Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2019

Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2019
România
2014 ←
 26 mai 2019
 → 2024
Toate cele 32 de mandate ale României în Parlamentul European

Prezență la urne

51,07% (▲18,63%)
  Primul partid Al doilea partid Al treilea partid
 
Lider Rareș Bogdan Rovana Plumb Dacian Cioloș
Partid PNL PSD USR-PLUS
Ultimele alegeri 6 mandate, 15% 16 mandate, 37,6% Nou
Mandate câștigate 10 mandate 9 mandate 8 mandate
Mandate schimbate ▲4 ▼7 ▲8
Vot popular 2.449.068 2.040.765 2.028.236
Procente 27% 22,5% 22,36%
Schimbare ▲12% ▼15,1% Nou
Grup europarlamentar PPE S&D Renew Europe



  Al patrulea partid Al cincilea partid Al șaselea partid
 
Lider Victor Ponta Traian Băsescu Iuliu Winkler
Partid PRO PMP UDMR
Ultimele alegeri 2 mandate (PSD) 2 mandate, 6,21% 2 mandate, 6,29%
Mandate câștigate 2 mandate 2 mandate 2 mandate
Mandate schimbate ▬0 ▬0 ▬0
Vot popular 583.916 522.104 476.777
Procente 6,44% 5,76% 5,26%
Schimbare Nou ▼0,45% ▼1,03%
Grup europarlamentar S&D PPE PPE

Harta alegerilor pentru Parlamentul European din 2019 din România, cu rezultatele la nivel național, la nivel de Municipiul București și la nivel de Diaspora.

Harta alegerilor europarlamentare în funcție de partidul câștigător pe județe și municipii plus diaspora

Alegeri pentru Parlamentul European (P.E.) s-au desfășurat în România la data de 26 mai 2019. Șapte candidați independenți și 23 de formațiuni politice s-au înregistrat la Biroul Electoral Central (B.E.C.) în vederea alegerilor.[1] Dintre acestea, BEC a validat candidaturile a 13 partide și alianțe și a trei candidați independenți.[2]

Alegerile au avut loc concomitent cu un referendum pe tema justiției convocat de președintele Klaus Iohannis.

Procedură de vot[modificare | modificare sursă]

Cei 32 de eurodeputați români sunt aleși prin vot universal direct de către toți cetățenii UE înregistrați pe listele electorale și având vârsta de peste 18 ani. Scrutinul se desfășoară într-o singură circumscripție electorală pe baza reprezentării proporționale, ceea ce înseamnă că numărul de deputați aleși de la fiecare partid politic depinde de numărul de voturi obținut de partid.[3] România folosește un sistem de liste închise, care nu permite modificarea numărului de ordine a candidaților pe listă.[3] Locurile în Parlamentul European sunt alocate partidelor care obțin cel puțin 5% din voturile valabil exprimate prin metoda d'Hondt.[4]

Context politic[modificare | modificare sursă]

Partidul Social Democrat (PSD)[modificare | modificare sursă]

Respingerea de către PSD a criticilor din partea Bruxellesului privind statul de drept și corupția a creat tensiuni în cadrul Partidului Socialiștilor Europeni.[5] În aprilie 2019, Frans Timmermans, candidatul socialiștilor europeni la funcția de președinte al Comisiei Europene, a amenințat PSD cu repercusiuni, subliniind că „un partid care nu respectă statul de drept și drepturile fundamentale” nu poate aparține acestei familii politice europene.[6] În replică, președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că Guvernul de la București respectă statul de drept și a afirmat că „ar fi bine” ca Frans Timmermans să se ocupe de campanie electorală în Olanda și nu în România.[6] În aprilie 2019, PES a anunțat că va îngheța relațiile cu PSD cel puțin până în iunie.[7] De atunci, tot mai mulți membri ai partidului, inclusiv președintele acestuia, au adoptat o retorică eurosceptică în discursul lor politic.[5]

În februarie 2019 au apărut informații în presă despre presupuse negocieri între PSD și ENF în vederea intrării partidului în grupul naționalist și eurosceptic după alegeri.[8] Totuși, președintele PSD a evitat să se pronunțe asupra unei eventuale intrări a PSD în ENF.[9]

Partidul Național Liberal (PNL)[modificare | modificare sursă]

La trei zile după alegerile din 2014, președintele Partidului Național Liberal, Crin Antonescu, a anunțat că partidul va schimba afilierea europeană de la ALDE la PPE și că a început negocierile pentru fuziunea cu Partidul Democrat Liberal. Partidul nou creat va fi numit Partidul Național Liberal și va fi membru al PPE. Președintele Partidului Democrat Liberal, Vasile Blaga, a confirmat ulterior fuziunea celor două partide. Europarlamentarul Norica Nicolai, primul candidat pe lista Partidului Național Liberal, a refuzat să se alăture grupului Partidului Popular European și a continuat să rămână membru al grupului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa.[10] După alegerile prezidențiale din 2014, deputata Renate Weber, al doilea candidat pe lista Partidului Național Liberal, a demisionat din grupul Partidului Popular European și s-a alăturat grupului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa. După finalizarea procesului de fuziune a celor două partide, celor doi deputați europeni li s-a dat un ultimatum de a se alătura grupului Partidului Popular European, altfel riscând excluderea din partid.[11] Cele două nu s-au conformat cererii și astfel au fost excluse din Partidul Național Liberal, iar în prezent se află în grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa. Ulterior, deputata Norica Nicolai a intrat în Partidul Alianța Liberalilor și Democraților.[12]

La sfârșitul lunii august 2017, europarlamentara Ramona Mănescu, al treilea candidat pe lista Partidului Național Liberal, a demisionat din partid,[13] dar a continuat să facă parte din grupul Partidului Popular European.

În mai 2018, eurodeputatul Partidului Mișcarea Populară și purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European, Siegfried Mureșan, a anunțat că părăsește partidul pentru a se alătura Partidului Național Liberal.[14]

Partidul Democrat Liberal (PD-L)[modificare | modificare sursă]

La trei zile după alegerile din 2014, președintele Partidului Liberal Democrat, Vasile Blaga, a confirmat anunțul făcut de președintele Partidului Național Liberal, Crin Antonescu, că cele două partide ar fuziona într-un nou partid, care ar păstra numele PNL și afilierea europeană a PDL-ului. Pentru a-și exprima nemulțumirea față de această decizie și lipsa unui candidat PDL la alegerile prezidențiale, deputata Monica Macovei, al doilea candidat pe lista Partidului Democrat Liberal, a demisionat din partid în septembrie 2014 și a candidat la alegerile prezidențiale din 2014 ca independent.[15][16][17] Macovei s-a alăturat, în calitate de europarlamentar independent, Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.

Partidul Mișcarea Populară (PMP)[modificare | modificare sursă]

În septembrie 2014, în urma unor declarații făcute la adresa liderilor Partidului Mișcarea Populară, Cristian Preda, primul candidat pe lista PMP, a fost exclus din partid.[18][19] El a continuat să facă parte din grupul Partidului Popular European.

În 2016, Partidul Mișcarea Populară a fuzionat cu Uniunea Națională pentru Progresul României, însă eurodeputații UNPR nu au aderat la PMP.

În mai 2018, eurodeputatul Siegfried Mureșan, purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European, a anunțat că părăsește Partidul Mișcarea Populară pentru a se alătura Partidului Național Liberal. Ca urmare, Partidul Mișcarea Populară și-a pierdut cei doi deputați europeni.

Partidul Conservator (PC)[modificare | modificare sursă]

Partidul Conservator, UNPR și PSD au avut o listă comună la alegerile din 2014. Această alianță electorală trebuia să se numească „Uniunea Social Democrată”, dar, datorită legislației românești (această denumire a fost luată de o alianță din perioada 1996-2000 între Partidul Democrat și Partidul Social Democrat din România) s-a înregistrat ca „PSD–UNPR–PC”. În 2015, partidul a fuzionat cu Partidul Liberal Reformator pentru a forma Partidul Alianța Liberalilor și Democraților.[20] Membrii nemulțumiți de această decizie, conduși de deputata Maria Grapini (primul candidat de la Partidul Conservator și al cincilea pe lista PSD–UNPR–PC), au fondat un nou partid, Partidul Puterii Umaniste. Laurențiu Rebega, al doilea candidat al Partidului Conservator și al paisprezecelea pe lista PSD–UNPR–PC, a activat ca independent în grupul Neînscriși, înainte de a se alătura PRO România și grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.

