Aeroportul Nikola Tesla din Belgrad

Aeroportul Belgrad Nikola Tesla
Аеродром Никола Тесла Београд  Modificați la Wikidata
Identificare
Cod IATABEG  Modificați la Wikidata
Cod ICAOLYBE  Modificați la Wikidata
Localizare
Coordonate44°49′10″N 20°18′25″E ({{PAGENAME}}) / 44.8194°N 20.3069°E
Altitudine355 picioare  Modificați la Wikidata
Țară Serbia
Zonă deservităBelgrad[1]  Modificați la Wikidata
Istorie
Denumit dupăNikola Tesla
Belgrad  Modificați la Wikidata
Data construirii  Modificați la Wikidata
Data deschiderii  Modificați la Wikidata
Dotări și structură
Administrație și operare
ProprietarGuvernul Serbiei  Modificați la Wikidata
Sistem de piste
Orientare Dimensiuni Suprafața
12/303.400 m × 45 masfalt
Prezență online
site web oficial

Aeroportul Internațional Nikola Tesla Belgrad (în sârbă:  Међународни аеродром Никола Тесла Београд ) este cel mai mare aeroport din Serbia. A fost deschis în 1910. Se află la 12 km vest de centrul capitalei sârbe. Aeroportul are două terminale. Cel de-al doilea terminal a fost deschis pe 14 mai 2006 în urma reconstruirii acesteia.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Aeroportul Internațional Belgrad[modificare | modificare sursă]

Aeroportul este planificat să fie construit și să traverseze râul Sava în comuna Novi Belgrad. A fost deschisă pe 25 martie 1927, sub numele de Aeroportul Internațional Belgrad. Din anul următor (1928) au început zborurile companiei locale Aeroput. Aeroportul avea 4 piste acoperite cu iarbă de 1.100-2.900 de metri înălțime. Un terminal modern a fost construit în 1931 și 5 ani mai târziu au fost instalate echipamente pentru aterizare în condiții meteorologice nefavorabile. Prin cel de-al Doilea Război Mondial, aeroportul a fost utilizat de companiile aeriene precum Air France, Deutsche Lufthansa, Imperial Airways, KLM. Din aprilie 1941, forțele de ocupație germane au folosit aeroportul. În 1944, aeroportul a fost distrus.

Aeroportul a fost reconstruit în 1944 și folosit de URSS și Iugoslavia. Aviația civilă și zborurile de marfă au fost născute în 1945. Din 1948, companiile aeriene precum JAT Yugoslav Airlines și JUSTA au început să opereze zboruri interne și internaționale. În același an, țările din Europa de Vest și-au reintrodus zborurile către aeroport.

Aeroportul nou[modificare | modificare sursă]

Perioada de după război necesită construirea unui nou aeroport și aceasta devine o prioritate economică și socială. În 1947, au început studiile, iar în 1950 aeroportul a fost inclus în planul urbanistic al Belgradului . Documentul definește viitoarea companie aeriană și includerea aeroportului în sistemul mondial. Locația noului aeroport se află pe Platoul Surcin, la 15 km de centrul orașului. Datorită originalității opiniilor planificatorilor aeroportului, sunt îndeplinite două condiții: locația favorizează navigația, cerințele meteorologice, construcții, tehnice și de trafic; și există loc pentru dezvoltarea aeroportului pe termen lung. Planul este ca aeroportul să aibă o pistă, o singură rută, paralelă cu complexul de cale și terminal. Construcția a început în aprilie 1958 și sa încheiat la 28 aprilie 1962 . A fost construită o pistă de 3000 de metri, paralelă cu ea - și un trotuar pentru taxiuri și standuri de avion. Suprafața terminalului este de 8000 m 2 .

1990 - 2011[modificare | modificare sursă]

Aeroportul este blocat în timpul războaielor iugoslave . ONU impune sancțiuni asupra țării, inclusiv interzicerea călătoriei aeriene. Aeroportul raportează pierderi, precum și traficul minim de pasageri. Între timp, aeroportul are nevoie de întreținere.

În 2001 au fost recuperate zboruri. Terminalul 2 este reconstruit. A fost construit un nou sistem CAT IIIb, care permite aterizarea în timpul ceții și furtunilor.

