Alegeri locale în Republica Moldova, 2023

Alegeri locale în Republica Moldova, 2023
Republica Moldova
2019 ←
5 noiembrie 2023 (primul tur)
19 noiembrie 2023 (al doilea tur)

→ 2027

34 de președinți de consilii raionale
898 de primari
1.108 de consilieri raionali și municipali
9.972 de consilieri orășenești și sătești

Prezență la urne

41,41% (0,27%) (primul tur)
36,73% (3,61%) (al doilea tur)
  Primul partid Al doilea partid Al treilea partid
 
Lider Igor Grosu Igor Dodon Ion Sula
Partid PAS PSRM PSDE
Lider din 2022 2023 2022
Consilieri de nivelul I 3189 ( 776) 2282 ( 704) 1018 ( 1628)
Consilieri de nivel II 357 ( 94) 256 ( 70) 88 ( 150)
Primari 291 ( 119) 144 ( 62) 103 ( 158)



  Al patrulea partid Al cincilea partid Al șaselea partid
 
Lider Ion Chicu Vlad Filat Natalia Parasca
Partid PDCM PLDM PR
Lider din 2021 2023 2023
Consilieri de nivelul I 573 419 ( 128) 305
Consilieri de nivel II 57 41 ( 25) 35
Primari 48 34 ( 14) 27

Rezultatul alegerilor locale în Republica Moldova, 2023

Alegerile locale generale din 2023 din Republica Moldova au avut loc la data de 5 noiembrie. Pentru localitățile în care nu se va reuși alegerea primarului va avea loc turul 2, pe 19 noiembrie 2023.[1]

Context[modificare | modificare sursă]

Conform codului electoral în vigoare al Republicii Moldova, mandatul aleșilor locali este de 4 ani.[2] Ultimele alegeri locale au avut loc la data de 20 octombrie 2019 (primul tur). În urma scrutinului, PSRM, PDM, Blocul electoral ACUM Platforma DA–PAS, Partidul Liberal Democrat și Partidul Șor au ocupat cele mai multe mandate.[3] În municipiul Chișinău, Ion Ceban (PSRM) a câștigat alegerile, însă niciun partid nu a obținut o majoritate absolută în Consiliul Municipal Chișinău.[4]

În alegerile locale precedente, au fost aleși în funcție 898 de primari și 1108 de consilieri raionali și municipali.[5]

Votul electronic[modificare | modificare sursă]

Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte lucrează alături de Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova la un sistem electoral de vot electronic, care să fie testat în cadrul alegerilor locale din 2023 și care să intre în vigoare la scară largă în alegerile prezidențiale din 2024 și cele parlamentare din 2025.[6]

Noul cod electoral al Republicii Moldova urmează să conțină votul electronic, dar și cel prin corespondență.[7] Ministrul justiției, Sergiu Litvinenco, a precizat într-o postare pe Facebook că noul cod electoral ar urma să fie adoptat înainte cu un an de alegerile locale, deci până în octombrie 2022, pentru a corespunde recomandărilor Comisiei de la Veneția cu privire la efectuarea modificărilor în ceea ce privește legislația electorală.[8]

Se estimează că ar fi între 800.000 și un milion de cetățeni ai Republicii Moldova în diaspora cu drept de vot.[9]

Reforma administrativ-teritorială[modificare | modificare sursă]

Majoritatea parlamentară și-a exprimat o oarecare deschidere în a discuta despre reforma administrativ-teritorială, însă părerile între Maia Sandu, Igor Grosu și Natalia Gavrilița sunt împărțite.[10] Analistul politic și președintele ADEPT, Igor Boțan a declarat că este o reformă foarte complicată care necesită multe resurse.[11]

Deputatul PAS Vladimir Bolea a declarat la sfârșitul anului 2021 că Guvernul are deja un grup de inițiativă și că are 3 propuneri referitoare la reducerea numărului de sate, cel mai probabil fiind scenariul în care din 896 de sate vor rămâne doar 93. De asemenea, în analizele guvernamentale există posibilitatea dizolvării raioanelor și înlocuirea acestora cu 5 unități administrativ-teritoriale mai mari. Parlamentarul a declarat și că reforma ar urma să fie făcută în 2022 pentru ca alegerile locale din 2023 să aibă loc sub noua organizare administrativă.[12]

Șefa guvernului, Natalia Gavrilița, a anunțat în 2023 că o reformă fundamentală nu va mai avea loc până la alegeri, dar că ar putea să fie implementată „amalgamarea voluntară”, respectiv unirea mai multor unități administrativ-teritoriale benevol.[13]

Rezultate[modificare | modificare sursă]

Vot popular pentru consilii de nivelul II[modificare | modificare sursă]

