Ac de mare

Pentru alte sensuri, vedeți Ac (dezambiguizare).
Ac de mare
Stare de conservare

risc minim de dispariție[1]
Clasificare științifică
SupradomeniuBiota
SupraregnEukaryota
RegnAnimalia
SubregnEumetazoa
ÎncrengăturăChordata
SubîncrengăturăVertebrata
InfraîncrengăturăGnathostomata
SupraclasăActinopterygii
ClasăActinopteri
SubclasăNeopterygii
InfraclasăTeleostei
SupracohortăClupeocephala
CohortăEuteleosteomorpha
SubcohortăNeoteleostei
InfracohortăEurypterygia
DiviziuneAcanthopterygii
SubdiviziunePercomorphaceae
SerieSyngnatharia
OrdinSyngnathiformes
SecțiuneCtenosquamata
SubsecțiuneAcanthomorphata
FamilieSyngnathidae
SubfamilieSyngnathinae
GenSyngnathus
Nume binomial
Syngnathus acus[2]
L., 1758
Ac de mare

Acul de mare (Syngnathus acus, Linnaeus, 1758)[3][4] este o specie de pește marin din familia Singnatidelor (Syngnathidae) și subfamilia Syngnathinae.

Aspectul exterior[modificare | modificare sursă]

Are corpul foarte alungit, de până la 35 cm și subțire, în formă de andrea acoperit cu plăci osoase. Trunchiul în formă transversală are forma unui patrulater. Capul este îngust și mic, cu botul ascuțit și relativ scurt, turtit puțin la vârf. Regiunea caudală este lungă și se termină cu o înotătoare mică, în formă de mătură și nu este diferențiată în lobi. Masculii au partea ventrală a regiunii caudale două pliuri laterale, ce formează o cameră incubatoare specială. Pe spate este prezentă o singură înotătoare dorsală relativ lungă. Înotătoarele pectorale sunt scurte. Coloritul general este cenușiu-verzui.

Reproducerea[modificare | modificare sursă]

Reproducerea este târzie, realizându-se vara. Femela depune ovulele (icrele) 40-60 la număr, în punga incubatoare a masculului, unde are loc clocirea. Perioada de incubație poate dura până la 15 zile. Alevinii la momentul eclozării au o lungime de 18-21 mm.

Răspândirea[modificare | modificare sursă]

Se întâlnește în Marea Neagră, Marea Caspică, Marea Mediterană și în Oceanul Atlantic; trăiește în regiunile litorale, printre alge, ținându-se în poziție verticală, fapt care îl face să rămână neobservat de către răpitori. Nu are importanță economică.

Particularități biologice și ecologice[modificare | modificare sursă]

Este o specie cu plasticitate ecologică vastă, populând atât apele sărate, cât și cele dulci. Evită apele dulci curgătoare, deoarece nu poate înota împotriva curentului. În cursul zilei stă ascuns în vegetația acvatică. Se hrănește cu crustacee inferioare, rotifere, larve de insecte.

Denumiri sinonime ale speciei după Catalogue of Life 2009[modificare | modificare sursă]

  • Dermatostethus punctipinnis Gill, 1862
  • Syngnathus alternans Günther, 1870
  • Syngnathus brachyrhynchus Kaup, 1856
  • Syngnathus delalandi Kaup, 1856
  • Syngnathus rubescens Risso, 1810
  • Syngnathus temmincki Kaup, 1856
  • Typhle heptagonus Rafinesque, 1810

În Dicționarul Enciclopedic Român 1962, această specie apare cu denumirea Syngnathus rubescens[5] care este o denumire sinonimă a denumirii acceptate actualmente, Syngnathus acus[3].

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ The IUCN Red List of Threatened Species 2022.2[*][[The IUCN Red List of Threatened Species 2022.2 |​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  2. ^ Integrated Taxonomic Information System, , accesat în  
  3. ^ a b Catalogue of Life, 2009[nefuncțională]
  4. ^ Syngnathus acus la World Register of Marine Species
  5. ^ Dicționarul Enciclopedic Român, 1962

Legături externe[modificare | modificare sursă]