În 2006, aeroportul a fost redenumit în forma sa actuală - "Aeroportul Internațional Belgrad" Nikola Tesla "".

În 2007 a fost anunțat că terminalele vor fi conectate. Un nou turn de control a fost construit 3 ani mai târziu.

Terminale și destinații[modificare | modificare sursă]

Aeroportul are două terminale și ocupă o suprafață de 33.000 km2. Terminalele sunt situate unul lângă celălalt, conectate printr-un coridor, al doilea terminal este mai mare. În primele locuri există restaurante și magazine. Aeroportul are 27 de puncte de expediere, dintre care 16 cu mâneci. Planurile de viitor pentru aeroport au fost că s-ar extinde capacitatea sa de a 10 milioane de pasageri pe an și o suprafață suplimentară de 17.000 km2.

Terminalul 1 este singurul terminal de la deschiderea aeroportului. S-au efectuat zboruri interne în fosta Federație iugoslavă a Iugoslaviei. În anii '80, aeroportul a suferit o reconstrucție completă, următoarea fiind în 2002. De la 1 ianuarie 2010, terminalul servește numai companii aeriene low-cost și zboruri charter.

Terminalul 2 a fost deschis în 1979 . Acesta a fost reconstruit de două ori și a fost deschis din nou în 2006. Capacitatea sa este de 5 milioane de pasageri. Există 33 de ghișee de verificări, birouri de companii aeriene, contoare de transfer.

Persoane
Linii aerieneDestinații
Aegean Airlines Athens
Aeroflot Moscow–Sheremetyevo
Air Cairo Hurghada
Sezonier: Sharm El Sheikh
Air France Paris–Charles de Gaulle
Air Serbia Amsterdam, Athens, Banja Luka, Barcelona (reluat în 4 iunie 2019), Beirut, Berlin–Tegel, Brussels, Bucharest, Cairo (reluat în 4 iunie 2019), Copenhagen, Düsseldorf, Frankfurt, Helsinki (din 3 iunie 2019), Kiev-Boryspil (reluat în 4 iunie 2019), Krasnodar (din 3 iunie 2019), Larnaca, Ljubljana, London–Heathrow, Madrid (reluat în 5 iunie 2019),[2][3] Milan–Malpensa, Moscow–Sheremetyevo, New York–JFK, Paris–Charles de Gaulle, Podgorica, Prague, Rijeka (reluat în 4 iunie 2019), Rome–Fiumicino, Sarajevo, Skopje, Sofia, Stockholm–Arlanda, Stuttgart, Tel Aviv–Ben Gurion, Thessaloniki, Tirana, Tivat, Venice, Vienna, Zagreb, Zürich
Sezonier: Dubrovnik, Hamburg, Malta, Nice (din 6 iunie 2019), Pula, Saint Petersburg, Split, Zadar (reluat în 21 iunie 2019)
Alitalia Rome–Fiumicino
AlMasria Universal Airlines Hurghada
Arkia Tel Aviv–Ben Gurion
ASL Airlines France Sezonier: Paris–Charles de Gaulle (din 24 iunie 2019)[4][5]
AtlasGlobal Istanbul
Austrian Airlines Vienna
Aviolet[6] Charter Sezonier: Alghero (din 20 iunie 2019),[6] Antalya, Bodrum, Catania, Chania, Corfu, Dalaman, Enfidha, Heraklion, Hurghada (reluat în 15 iunie 2019),[6] Karpathos, Kefalonia, Kos, Lamezia Terme, Palermo, Palma de Mallorca, Preveza/Lefkada, Rhodes, Samos, Santorini, Sharm El Sheikh (reluat în 18 iunie 2019),[6] Skiathos, Thessaloniki, Zakynthos
Belavia Budapest, Minsk
Croatia Airlines Sezonier: Split
easyJet Europe Berlin–Tegel
easyJet Switzerland Geneva, Basel/Mulhouse
Ellinair Sezonier: Heraklion
Etihad Airways Abu Dhabi
flydubai Dubai–International
FlyEgypt Charter Sezonier: Hurghada
Israir Tel Aviv–Ben Gurion
LOT Polish Airlines Warsaw–Chopin
Lufthansa Frankfurt, Munich
Montenegro Airlines Podgorica, Tivat
Norwegian Air Shuttle Oslo–Gardermoen, Stockholm–Arlanda
Pegasus Airlines Istanbul–Sabiha Gökçen
Qatar Airways Doha
Red Wings Airlines Moscow–Domodedovo
Swiss International Air Lines Zürich
TAROM Bucharest
Transavia Amsterdam
Tunisair Tunis
Charter Sezonier: Monastir
Turkish Airlines Istanbul[7]
Vueling Sezonier: Barcelona
Wizz Air Basel/Mulhouse, Beauvais, Dortmund, Eindhoven, Gothenburg, Hannover, Karlsruhe/Baden–Baden, London–Luton, Lyon (din 15 iunie 2019), Malmö, Malta, Memmingen, Stockholm–Skavsta
Sezonier: Larnaca
Marfă
Linii aerieneDestinații
DHL Aviation Budapest, Leipzig/Halle, Linz[8]
Etihad Cargo Abu Dhabi
Swiftair Cologne/Bonn, Ljubljana
Turkish Airlines Cargo Istanbul–Atatürk