În aprilie 2019, partidul condus de Călin Popescu-Tăriceanu a fost exclus din grupul parlamentar ALDE.[21] Anterior, în martie 2019, liderul grupului, Guy Verhofstadt, a recomandat partidului ALDE european să excludă ALDE România, menționând că președintele acestuia și-a încălcat angajamentele și că „tentativele de dezincriminare a corupției revin constant, iar justiția continuă să fie reformată de OUG-uri adoptate ad-hoc de guvern”.[22] În replică, Partidul Alianța Liberalilor și Democraților l-a acuzat pe Verhofstadt că „a ignorat permanent realitatea din România” și a subliniat că „ALDE se luptă pentru justiție, dar o justiție dreaptă, echidistantă făcută în numele binelui public”.[23]

Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR)[modificare | modificare sursă]

La alegerile din 2014, Uniunea Națională pentru Progresul României, a candidat pe o listă comună alături de Partidul Social Democrat și Partidul Conservator. În 2016, UNPR a fuzionat prin absorbție cu Partidul Mișcarea Populară,[24] însă eurodeputații UNPR nu au aderat la PMP. Cu toate acestea, liderul formațiunii, Gabriel Oprea, a anunțat în februarie 2019 că partidul este în plin proces de reorganizare și că își propune să candideze la alegerile din mai pe liste separate.[25]

Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS)[modificare | modificare sursă]

În ianuarie 2019, europarlamentarul Cristian Preda a aderat la Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS), partid înființat în decembrie 2018, al cărui președinte este fostul prim-ministru Dacian Cioloș. Astfel, partidul a obținut statutul de partid parlamentar, putând avea delegați în toate secțiile de vot.[26]

Pe 2 februarie 2019, președintele Uniunii Salvați România (USR), Dan Barna, și președintele PLUS, Dacian Cioloș, au anunțat formarea Alianței 2020 USR–PLUS (USR+PLUS). Prin urmare, cele două partide au candidat pe o listă comună.[27]

Delegația României în Parlamentul European înainte de alegeri[modificare | modificare sursă]

Grup europarlamentar Mandate Partid național Mandate Note
Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților
13 / 32
 Partidul Social Democrat 9 [a]
Partidul Puterii Umaniste 1 [b]
PRO România 1 [c]
Uniunea Națională pentru Progresul României 1 [d]
Independent 1 [e]
Grupul Partidului Popular European
13 / 32
 Partidul Național Liberal 8 [f]
Uniunea Democrată Maghiară din România 2 [g]
Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate 1 [h]
Independent 2 [i]
Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa
3 / 32
 Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 2 [j]
Independent 1 [k]
Conservatorii și Reformiștii Europeni
2 / 32
 M10 1 [l]
PRO România 1 [m]
Neînscriși
1 / 32
 Independent 1 [n]
Sursă: Parlamentul European

Campanie electorală[modificare | modificare sursă]

Campania electorală pentru alegerile europarlamentare din 2019 a început pe 27 aprilie, la ora 0:00, și se va încheia pe 25 mai, la ora 7:00.[28]

Partidul Social Democrat (PSD)[modificare | modificare sursă]

Președintele partidului, Liviu Dragnea, a mizat pe o retorică cu accente naționaliste.[29][30][31] În opinia sa, viitorii europarlamentari ai PSD trebuie „să fie patrioți în fiecare celulă a corpului” și „să aibă curaj să vorbească și să apere interesul național al țării”.[32]

Pe 28 martie 2019, PNȚCD și PER au semnat cu PSD un protocol prin care își declară susținerea politică pentru lista de candidați a social-democraților la alegerile europarlamentare.[33] Cristian Terheș, candidat pe poziția 4 în lista PSD, a fost recomandat de PNȚCD.[34]

Perioada de campanie a fost marcată de o izolare pe plan european a partidului. Spre deosebire de 2014, în 2019 niciun lider socialist de la nivel european nu și-a făcut apariția în România pentru a încuraja PSD pe plan național.[35]

PSD și-a lansat candidații la alegerile europarlamentare în cadrul unui miting organizat la Craiova pe 12 aprilie 2019.[36] La miting au participat 40.000 de oameni potrivit organizatorilor[37] și 20.000 potrivit jandarmilor.[38] Prezent la miting, liderul partidului a lansat o serie de atacuri la adresa președintelui Klaus Iohannis, a multinaționalelor și a oficialilor europeni.[39][40] Președintele PNL Dolj, Ștefan Stoica, a susținut că angajații din societățile și regiile controlate de primării și beneficiarii de ajutoare sociale „au primit ordin” să participe la miting.[41] Intervievați de jurnaliști, unii participanți nu au știut de ce au fost aduși la miting.[37][42][43][44]

Un alt miting de amploare a avut loc pe 9 mai în Iași, în aceeași zi în care la Sibiu a avut loc Summitul informal al șefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeană. Pentru miting au fost mobilizate în jur de 500 de autocare care au adus participanți din Bacău, Vaslui, Botoșani și alte localități din județul Iași.[45] Pe parcursul mitingului, mii de protestatari au înconjurat Piața Unirii, scandând mesaje împotriva PSD.[46][47] După încheierea mitingului, aceștia au ocupat piața,[48] de unde au pornit apoi în marș pe străzile orașului.[46] În discursul susținut în fața celor 15.000 de participanți,[46] Liviu Dragnea și-a reiterat atacurile la adresa președintelui Klaus Iohannis și a partidelor din opoziție și a lăudat realizările Guvernului Dăncilă.[49][50] De asemenea, i-a numit pe protestatari „derbedei”, „oameni fără țară și fără Dumnezeu” și i-a acuzat că ar fi „plătiți bine”.[51] Turneul electoral al premierului Viorica Dăncilă în Transilvania din 9–11 mai a fost întâmpinat cu proteste în Alba Iulia,[52] Cluj-Napoca,[53] Lipova,[54] Arad,[55] Giarmata,[56] Timișoara[57] și Satu Mare.[58]

La două zile după cel din Iași, PSD a organizat un alt miting în Galați, la care au participat în jur de 12.000 de oameni[59] și care s-a încheiat în aproximativ o oră.[60] În discursul său, Liviu Dragnea a lansat atacuri la adresa unor lideri europeni prezenți la summitul de la Sibiu și l-a numit pe Klaus Iohannis „trădător” și „sluga” acestora.[59] Acesta s-a plâns că „oriunde mergem în țară este un grup de bătăuși” și a subliniat că liderii europeni „ne mint că avem probleme cu statul de drept”.[59] Imediat după încheierea mitingului, mii de manifestanți anti-PSD au ocupat piața din fața Casei de Cultură a Sindicatelor.[61] La plecarea autocarelor cu simpatizanți PSD, manifestanții au încercat să le blocheze, așezându-se pe stradă într-un protest de tip sit-in.[60]

Ultimul miting al PSD din campania electorală a avut loc pe 19 mai în Târgoviște. Anterior, pe 15 mai, PSD a anulat un alt miting ce trebuia să aibă loc în București.[62] Pentru miting, 14 străzi din oraș au fost blocate circulației, iar accesul în zona manifestației s-a făcut pe baza unei parole.[63] Discursul lui Liviu Dragnea s-a menținut în aceeași notă cu cele de la mitingurile anterioare, cu atacuri la adresa președintelui, opoziției și „străinilor” și evidențierea realizărilor PSD.[64] Dragnea a reluat și una din temele principale a campaniei electorale a PSD – protecționismul în favoarea alimentelor și legumelor românești.[64] Și la Târgoviște, zeci de protestatari au contestat organizarea mitingului.[65]

Partidul Național Liberal (PNL)[modificare | modificare sursă]

Pe 4 martie 2019, președintele PNL, Ludovic Orban, a anunțat că sloganul partidului în campania pentru alegerile europarlamentare este „România în primul rând”.[66] Sloganul cu accente naționaliste[67] amintește de campania președintelui american Donald Trump „America First⁠(en)[traduceți]”.[68] Discursurile liderilor și candidaților PNL au balansat în timpul campaniei între un focus pe subiecte de politică europeană și un accent pe politica internă și disputele cu coaliția de guvernare.[35]

În ciuda unor tensiuni interne legate de formarea listei de candidați,[67] aceasta a fost validată în Biroul Executiv Național al PNL pe 14 martie 2019[69] și a fost oficializată în cadrul summitului Partidului Popular European organizat de PNL la București pe 16 martie, la care au participat și liderul PPE, Manfred Weber, și președintele României, Klaus Iohannis.[70] Pe 13 mai, PNL și-a lansat programul politic pentru alegerile europarlamentare. Programul PNL este împărțit în 18 capitole, fiecare capitol prezentând propunerile și viziunea PNL într-un domeniu de politici publice. Cele 18 capitole acoperă domenii începând cu viziunea despre viitorul Uniunii Europene și locul României în UE până la educație, sănătate, reforma piețelor financiare sau politica externă a UE. Potrivit președintelui partidului, printre obiectivele PNL se numără ridicarea MCV, intrarea României în Spațiul Schengen și aderarea la zona euro.[71] De asemenea, PNL propune înființarea unui mecanism care să monitorizeze situația statului de drept și respectarea drepturilor fundamentale în toate statele Uniunii Europene și promite trei spitale regionale, prin fonduri europene, reabilitarea a 500.000 de apartamente și 20.000 de burse Erasmus, anual, pentru studenții români.[72] În materie de politică externă, PNL susține Parteneriatul Estic și integrarea Republicii Moldova în UE.[71]

În cadrul mitingurilor organizate îndeosebi în fiefurile electorale ale PSD din sudul și estul României,[73] liderii partidului au marșat pe mesaje împotriva coaliției de guvernare PSD–ALDE,[74][75][76] criticată pentru modificările controversate în domeniul legilor justiției.

