetă americană
• 
  16 octombrie: Martti Ahtisaari, politician finlandez, președinte al Finlandei, diplomat și mediator ONU, laureat al Premiul Nobel pentru Pace
• 
  21 octombrie: Bobby Charlton, fotbalist englez
• 
  27 octombrie: Li Keqiang, politician chinez, premier al Chinei
• 
  28 octombrie: Matthew Perry, actor (Prietenii tăi), comedian, scenarist, producător executiv și dramaturg canadiano-american
• 
  2 noiembrie: Kaia Iva, politiciană estonă
• 
  7 noiembrie: Frank Borman, pilot al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii, inginer aeronautic, pilot de încercare și astronaut NASA
• 
  10 noiembrie: Marcel Schlechter, om politic luxemburghez, membru al Parlamentului European
• 
  10 noiembrie: Mihai Timofti, regizor, actor, profesor universitar, nuvelist și muzician moldovean
• 
  11 noiembrie: Dimitrie Popescu, canotor olimpic român
• 
  11 noiembrie: Karel Schwarzenberg, politician ceh, ministru de externe al Republicii Cehe
• 
  16 noiembrie: A.S. Byatt, scriitoare britanică
• 
  19 noiembrie: Marisa Jossa, actriță și fotomodel italian, Miss Italia
• 
  23 noiembrie: Rona Hartner, actriță de film, cântăreață, compozitoare și textieră română de origine germană
• 
  26 noiembrie: Alberto da Costa e Silva, istoric, poet și fost diplomat brazilian
• 
  27 noiembrie: Pawel Huelle, prozator polonez, ziarist
• 
  29 noiembrie: Henry Kissinger, politician american, laureat al Premiului Nobel pentru pace
• 
  29 noiembrie: Michèle Rivasi, politiciană franceză, membră al Parlamentului European
• 
  30 noiembrie: Shane MacGowan, muzician irlandez (The Pogues)
• 
  30 noiembrie: Vassilis Vassilikos, scriitor și politician grec
• 
  1 decembrie: Shlomo Avineri, politolog social-democrat și istoric israelian
• 
  1 decembrie: Sandra Day O'Connor, politiciană americană
• 
  2 decembrie: Maria Lisa Cinciari Rodano, politiciană italiană, membră al Parlamentului European
• 
  3 decembrie: Glenys Kinnock, politiciană britanică, membră al Parlamentului European
• 
  5 decembrie: Prințul Constantin de Liechtenstein, membru al Casei Princiare a Liechtensteinului și om de afaceri
• 
  5 decembrie: Denny Laine, textier englez, multi-instrumentalist, chitarist și vocalist principal
• 
  6 decembrie: Marisa Pavan, actriță franceză de origine italiană
• 
  8 decembrie: Ryan O'Neal, actor american
• 
  16 decembrie: Nawaf Al-Ahmad Al-Jaber Al-Sabah, politician din Kuwait, emir al Kuwaitului
• 
  17 decembrie: Otar Iosseliani, scenarist, regizor și producător de origine georgiană
• 
  17 decembrie: Robert Solow, economist american, laureat al Premiului Nobel pentru științe economice
• 
  26 decembrie: Wolfgang Schäuble, om politic german, membru proeminent al CDU
• 
  27 decembrie: Jacques Delors, politician francez, Președinte al Comisiei Europene, membru la Parlamentului European

Premii Nobel[modificare | modificare sursă]

• 2 octombrie: Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină: Katalin Karikó (Ungaria) și Drew Weissman (Statele Unite) „pentru dezvoltarea tehnologiei care a dus la vaccinuri ARNm pentru COVID-19”.
• 3 octombrie: Premiul Nobel pentru fizică: Pierre Agostini (Franța), Ferenc Krausz (Ungaria) și Anne L'Huillier (Franța) „pentru metode experimentale care generează impulsuri de lumină attosecunde pentru studiul dinamicii electronilor în materie”.
• 4 octombrie: Premiul Nobel pentru Chimie: Moungi Bawendi (Franța), Louis E. Brus (Statele Unite) și Alexey Ekimov (Rusia) „pentru descoperirea și sinteza punctelor cuantice”.
• 5 octombrie: Premiul Nobel pentru literatură: Jon Fosse (Norvegia) „pentru piesele și proza lui inovatoare care dau glas nespusului.”.
• 6 octombrie: Premiul Nobel pentru pace: Narges Mohammadi (Iran) „pentru lupta ei împotriva opresiunii femeilor din Iran și lupta ei pentru promovarea drepturilor omului și a libertății pentru toți.”.
• 12 octombrie: Premiul Nobel pentru științe economice: Claudia Goldin (Statele Unite) „pentru că ne-a avansat înțelegerea rezultatelor femeilor pe piața muncii”.

Note[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

• 2023 în România
• 2023 în cinematografie
• 2023 în jocuri video
• 2023 în literatură
• 2023 în știință
• 2023 în tenis
• 2023 în zborul spațial
• Lista paginilor care conțin în titlu termenul „2023”