Statistici[modificare | modificare sursă]

Trafic[modificare | modificare sursă]

Dezvoltarea traficului pe parcursul anilor[9]
An Pasageri Diferența Marfă (tone) Diferența Zboruri Diferența
2002 1,621,798 6,827 28,872
2003 1,849,148 14% 6,532 4% 32,484 13%
2004 2,045,282 11% 8,946 37% 36,416 12%
2005 2,032,357 1% 7,728 14% 37,614 3%
2006 2,222,445 9% 8,200 6% 42,360 13%
2007 2,512,890 13% 7,926 3% 43,448 3%
2008 2,650,048 5% 8,129 3% 44,454 2%
2009 2,384,077 10% 6,690 18% 40,664 8%
2010 2,698,730 13% 7,427 11% 44,160 9%
2011 3,124,633 16% 8,025 8% 44,923 2%
2012 3,363,919 8% 7,253 10% 44,990 0%
2013 3,543,194 5% 7,679 6% 46,828 4%
2014 4,638,577 31% 10,222 33% 58,695 25%
2015 4,776,110 3% 13,091 28% 58,513 0%
2016 (1.1 – 31.10.) 4,249,497 2% 11,630 15% 50,327 0%

Cele mai aglomerate rute[modificare | modificare sursă]

Lista celor 5 cele mai aglomerate rute:[10]
oraș Aeroport (e) Plecări săptămânale
(vara 2016)
linii aeriene
Tivat Tivat 50 Air Serbia, Muntenegru Airlines
Podgorica Podgorica 35 Air Serbia, Muntenegru Airlines
Viena Viena 33 Air România, Austrian Airlines
Moscova Moscova "Sheremetyevo" 28 Aeroflot, Air Serbia
Istambul Istanbul Ataturk, Sabiha Gokcen, 25 Air Serbia, Pegasus Airlines, Turkish Airlines

Surse[modificare | modificare sursă]

  1. ^ https://store.aci.aero/wp-content/uploads/2018/05/2014_Traffic_Report_sample.xlsx  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ „Air Serbia to launch nine new routes”. Air Serbia. . Accesat în . 
  3. ^ „Flight Schedule”. Air Serbia. Accesat în . 
  4. ^ „Direct flights to Paris from Belgrade”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ ASL Airlines France plans Belgrade service in S19 Routesonline. 27 December 2018.
  6. ^ a b c d „Charter schedule” (PDF). aviolet.rs. 
  7. ^ „Istanbul New Airport Transition Delayed Until 5 aprilie 2019 (At The Earliest)”. 
  8. ^ „Flight Information :: Belgrade Nikola Tesla Airport”. Beg.aero. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „Traffic Figures Archive”. Nikola Tesla Airport Official Website. Arhivat din original la 2016-03-14. Accesat în 5 май 2016.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  10. ^ „Aeroportul sezonului Nikola Tesla”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]