Alianța 2020 USR+PLUS (USR+PLUS)[modificare | modificare sursă]

Cort electoral al USR+PLUS amplasat lângă campusul Universității Politehnica din București

Înscrierea alianței pentru alegerile europarlamentare a fost inițial respinsă de Biroul Electoral Central, întrucât Dan Barna și Dacian Cioloș nu figurau ca președinți ai USR, respectiv PLUS în Registrul partidelor politice.[77] Dan Barna a fost ales președinte al USR în octombrie 2017, iar Dacian Cioloș a fost ales președinte PLUS în februarie 2019. Ambele partide au solicitat înregistrarea președinților la Tribunalul București, dar până la înscrierea alianței nu primiseră o decizie definitivă.[78] Nicușor Dan, fondatorul USR, s-a reînscris în partid pentru a contrasemna protocolul Alianței USR+PLUS.[79] Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis contestația depusă de cele două partide, anulând astfel decizia BEC.[80]

Pe 4 aprilie 2019, Alianța 2020 USR+PLUS și-a prezentat, în cadrul unei conferințe de presă, programul electoral pentru alegerile europarlamentare.[81] Oferta electorală a alianței vizează patru teme principale: „Justiție și protejarea drepturilor românilor în UE”, „Bunăstarea societății: sănătate, educație, măsuri anti-sărăcie”, „Prosperitate europeană acasă, în România” și „Politica externă și de securitate”.[82] Printre promisiunile alianței se află crearea unui MCV european aplicabil, aderarea României la Spațiul Schengen, dar și modificări în educație, agricultură și infrastructură.[83] USR+PLUS sprijină, de asemenea, aderarea Republicii Moldova la UE.[83] Dacă programul alianței a pus accent pe priorități și obiective ale candidaților pentru Parlamentul European, în cadrul discursurilor din fața susținătorilor de la mitingurile electorale mesajul a avut un accent centrat pe politica internă, pe lupta cu puterea guvernamentală.[35]

Cu ocazia Summit-ului de la Sibiu de pe 9 mai, Dacian Cioloș a avut o întâlnire cu Emmanuel Macron, președintele Franței, o întâlnire care s-a axat pe o discuție privind realizarea unui nou grup politic în Parlamentul European după alegerile din 26 mai.[84]

Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE)[modificare | modificare sursă]

Cort electoral al ALDE inscripționat cu sloganul partidului în campania pentru europarlamentare

Pe 29 martie 2019, aflat la un eveniment electoral în Târgu Jiu, președintele partidului, Călin Popescu-Tăriceanu, le-a transmis membrilor ALDE Gorj că „România are nevoie de oameni cu experiență și curaj care să reprezinte cu demnitate interesele țării noastre și ale cetățenilor români, atât din țară, cât și din străinătate”.[85] De altfel, sloganul partidului în campania pentru europarlamentare este „În Europa cu demnitate”.[86] ALDE și-a lansat candidații la alegeri pe 13 aprilie 2019, în cadrul unui eveniment organizat în Sala Mare a Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași.[87] Singurul miting electoral al ALDE a avut loc în Brașov și a fost întâmpinat cu proteste.[88]

Programul ALDE, disponibil într-o formă schematică pe site-ul partidului, indică mai multe arii de interes pentru candidații ALDE subsumate în șase capitole: „Europa coeziunii”, „Europa sănătoasă”, „Europa competitivă”, „Europa nediscriminatorie”, „Europa libertății” și „Europa viitorului”.[35]

În discursul liderilor ALDE și al candidaților ALDE în fața alegătorilor sau a simpatizanților se observă, la fel ca și în cazul celorlalte partide, o accentuare a temelor de politică internă. De asemenea, sunt reamintite câteva tematici care sunt favorite coaliției de la guvernare, precum presupusa „defăimare” a României de către politicienii celorlalte partide, aflate în opoziție, temă prezentă pregnant și în discursul PSD.[35]

PRO România (PRO)[modificare | modificare sursă]

Pe 27 martie 2019, Victor Ponta declara că partidul pe care îl conduce își propune să reprezinte „o alternativă la ceea ce azi înseamnă un discurs xenofob, șovin, antieuropean, un discurs de ură, de dezbinare”.[89] Tot atunci a anunțat și sloganul partidului la europarlamentare: „Mândri că suntem români, mândri că suntem europeni”.

Pe 14 aprilie 2019, PRO România a organizat la Romexpo evenimentul de prezentare a candidaților la alegerile europarlamentare. Cu această ocazie, formațiunea a prezentat „Manifestul pentru Europa”, platforma-program pe care o propune la scrutinul din 26 mai.[90] Potrivit manifestului, PRO România consideră că rezolvarea decalajelor economice și sociale se poate rezolva printr-o abordare progresistă și social-liberală care să aducă beneficii pentru toți românii.[91]

La fel ca și în cazul celorlalte partide, discursul PRO România accentuează puternic chestiuni de politică internă. Discursul liderilor PRO România este unul impregnat de opoziția la PSD și la campania PSD și declarații repetate de pro-europenism.[35]

Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR/RMDSZ)[modificare | modificare sursă]

Distanțându-se de mesajul PSD, cu care a semnat un protocol de colaborare parlamentară în decembrie 2016, UDMR și-a concentrat discursul electoral pe proiectele de infrastructură și accesarea fondurilor europene necesare dezvoltării zonelor populate de maghiarii din România.[67] Pe 4 aprilie 2019, UDMR a prezentat la Cluj-Napoca programul electoral intitulat „Transilvania prosperă, Europa puternică”,[92] un mesaj cu caracter regional.[93] Prezent la eveniment, președintele Hunor Kelemen a criticat partidele românești care nu prezintă, înaintea alegerilor pentru Parlamentul Europan, subiecte de politică europeană, ci doar subiecte interne, candidații abordând teme naționaliste, „piperate cu șovinism și mesaje anti-maghiare”.[94] UDMR dorește obținerea unui set de măsuri și acte normative care să contribuie la protejarea și afirmarea intereselor minorităților naționale și etnice autohtone europene:[95]

„Imunitate pentru steagurile noastre. Reglementarea Uniunii să recunoască și să protejeze simbolurile noastre naționale.
Imnul națiunii maghiare și al Secuimii să nu fie dezonorat. Uniunea să le accepte ca simboluri naționale, iar cei care atacă imnurile noastre să răspundă în fața legii!
Dreptul la utilizarea limbii materne să fie garantat prin lege la nivelul Uniunii! Statul român să nu poată îngrădi utilizarea limbii materne nici în sistemul educațional, nici în instituțiile publice.”

Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, aflat într-un turneu în Transilvania înainte de Summitul de la Sibiu din 9 mai, a îndemnat alegătorii să voteze UDMR la alegerile europarlamentare într-o conferință de presă comună cu președintele UDMR.[96] De altfel, Kelemen a preluat o parte din retorica anti-migrație a premierului maghiar, anunțând în conferința de presă comună că UE trebuie să își apere granițele de migranți pentru a putea garanta securitatea și bunăstarea popoarelor europene.[35]

Partidul Mișcarea Populară (PMP)[modificare | modificare sursă]

Banner electoral cu sloganul PMP

Sloganul de campanie al PMP pentru alegerile europarlamentare este „Uniți în Europa”.[97] Programul PMP pentru europarlamentare a fost prezentat pe 14 aprilie 2019 la Chișinău.[98] Prezent la eveniment, președintele de onoare al PMP și primul candidat pe lista partidului la europarlamentare, Traian Băsescu, a declarat că misiunea pe care și-o asumă reprezentanții PMP, dacă vor fi aleși în Parlamentul European, este să contribuie la menținerea unității în interiorul UE și la procesul de reunificare între România și Republica Moldova.[99] De asemenea, acesta propune elaborarea unui regulament privind statutul migranților, care să fie aprobat în Parlamentul European și care să permită expulzarea în masă a celor care nu se încadrează în valorile europene, afirmând că PMP nu va fi de acord cu „transformarea Uniunii Europene într-o uriașă moschee”.[100] Traian Băsescu s-a declarat un adept al creării Statelor Unite ale Europei.[101] Pe lângă acestea, în discursurile lui Traian Băsescu sau ale lui Eugen Tomac, președintele PMP și candidat, apar și propuneri precum: adoptarea monedei euro, creșterea capacității administrative a României, intrarea în Spațiul Schengen și consolidarea justiției.[35]

Partidul România Unită (PRU)[modificare | modificare sursă]

Inițial, Partidul România Unită (PRU) a intenționat să participe la alegeri în alianță cu Partidul România Mare (PRM). Biroul Electoral Central a respins cererea de constituire a alianței electorale, întrucât Victor Iovici nu figura ca președinte al PRM în Registrul partidelor politice.[102] Președinții celor două partide au formulat o contestație, însă a fost respinsă de Înalta Curte de Casație și Justiție.[103] Ulterior, liderul PRU, Bogdan Diaconu, a afirmat că formațiunea va avea candidați proprii.[103]

Partidul România Unită a militat prin programul său pentru „România mai presus de toate”, o Uniune Europeană a statelor suverane, în care protejarea identității naționale de progresism și de valul de imigranți este esențială.[104] PRU a reclamat dublul standard al Uniunii Europene și că „țările noastre au devenit piață de desfacere și furnizori de mână de lucru ieftină”.[105]

Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR)[modificare | modificare sursă]

UNPR, reorganizat după fuziunea cu PMP în iulie 2016, a reluat retorica naționalistă și s-a prezentat electoratului cu sloganul „Pentru o Europă prosperă. Schimbăm România în bine. Dumnezeu, onoare și patrie”.[106] Potrivit președintelui partidului, Gabriel Oprea, „UNPR dorește să trimită în Parlamentul European români, patrioți adevărați care să se bată pentru interesele României și nu să își denigreze țara”.[107]

Candidați independenți[modificare | modificare sursă]

George Simion este candidatul independent cel mai prezent în sfera publică. Acesta este un activist civic implicat în campania pentru realizarea unirii dintre Republica Moldova și România. De altfel, principalul său obiectiv în Parlamentul European este tocmai această unire, lucru indicat și de sloganul campaniei sale „România Mare în Europa”.[108] Simion face campanie cu un mesaj anti-partide, argumentând că doar un independent poate reprezenta cu adevărat interesele românilor și nu diferite interese partinice.[35] Pe lângă obiectivul unirii, Simion mai amintește de lupta pentru drepturile românilor din statele terțe UE, precum Serbia sau Ucraina, dar și de protejarea drepturilor românilor care muncesc în Uniunea Europeană.[35] De asemenea, mai promite că va lucra în PE pentru stoparea defrișărilor ilegale din țară, dar și pentru construirea de autostrăzi care să lege Republica Moldova de România.[35]

Gregoriana Tudoran, membru fondator al Asociației „Împreună pentru A8”, care militează pentru construcția autostrăzii Iași–Târgu Mureș, are ca obiectiv principal încurajarea dezvoltării infrastructurii din poziția de europarlamentar independent.[109]

Peter Costea, candidat și în 2014, propune o renaștere morală a Europei, sloganul campaniei sale fiind „Votați pentru renașterea morală a Europei”.[35] Acesta este președinte al Alianței Familiilor din România. Printre obiectivele asumate de acesta se regăsesc promovarea și protejarea valorilor și drepturilor familiei naturale, drepturilor copiilor și drepturilor parentale, protejarea identității culturale, tradiționale și religioase a poporului român în Uniunea Europeană și protejarea libertății de conștiință și a libertății religioase în Europa și în România.[110]

Candidați[modificare | modificare sursă]

Mai jos sunt listați candidații partidelor politice înscrise în scrutin în ordinea pe buletinele de vot stabilită de Biroul Electoral Central:[111]

Sondaje[modificare | modificare sursă]

Biroul Electoral Central (B.E.C.) a acreditat la nivel național institutele de sondare CURS și Avangarde pentru a realiza un sondaj de opinie la ieșirea de la urne în ziua alegerilor europarlamentare.[125] Alte institute de sondare nu au solicitat o acreditare pentru a realiza un exit poll. Totodată, B.E.C. a mai acreditat Megatronic World Productions pentru efectuarea de sondaje de opinie la ieșirea de la urne la nivelul județului Maramureș și Asociația Pro Democrația în județul Cluj.[126]

Sursă Dată Eșantion PSD PNL ALDE USR+PLUS PRO UDMR/RMDSZ PMP Altele Avans
CURS–Avangarde 26 mai 2019 20.000 25,7% 25,7% 4,7% 23,9% 5,7% 5,4% 5,2% 3,7% —
IMAS 2–20 mai 2019 1.010 21,1% 28,5% 9,8% 19,6% 9,9% 3,8% 6,2% 1,1% 7,4%
Novel Research 14–19 mai 2019 1.219 27,8% 28,1% 7,9% 14,8% 7,6% 5% 6,7% 2,1% 0,3%
INSCOP 12 apr.–3 mai 2019 1.050 25,5% 27,6% 9,2% 16,5% 9,1% 4,8% 3,9% 3,4%[o] 2,1%
D&D Research aprilie 2019 328[p] 29,3% 29,9% 6,7% 22,3% 4,6% 2,7% 3,7% 0,9% 0,6%
CURS 5–28 apr. 2019 1.500 32% 25% 10% 12% 9% 5% 5% 2% 7%
IMAS 12–25 apr. 2019 1.010 21,7% 25,6% 12,2% 16,4% 11,7% 5,6% 5,6% 1,1% 3,9%
IMAS 18 mar.–3 apr. 2019 1.010 21,5% 25,2% 12,7% 17,7% 11,2% 5,1% 4,7% 1,9% 3,7%
CURS 12–25 mar. 2019 1.067 31% 23% 10% 13% 8% 5% 6% 4% 8%
BCS 15–20 mar. 2019 1.144 25,8% 31,5% 7,9% 11,7% 6,7% 4,6% 5,9% 3,1% 5,7%
INSCOP 5–13 mar. 2019 1.053 26,9% 26,3% 9,3% 15,3% 9,1% 5% 4,4% 3,7% 0,6%
PNL feb.–mar. 2019 N/A 24,6% 27,9% 11,8% 16% 6,7% N/A N/A 13% 3,3%
D&D Research feb. 2019 599[p] 29,7% 24% 7,8% 19,2% 8,8% 6,5% 2,7% 1,2% 5,7%
CURS 13–28 feb. 2019 1.500 31% 23% 12% 13% 10% 5% 5% 1% 8%
IMAS 1–21 feb. 2019 1.010 22,7% 22,6% 12,5% 17,9% 13,4% 4,7% 4,4% 1,8% 0,1%
Sursă Dată Eșantion PSD PNL ALDE USR PLUS[q] PRO UDMR PMP Altele Avans
CURS 21 ian.–6 feb. 2019 1.067 32% 22% 9% 8% 5% 9% 5% 5% 5% 10%
INSCOP Arhivat în , la Wayback Machine. 21 ian.–5 feb. 2019 1.080 27,8% 26,7% 9,2% 10% 7% 6,6% 5,1% 4,4% 3,2% 1,1%
IMAS 21 ian.–5 feb. 2019 N/A 24,5% 23,3% 12,8% 13,2% 7,4% 9,1% 5,7% 2,5% 1,5% 1,2%
IMAS 11–30 ian. 2019 1.011 17,4% 16,5% 9,1% 9,3% 5,2% 6,4% 4% 1,8% 1,1%[o] 0,9%
BCS 12–20 ian. 2019 N/A 23% 23,7% 8,1% 6,5% 8,1% 10,7% 4,8% 9,3% 1,9% 0,7%
PNL dec. 2018 26.000 30,2% 27,8% 11,5% 10,2% 5% 5,5% 5,1% 4,2% 0,7% 2,4%
CURS 24 nov.–9 dec. 2018 1.067 33% 20% 9% 7% 5% 9% 6% 5% 6% 13%
CURS 26 oct.–12 nov. 2018 1.067 38% 15% 15% 8% 7% 9% 3% 5% 3% 23%
Avangarde 15–22 sep. 2018 N/A 33% 25% 14% 5% 12% 5% N/A 5% 1% 8%
Alegeri 2014 25 mai 2014 N/A 37,6% 27,2%[r] — — — — 6,2% 6,2% 10,8% 22,6%
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Rezultate[modificare | modificare sursă]