# Unitate admin-

teritorială

PAS PSRM PSDE PDCM PCRM PN PR MAN
1 Mun. Chișinău 32.88% 9.64% 0.58% 1.21% 4.46% 1.72% 2.64% 33.10%
2 Mun. Bălți 13.59% 22.13% 0.50% 1.58% 3.91% 24.77% 5.10%
3 Anenii Noi 31.72% 23.07% 3.53% 2.52% 4.13% 2.83%
4 Basarabeasca 21.00% 21.74% 1.76% 3.82% 8.89% 9.57%
5 Briceni 18.97% 45.28% 4.05% 8.81% 3.92% 3.58%
6 Cahul 35.37% 22.74% 0.74% 3.05% 5.07%
7 Cantemir 35.84% 12.74% 8.89% 10.08% 4.03% 2.88%
8 Călărași 44.06% 18.67% 1.09% 7.09% 3.64% 2.56%
9 Căușeni 29.75% 15.00% 11.74% 6.31%
10 Cimișlia 37.33% 7.77% 16.36% 5.64% 1.44%
11 Criuleni 41.12% 15.57% 8.22% 1.85% 3.41%
12 Dondușeni 24.46% 55.21% 0.94% 2.73%
13 Drochia 19.75% 21.75% 4.90% 7.74% 7.14% 15.62% 5.23%
14 Dubăsari 24.60% 27.06% 2.61% 18.15% 11.66%
15 Edineț 13.84% 30.69% 15.34% 5.10% 4.27% 4.79%
16 Fălești 16.16% 19.61% 18.69% 1.78% 3.52% 23.76% 3.94%
17 Florești 22.38% 20.04% 10.34% 5.45% 6.77% 1.89%
18 Glodeni 21.85% 21.32% 2.62% 30.37% 4.16% 13.56% 2.91%
19 Hîncești 32.93% 8.92% 23.45% 10.20% 1.54%
20 Ialoveni 45.45% 7.05% 8.25% 7.74% 2.32%
21 Leova 34.64% 14.02% 15.02% 6.32% 3.32%
22 Nisporeni 32.24% 7.05% 27.32% 6.20% 3.10% 1.44%
23 Ocnița 15.93% 50.86% 3.71% 4.62% 10.48% 2.46% 7.14%
24 Orhei 30.74% 5.24% 1.51% 5.06% 2.97% 8.71%
25 Rezina 24.65% 17.87% 0.71% 18.86% 5.65% 1.04%
26 Rîșcani 18.35% 37.65% 14.94% 3.82% 6.03% 7.94% 3.24%
27 Sîngerei 34.67% 19.50% 3.45% 1.93% 6.59% 4.06% 2.68%
28 Soroca 25.60% 44.11% 5.26% 2.76% 5.78% 1.82%
29 Strășeni 47.92% 10.05% 6.25% 6.56% 4.53% 3.87%
30 Șoldănești 25.03% 18.85% 28.72% 5.12% 5.13% 0.70%
31 Ștefan Vodă 32.21% 20.63% 14.85% 3.49% 4.19%
32 Taraclia 3.37% 34.74% 6.30% 7.35% 38.92%
33 Telenești 37.85% 6.44% 10.63% 1.90% 3.64%
34 Ungheni 27.85% 17.88% 11.23% 5.87% 7.14%
Sursă: Comisia Electorală Centrală[14]

Municipiul Chișinău[modificare | modificare sursă]

Alegerile locale din municipiul Chișinău au fost câștigate din primul tur de actualul edil, Ion Ceban, din partea Mișcării Alternativa Națională (MAN), care a acumulat 132.802 voturi (50,62%).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „CEC a stabilit data alegerilor locale generale din toamnă: Când vom ieși la vot” (în engleză). tv8.md. Accesat în . 
  2. ^ „Codul electoral”. Parlamentul Republicii Moldova. Accesat în . 
  3. ^ „Rezultatele alegerilor locale generale din 2019 - alegeri.md”. alegeri.md. Accesat în . 
  4. ^ „Alegerile locale din 2019 în municipiul Chișinău”. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele alegerilor locale generale din 2019 - alegeri.md”. alegeri.md. Accesat în . 
  6. ^ „La alegerile locale din 2023 ar putea fi testat în premieră sistemul de vot electronic”. Radio Chișinău. Accesat în . 
  7. ^ „Votul pe Internet se va regăsi în noul Cod Electoral al R. Moldova” (în engleză). adevarul.ro. 1653547894. Accesat în 2022-05-27.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  8. ^ „Sergiu Litvinenco”. www.facebook.com. Accesat în . 
  9. ^ „Votul electronic în proiectul noului Cod Electoral din R.Moldova”. Radio Europa Liberă. Accesat în . 
  10. ^ „Guvernul PAS nu se grăbește cu reforma administrativă”. Radio Europa Liberă. Accesat în . 
  11. ^ „Igor Boțan: Reforma teritorial-administrativă este presantă, dar mereu amânată”. Radio Europa Liberă. Accesat în . 
  12. ^ „Video// Vladimir Bolea: „Din 2022, am putea să nu mai avem raioane". BTV. . Accesat în . 
  13. ^ „Natalia Gavrilița: Ar fi bine ca amalgamarea voluntară să aibă loc până la alegeri”. Radio Chișinău. Accesat în . 
  14. ^ „Alegeri Locale în Republica Moldova 2023”. Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. Arhivat din original la . Accesat în .