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.
Repartizarea celor 32 de mandate pe partide
Partid/Candidat Număr de
candidați 		Voturi % +/– Mandate[127] +/–[s]
Partid național Partid european Grup europarlamentar
Partidul Național Liberal PPE PPE 43 2.449.068 27% ▲12pp 10 ▲2
Partidul Social Democrat PES S&D 43 2.040.765 22,5% ▼15,1pp 8[t] ▼1
Alianța 2020 USR+PLUS ALDE (USR) Renew Europe 40[u] 2.028.236 22,36% Nou 8 ▲7
PRO România

EDP

S&D 33 583.916 6,44% Nou 2 ▬0
Partidul Mișcarea Populară PPE PPE 43 522.104 5,76% ▼0,45pp 2 ▲2
Uniunea Democrată Maghiară din România PPE PPE 43 476.777 5,26% ▼1,03pp 2 ▬0
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților ALDE — 42 372.760 4,11% Nou 0 ▼2
Candidat independent: Peter Costea — — 1 131.021 1,44% ▲0,7pp 0 ▬0
Candidat independent: George Simion — — 1 117.141 1,29% Nou 0 ▬0
Candidat independent: Gregoriana Tudoran — — 1 100.669 1,11% Nou 0 ▬0
Uniunea Națională pentru Progresul României — — 43 54.942 0,61% [v] 0 ▼1
Partidul PRODEMO — — 27 53.351 0,59% Nou 0 ▬0
Partidul România Unită — — 30 51.787 0,57% Nou 0 ▬0
Partidul Socialist Român — — 28 40.435 0,45% Nou 0 ▬0
Partidul Social Democrat Independent — — 43 26.439 0,29% Nou 0 ▬0
Blocul Unității Naționale — — 12 20.411 0,23% Nou 0 ▬0
Total: 18.267.732 înscriși[129] (prezență la vot – 49,65%)[130] 473 9.069.822 100% ▲17,21pp 32 ▬0
Sursă: Biroul Electoral Central

Pe județe[modificare | modificare sursă]

Județ PNL (%) PSD (%) USR+PLUS (%) PRO (%) PMP (%) UDMR (%) ALDE (%)
27 22,51 22,36 6,44 5,76 5,26 4,11
Alba 46,51 17,22 15,93 4,6 4,3 3,08 2,81
Arad 36,97 16,46 19,26 4,25 5,16 5,68 4,35
Argeș 23,6 30,04 18,67 9,99 6,84 0,59 4,32
Bacău 27,11 27,8 19,76 6,23 5,4 1,2 5,29
Bihor 34,46 17,79 12,89 4,42 2,26 19,34 2,88
Bistrița-Năsăud 38,28 23,69 15,02 3,8 5,07 3,92 4,85
Botoșani 29,54 33,04 11,22 8,54 3,52 0,67 4,63
Brașov 28,69 15,77 30,18 5,19 4,72 4,66 3,87
Brăila 21,22 27,02 13,69 22,4 5,05 0,59 2,9
Buzău 21,92 33,47 14,39 10,96 5,2 0,64 6,69
Caraș-Severin 31,69 29,82 11,05 10,7 5,39 0,83 3,63
Călărași 34,02 31,23 13,66 6,43 4,76 0,65 3,83
Cluj 30,19 10,74 32,47 3,7 4,3 9,93 2,87
Constanța 26,28 18,67 26,31 7,23 9,44 0,62 3,7
Covasna 8,6 6,23 7,59 2,04 1,83 69,01 1,59
Dâmbovița 25,78 32,85 15,46 10,83 5,79 0,68 2,7
Dolj 22,86 40,83 16,99 5,37 4,48 0,52 5,17
Galați 25,3 27,04 19,66 7,35 7,1 0,62 5,05
Giurgiu 21,74 39,27 11,57 5,56 4,11 0,62 13,07
Gorj 23,05 31,98 11,27 10 6 0,66 11,31
Harghita 4,71 3,58 4,03 1,26 0,92 83,23 0,58
Hunedoara 26,6 29,58 16,95 7,55 4,19 2,9 4,7
Ialomița 27,18 31,35 15,28 8,94 5,99 0,76 4,51
Iași 25,56 20,48 26,86 6,55 5,9 0,62 3,39
Ilfov 30,76 17,57 28,8 5,38 7,05 0,47 3,59
Maramureș 28,07 20,94 21,18 5,76 9,76 5,27 3,13
Mehedinți 23,19 43,07 8,62 10,93 4,16 0,49 5,93
Mureș 22,37 13,13 16,73 4,4 3,52 32,99 2,5
Neamț 27,68 29,08 16,67 7,51 6,26 0,86 3,64
Olt 25,11 44,57 10,54 5,95 4,29 0,49 5,16
Prahova 28,35 20,74 22,58 6,52 7,51 0,66 6,34
Satu Mare 23,55 14,32 12,58 5,61 3 32,93 4,46
Sălaj 24,05 16,25 25,34 4,11 2,39 20,13 2,79
Sibiu 48,3 11,03 25,04 3,2 3,74 1,39 2,36
Suceava 33,78 25,92 14,35 6,48 6,68 0,6 3,47
Teleorman 26,67 47,53 8,8 4,18 4,3 0,43 4,46
Timiș 28,19 13,68 32,34 5,94 6,46 2,4 3,26
Tulcea 27,79 22,38 19,1 10,26 7,84 0,87 4,88
Vaslui 26,6 30,48 18,11 5,72 5,06 0,95 6,05
Vâlcea 30,55 29,94 15,74 6,97 5,56 0,68 5,4
Vrancea 37,16 30,43 12,63 5,78 4,71 0,54 3
București 15,48 16,38 39,89 6,75 7,99 0,36 4,04
Sectorul 1 16,37 15,66 41,9 5,91 8,01 0,39 4,52
Sectorul 2 16,33 16,93 39,84 6,84 7,99 0,34 3,87
Sectorul 3 15,12 16,05 42,2 7,09 7,9 0,37 3,9
Sectorul 4 15,79 16,75 40,03 7,47 8,48 0,46 4,08
Sectorul 5 16,78 19,43 34,54 7,66 7,94 0,32 3,84
Sectorul 6 14,88 16,04 43,08 6,38 7,92 0,98 1,16
Diaspora 31,93 2,41 43,88 2,5 5,66 5,44 4,24

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Victor Boștinaru, Andi Cristea, Doru Frunzulică, Dan Nica, Ioan Mircea Pașcu, Emilian Pavel, Răzvan Popa, Claudia Țapardel, Gabriela Zoană
  2. ^ Maria Grapini
  3. ^ Daciana Sârbu
  4. ^ Claudiu Ciprian Tănăsescu
  5. ^ Damian Drăghici
  6. ^ Daniel Buda, Cristian Bușoi, Marian-Jean Marinescu, Siegfried Mureșan, Theodor Stolojan, Mihai Țurcanu, Traian Ungureanu, Adina Vălean
  7. ^ Csaba Sógor, Iuliu Winkler
  8. ^ Cristian Preda
  9. ^ Sorin Moisă, Ramona Mănescu
  10. ^ Norica Nicolai, Renate Weber
  11. ^ Mircea Diaconu
  12. ^ Monica Macovei
  13. ^ Laurențiu Rebega
  14. ^ Cătălin Ivan
  15. ^ a b Dintre cei cu o opțiune clară de vot
  16. ^ a b Excluzând votanții indeciși și care nu știu
  17. ^ Inițial, formațiunea a purtat numele de Mișcarea România Împreună. Din cauza tergiversărilor în instanță, Dacian Cioloș a renunțat la formațiune. Astfel, a fost lansat în decembrie 2018 Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate, formațiune care a fost înregistrată la Tribunal și care face parte din Registrul partidelor politice.
  18. ^ Inclusiv cu procentele obținute anterior în 2014 de Partidul Democrat Liberal (PDL), partid cu care PNL a fuzionat în noiembrie 2014.
  19. ^ Față de numărul de mandate din delegația precedentă, care nu reflectă numărul de mandate obținute la alegerile din 2014.
  20. ^ Potrivit BEC, PSD a obținut nouă mandate de europarlamentar. Al nouălea mandat este însă suspendat până la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.
  21. ^ După validarea listei de către Biroul Electoral Central, trei membri PLUS au renunțat la candidaturi. Ulterior, BEC a decis eliminarea acestor poziții din listă.[128]
  22. ^ În 2014, UNPR a candidat în alianță cu PSD și PC.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ana Petrescu (). „#euromania: Șapte candidați independenți și 23 de partide s-au înregistrat la BEC pentru europarlamentare”. Mediafax. 
  2. ^ „Au fost stabiliți candidații la alegerile europarlamentare 2019”. Digi 24. . 
  3. ^ a b „Cum votezi în România”. Alegerile europene din 2019. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ en „European Elections 2019: Romania”. Robert Schuman Foundation. 
  5. ^ a b en Anca Gurzu (). „Romania's rulers take Euroskeptic turn”. POLITICO. 
  6. ^ a b „Timmermans amenință PSD cu excluderea din familia socialiștilor europeni. Reacția acidă a lui Dragnea”. Digi 24. . 
  7. ^ en Carmen Păun, Anca Gurzu (). „Romanian ruling party hits back at Socialists for freezing relations”. POLITICO. 
  8. ^ Dan Tăpălagă (). „SURSE PSD negociază intrarea în grupul suveraniștilor/ Salvini a trimis o scrisoare PSD în care invită partidul la o colaborare mai strânsă. Va scoate Dragnea partidul din familia socialiștilor europeni?”. G4Media. 
  9. ^ Cătălina Mihai, Sebastian Rotaru (). „Dragnea își arată aprecierea pentru extremiștii de dreapta reuniți la Milano. Ce speră Sputnik.md”. EurActiv. 
  10. ^ Andra Dumitru (). „Trădare: Norica Nicolai s-a înscris în grupul ALDE din Parlamentul European”. România liberă. 
  11. ^ „Norica Nicolai și Renate Weber au fost excluse din PNL”. Digi 24. . 
  12. ^ „Norica Nicolai, după înscrierea în ALDE: Voi rămâne liberală orice s-ar întâmpla”. Realitatea. . 
  13. ^ Radu Eremia (). „Ramona Mănescu și-a dat demisia din PNL. Cu ce partid poartă discuții. Orban: Aștept să își dea demisia și din Parlamentul European”. Adevărul. 
  14. ^ „Purtător de cuvânt al PPE, eurodeputatul Siegfried Mureșan a trecut la PNL”. Digi 24. . 
  15. ^ Ioana Câmpean (). „Monica Macovei a demisionat din PDL”. Mediafax. 
  16. ^ Larisa Ciută (). „Monica Macovei și-a dat demisia din PDL: "Ceea ce se întâmplă azi cu PDL este greșit"”. Evenimentul zilei. 
  17. ^ „Monica Macovei a demisionat din PDL”. Digi 24. . 
  18. ^ Mădălina Mărăcine (). „Cristi Preda a contestat decizia de excludere din PMP. Ce șanse are europarlamentarul de a rămâne în partid”. Adevărul. 
  19. ^ „PMP îi cere lui Cristian Preda să-și dea demisia de onoare din Parlamentul European”. HotNews.ro. . 
  20. ^ Paul Dumitrescu (). „PLR a semnat acordul de fuziune cu PC”. Cotidianul. 
  21. ^ „Verhofstadt anunță ca grupul parlamentar ALDE a exclus partidul lui Tăriceanu și cere ALDE Europa să facă la fel”. Ziare.com. . 
  22. ^ Nicolae Bian (). „Probleme pentru Tăriceanu înainte de alegeri. Guy Verfhofstadt, într-o scrisoare către Hans van Baalen: Recomandăm cu tristețe ca Partidul ALDE să excludă ALDE România din rândurile sale/ Tentativele de dezincriminare a corupției revin constant”. G4Media. 
  23. ^ Cristian Citre (). „Liderii ALDE se declară "îngrijorați, întristați și surprinși" de solicitarea de excludere a partidului din ALDE european: Pentru domnul Verhofstadt statul de drept înseamnă doamna Kovesi și problemele pe care aceasta le are în justiție”. G4Media. 
  24. ^ Cătălina Mănoiu (). „UNPR fuzionează prin absorbție cu PMP/ Băsescu: Gabriel Oprea rămâne doar cu onoarea, partidul nu mai e după fuziune. Partidul se va numi Partidul Mișcarea Populară”. Mediafax. 
  25. ^ Dan Anghel (). „Gabriel Oprea anunță revenirea în forță a UNPR: Au venit peste 50.000 de membri. În 2015, eram la peste 15%”. Adevărul. 
  26. ^ „Europarlamentarul Cristian Preda a aderat la PLUS: „Va avea, în consecință, delegați în toate secțiile de vot"”. Digi 24. . 
  27. ^ „Dacian Cioloș și Dan Barna au bătut palma: „S-a născut principala forță de opoziție: Alianța 2020 USR+PLUS"”. Digi 24. . 
  28. ^ „Campania electorală pentru alegerile europarlamentare din 26 mai a început astăzi”. News.ro. . 
  29. ^ Adelina Rădulescu (). „Liviu Dragnea, discurs electoral: inamici, Iohannis și Pro România. Naționalism și protecționism în favoarea „roșiei de Teleorman"”. Radio Europa Liberă. 
  30. ^ Valentina Postelnicu (). „Liviu Dragnea, discurs naționalist, la Slobozia: „Vreți să rămânem în continuare sclavi în propria țară? Este mult că ne dorim și noi micul nostru colț de lume?"”. Libertatea. 
  31. ^ R. M. (). „Dragnea, discurs cu puternic accent naționalist / Ce spune despre el însuși: Un lider politic nebun, iresponsabil, care își riscă libertatea și spune - nu, nu suntem de acord să vă dăm resursele noastre pe degeaba!”. HotNews.ro. 
  32. ^ „Dragnea: Sigur NU voi candida la EUROPARLAMENTARE. Candidații PSD: PATRIOȚI "în fiecare celulă a corpului" și să știe cel puțin o limbă străină”. Gândul. . 
  33. ^ Sebastian Rotaru (). „Țărăniștii și ecologiștii sprijină PSD la alegerile europarlamentare”. EurActiv. 
  34. ^ „Liviu Dragnea a semnat un protocol de susținere cu PNȚCD / Dragnea: Sunt întrebat din când în când dacă am încredere că va fi un proces corect. Nu am încredere”. HotNews.ro. . 
  35. ^ a b c d e f g h i j k l „Ghidul alegătorilor români informați” (PDF). Europuls – Centrul de Expertiză Europeană. . pp. 39–49. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  36. ^ „Mii de persoane la mitingul PSD de la Craiova – VIDEO”. Europa FM. . 
  37. ^ a b „Miting PSD la Craiova. Organizatorii au încercat să-i împiedice pe reporterii Digi24 să vorbească cu participanții”. Digi 24. . 
  38. ^ Carmen Dumitrescu-Rusan (). „Miting PSD în centrul Craiovei. Dragnea îl atacă pe Iohannis: Să răspundă pentru „abuzuri" și pentru „casele furate"”. Mediafax. 
  39. ^ „Dragnea, pe scena mitingului PSD de la Craiova: Klaus Iohannis trebuie să dea socoteală pentru abuzurile din ultimii ani și pentru casele furate / Atacuri în rafală la multinaționale, la "oficialii de la Bruxelles" și la lupta anticorupție”. G4Media. . 
  40. ^ C. D. (). „Mitingul PSD de la Craiova. Liviu Dragnea: „Cineva mi-a zis: chiar dacă te arestează, venim și te scoatem de acolo" / O nouă serie de atacuri la oficialii UE și companiile străine”. HotNews.ro. 
  41. ^ „Bugetarii, scoși cu forța la mitingul PSD, susține PNL. Cum au fost verificați”. Știrile Pro TV. . 
  42. ^ „Reacția unui bărbat întrebat de ce a venit la mitingul PSD de la Craiova”. Știrile Pro TV. . 
  43. ^ Andrei Udișteanu, Iulia Marin, Laurențiu Ungureanu, Cristian Delcea (). „Mitingul PSD de la Craiova. Cât de puternic este un partid care se prăbușește”. Recorder. 
  44. ^ Razvan Anghelescu - Vax Populi (). „Cum a fost la mitingul PSD de la Craiova?!? - Vax Populi”. YouTube. 
  45. ^ „VIDEO. Mitingul de la Iași s-a încheiat. În Piața Unirii au fost aruncate flyere anti-PSD”. Digi 24. . 
  46. ^ a b c „(LIVE TEXT) Momente tensionate. Piața Unirii a fost recucerită de ieșeni!”. Ziarul de Iași. . 
  47. ^ Andreea Anton, Ionuț Benea (). „Miting PSD la Iași. Mii de protestatari au ocupat Piața Unirii după ce simpatizanții de partid au plecat”. Adevărul. 
  48. ^ Florin Ghețău (). „Peste 6.000 de persoane au ocupat Piața Unirii din Iași după terminarea mitingului PSD, scandând împotriva social-democraților”. News.ro. 
  49. ^ „Mitingul PSD din Iași, acoperit sonor de huiduielile și vuvuzelele protestatarilor / Dragnea, mesaje suveraniste: Nu vreau să permitem unora din România să angajeze țara pe traiectoria unei colonii care s-a predat cu toate bogățiile”. G4Media. . 
  50. ^ Irina Olteanu (). „Mitingul PSD din Iași: Un oraș blocat și zeci de mii de oameni aduși pentru ca Dragnea să facă o baie de mulțime. În urmă, o mare de gunoaie (Video)”. Ziare.com. 
  51. ^ „Liviu Dragnea îi atacă pe protestatarii anti-PSD de la Iași: „Derbedei care umblă pe lângă scenă"”. Digi 24. . 
  52. ^ Mihai Niculescu (). „Viorica Dăncilă, huiduită la Arad, după Cluj și Alba. "Viorica nu uita/ Aradul nu te vrea" Reacția premierului |VIDEO”. Libertatea. 
  53. ^ „VIDEO. Viorica Dăncilă, huiduită la Cluj. Moment de panică al jandarmilor”. Digi 24. . 
  54. ^ „Scandal după ce mai mulți elevi au protestat față de Dăncilă. ISJ Arad cere explicații”. Digi 24. . 
  55. ^ „Turul huiduielilor făcut de Viorica Dăncilă. Premierul se declară "siderat" în Arad. VIDEO”. Știrile Pro TV. . 
  56. ^ Irina Olteanu (). „Dăncilă este așteptată de protestatari și la Timiș: I se strigă "Ești o ciumă analfabetă", "Comuniștii" (Video)”. Ziare.com. 
  57. ^ Dani Dancea (). „Viorica Dăncilă, întâmpinată cu proteste și la Timișoara. Reacția premierului”. Adevărul. 
  58. ^ „FOTO/VIDEO. Două Românii. Protestatarii sătmăreni, "față în față" cu premierul Dăncilă”. PresaSM. . 
  59. ^ a b c N. O. (). „Mitingul PSD din Galați, un nou eșec: Social-democrații au adunat 10.000 de simpatizanți, deși sperau la 30.000 / Circa 4.000 de oameni au scandat "PSD, ciuma roșie" și "Hoții" / Liviu Dragnea: Iohannis și-a chemat "stăpânii" la Sibiu / Vrea să conducă România cu bâte”. HotNews.ro. 
  60. ^ a b „VIDEO. Incidente la Galați, la încheierea mitingului PSD. Mod inedit de protest al manifestanților”. Digi 24. . 
  61. ^ Valentin Trufașu (). „Autocarele PSD, blocate de protestatari la Galați. Liderii partidului, evacuați pe ușa din spate, după ce câteva mii de manifestanți au ocupat piața”. Adevărul. 
  62. ^ Sebastian Zachmann (). „PSD a anulat marele miting din Capitală. Surse: Dragnea a vrut să-l mute de la Romexpo în Piața Victoriei. Rămâne doar mitingul de la Târgoviște, duminică”. Adevărul. 
  63. ^ „Parolă la intrarea în Târgoviște, la mitingul PSD de duminică. Reacția IPJ Dâmbovița”. Știrile Pro TV. . 
  64. ^ a b „Liviu Dragnea, blindat de jandarmi la Târgoviște „Nu am vrut război, dar îl ducem și îl câștigăm. Nu renunț!"”. Radio Europa Liberă. . 
  65. ^ „Târgoviște, oraș închis pentru mitingul PSD / Câteva zeci de protestatari, flancați de forțele de ordine, scandează „PSD, ciuma roșie" / Dragnea: Cel mai mare mut pe care l-a dat politica românească a început să facă gălăgie ca să acopere zornăitul banilor în buzunarele românilor”. G4Media. . 
  66. ^ Clarice Dinu (). „Ludovic Orban, la interviurile HotNews LIVE: Ar fi bine ca la prezidențiale cei din USR-Plus să vină să-l sprijine pe Iohannis pentru un nou mandat / PNL nu ar coopta la guvernare UDMR și Pro România”. HotNews.ro. 
  67. ^ a b c Luminița Pîrvu (). „A început campania electorală. Calculele partidelor pentru alegerile europarlamentare: direcții de atac, mesaje și câte mandate vor să obțină pe 26 mai”. HotNews.ro. 
  68. ^ Sidonia Bogdan (). „De ce vor PSD, ALDE și PNL să câștige la europarlamentare cu mesaje patriotice”. Vice. 
  69. ^ „PNL a decis lista candidaților pentru alegerile europarlamentare 2019”. Digi 24. . 
  70. ^ „Iohannis, la Summitul PPE din București: "PSD a îmbrăcat haina falsului patriotism"”. Știrile Pro TV. . 
  71. ^ a b „Programul PNL pentru europarlamentare: Veniturile românilor să ajungă la nivelul veniturilor cetățenilor din alte state membre UE”. Ziare.com. . 
  72. ^ Valentina Postelnicu (). „VIDEO | Programul politic al PNL la europarlamentare. Ridicarea MCV, aderarea la spațiul Schengen și intrarea în zona euro, țintele liberalilor la Bruxelles”. Libertatea. 
  73. ^ „După incidentele de la Iași, Dragnea încearcă și un miting la Galați. Iohannis și PNL atacă fiefurile PSD”. Digi 24. . 
  74. ^ Valentina Postelnicu (). „Miting PNL la Craiova. Ludovic Orban, mesaj către liberali: „Au la dispoziție glonțul de argint, să ucidă fiara pesedistă". Avertisment către primari: „Nu iert și nu uit!"”. Libertatea. 
  75. ^ Iulia Marin, Laurențiu Ungureanu, Ionuț Duinea (). „Miting PNL la Alexandria: nimicul în variantă galbenă”. Recorder. 
  76. ^ „Miting PNL la Focșani. Atacuri la Tăriceanu pe tema "păcănelelor" și săgeți spre Dragnea: Se ascunde ca un șobolan!”. Ziare.com. . 
  77. ^ „BEC a respins participarea Alianței USR-PLUS la alegerile europarlamentare 2019”. Digi 24. . 
  78. ^ Sebastian Rotaru (). „Biroul Electoral Central anunță că Alianța 2020 USR PLUS nu poate merge la europarlamentare”. EurActiv. 
  79. ^ Clarice Dinu (). „Nicușor Dan s-a reînscris în USR: „Fac tot ce ține de mine, legal, astfel încât Alianța USR-PLUS să fie pe buletinele de vot. Oamenii trebuie să poată face alegerea pe care și-o doresc"”. HotNews.ro. 
  80. ^ Cristian Citre (). „Alianța USR – PLUS poate candida, Înalta Curte a anulat decizia BEC”. G4Media. 
  81. ^ G. S. (). „USR și PLUS și-au prezentat obiectivele pentru europarlamentare. Ce promite Alianța 2020”. HotNews.ro. 
  82. ^ Adelina Sahlean (). „USR-PLUS și-a anunțat obiectivele pentru Parlamentul European: modificarea legislației pe justiție”. Newsweek. 
  83. ^ a b „Alianța USR-PLUS și-a prezentat programul electoral: Ce își propune să facă dacă ajunge în Parlamentul European”. Ziare.com. . 
  84. ^ George-Andrei Cristescu (). „Cioloș, întâlnire cu Macron la Sibiu: Ne-am concentrat asupra pregătirii viitorului grup proeuropean din viitorul Parlament”. Adevărul. 
  85. ^ „Călin Popescu-Tăriceanu, președinte ALDE, la Gorj: „România are nevoie de oameni cu experiență și curaj care să reprezinte cu demnitate interesele țării"”. Partidul Alianța Liberalilor și Democraților. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  86. ^ Marga Bulugean (). „"În Europa cu demnitate"”. Cuvântul Libertății. 
  87. ^ Radu Meșniță (). „ALDE și-a lansat la Iași candidații la europarlamentare (UPDATE)”. Ziarul de Iași. 
  88. ^ N. O. (). „Tăriceanu, așteptat cu un sicriu și o cruce la Brașov, în timp ce a fost huiduit: "ALDE și PSD, aceeași mizerie!"”. HotNews.ro. 
  89. ^ Sorin Peneș (). „Pro România a depus la BEC lista de candidați pentru europarlamentare/ Ponta: E prima noastră bătălie pe 26 mai”. AGERPRES. Arhivat din original la . Accesat în . 
  90. ^ Valentina Postelnicu (). „Pro România și-a lansat candidații la alegerile europarlamentare. Victor Ponta, ironic la adresa lui Dragnea: „Vreau să vă anunț că nu mă căsătoresc!"”. Libertatea. 
  91. ^ Dana Piciu (). „#europarlamentare2019/ Manifestul Pro România: Locul nostru este și trebuie să rămână în Europa”. AGERPRES. Arhivat din original la . Accesat în . 
  92. ^ Raymond Füstös (). „UDMR a lansat la Cluj-Napoca programul pentru euroalegeri: "Să fie Ardealu' fruntea!"”. Monitorul de Cluj. 
  93. ^ „UDMR se concentrează pe Transilvania”. România liberă. . 
  94. ^ Vasile Măgrădean (). „Kelemen: Candidații merg pe o pârtie naționalistă, piperată cu șovinism și mesaje anti-maghiare”. Mediafax. 
  95. ^ „Programul UDMR pentru alegerile Europarlamentare”. Uniunea Democrată Maghiară din România. 
  96. ^ Raymond Füstös (). „Orbán Viktor, la Cluj-Napoca: „Încurajez maghiarii din Transilvania să voteze UDMR!" România merită să intre în Schengen, spune premierul maghiar”. Monitorul de Cluj. 
  97. ^ Partidul Mișcarea Populară (). „Sloganul de campanie al PMP pentru alegerile europarlamentare este Uniți în Europa! #UnitiinEuropa”. Facebook. 
  98. ^ „Prezentarea programului PMP pentru europarlamentare”. Partidul Mișcarea Populară. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  99. ^ „Traian Băsescu, la Chișinău: „Mișcarea Populară" va promova la Bruxelles „procesul reunificării între România și R.Moldova"”. Radio Europa Liberă. . 
  100. ^ „Băsescu vrea un regulament privind statutul migranților în Europa, care să permită chiar expulzarea în masă: PMP nu va fi de acord cu transformarea UE într-o uriașă moschee / Europa nu poate fi distrusă de sloganul laș „politically correct"”. G4Media. . 
  101. ^ „Traian Băsescu: Sunt adeptul Statelor Unite ale Europei”. Partidul Mișcarea Populară. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  102. ^ Mircea Marian (). „BEC a respins alianța dintre partidul lui Sebastian Ghiță și PRM-ul condus, în acte, de Vadim Tudor”. Newsweek. 
  103. ^ a b „Alianța PRM + PRU nu va putea participa la alegerile europarlamentare; ICCJ a respins contestația formațiunilor la decizia BEC”. News.ro. . 
  104. ^ „Partidul România Unită”. Alegeri Europarlamentare 2019. 
  105. ^ Bogdan Diaconu (). „După ce am anunțat că Partidul România Unită este înscris în cursa electorală pentru Parlamentul European din 26 mai, am fost întrebat de foarte mulți români ce vrem de la Uniunea Europeană și de ce, dacă nu credem în această construcție, intrăm în aceste alegeri?”. Facebook. 
  106. ^ Daniela Malache (). „#europarlamentare2019/Gabriel Oprea: Doi ambasadori ai sportului pot reprezenta cu cinste România în Parlamentul European”. AGERPRES. Arhivat din original la . Accesat în . 
  107. ^ Maria Dinu (). „Lista candidaților UNPR la alegerile europarlamentare. Gabriel Oprea nu se mai află pe primul loc: „Mesajul nostru pentru români este să fie patrioți adevărați"”. Gândul. 
  108. ^ „Unionistul George Simion candidează la europarlamentare: "România Mare în Europa" înseamnă Basarabia unită cu țara”. Ziare.com. . 
  109. ^ Salim Abdulkerim (). „Gregoriana Tudoran, un candidat independent la europarlamentare care luptă pentru autostrada Unirii”. Radio Europa Liberă. 
  110. ^ „Peter Costea”. Alegeri Europarlamentare 2019. 
  111. ^ „Comunicat” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  112. ^ „Lista de candidați ai Partidului Social Democrat la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  113. ^ „Candidații Alianței 2020 USR PLUS pentru Parlamentul European”. Uniunea Salvați România. . 
  114. ^ „Lista de candidați ai PRO România la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  115. ^ „Lista de candidați ai Uniunii Democrate Maghiare din România la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  116. ^ „Lista de candidați ai Partidului Național Liberal la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  117. ^ „Lista de candidați ai Partidului Alianța Liberalilor și Democraților la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  118. ^ „Lista de candidați ai Partidului PRODEMO la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  119. ^ „Lista de candidați ai Partidului Mișcarea Populară la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  120. ^ „Lista de candidați ai Partidului Socialist Român la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  121. ^ „Lista de candidați ai Partidului Social Democrat Independent la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  122. ^ „Lista de candidați ai Partidului România Unită la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  123. ^ „Lista de candidați ai Uniunii Naționale pentru Progresul României la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  124. ^ „Lista de candidați ai Blocului Unității Naționale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  125. ^ „Decizie privind acreditarea Centrului de Sociologie Urbană și Regională - CURS și a Grupului de Studii Socio-Comportamentale AVANGARDE pentru efectuarea de sondaje de opinie la ieșirea de la urne la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  126. ^ Adrian Dumitru (). „Cine prezintă primele cifre despre rezultatul votului, duminică seara, după alegeri”. Digi 24. 
  127. ^ en „Election calculus simulator based on the modified D'Hondt method”. eupro. 
  128. ^ „Decizie prin care se ia act de renunțarea la candidatură a unor candidați propuși de Alianța electorală „Alianța 2020 USR PLUS" la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  129. ^ „Comunicat de presă privind numărul total de alegători înscriși în Registrul electoral”. Autoritatea Electorală Permanentă. . 
  130. ^ „Alegeri Europarlamentare”. Prezenta.bec.ro. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons

Vezi și[modificare | modificare sursă]


v • d • m
Alegeri și referendumuri în România
Alegeri parlamentare

1864 • 1866 (apr) • 1866 (nov) • 1869 • 1870 • 1871 • 1875 • 1876 • 1879 • 1883 • 1884 • 1888 • 1891 • 1892 • 1895 • 1899 • 1901 • 1905 • 1907 • 1911 • 1912 • 1914 • 1918 • 1919 • 1920 • 1922 • 1926 • 1927 • 1928 • 1931 • 1932 • 1933 • 1937 • 1939 • 1946 • 1948 • 1952 • 1957 • 1961 • 1965 • 1969 • 1975 • 1980 • 1985 • 1990 • 1992 • 1996 • 2000 • 2004 • 2008 • 2012 • 2016 • 2020 • 2024

Alegeri locale

1992 • 1996 • 2000 • 2004 • 2008 • 2009 (parțiale) • 2012 • 2016 • 2017 (parțiale) • 2020 • 2021 (parțiale) • 2024

Alegeri pentru Parlamentul European

2007 • 2009 • 2014 • 2019 • 2024

Alegeri prezidențiale

1990 • 1992 • 1996 • 2000 • 2004 • 2009 • 2014 • 2019 • 2024

Referendumuri

1864 • 1866 • 1938 • 1941 (mar) • 1941 (nov) • 1986 • 1991 • 2003 • 2007 (mai) • 2007 (nov) • 2009 • 2012 • 2018 • 2019

Parlamentul Moldovei

1832 • 1837 • 1842 • 1847 • 1857 (iul) • 1857 (sep) • 1858 • 1860

Domnul Moldovei
Parlamentul Țării Românești

1831 • 1836 • 1841 • 1846 • 1857 • 1859 • 1860 • 1861

Domnul Țării Românești

1842 • 1859

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alegeri_pentru_Parlamentul_European_în_România,_2019&oldid=16215837