Alegeri prezidențiale în România, 2019

Alegeri prezidențiale în România, 2019
România
2014 ←
10 noiembrie 2019 (primul tur)
24 noiembrie 2019 (al doilea tur)

→ 2024

Sondaje de opinie

Prezență la urne

51,19% (primul tur)
54,86% (al doilea tur)
 
Candidat Klaus Iohannis[a] Viorica Dăncilă
Partid PNL PSD
Origine Sibiu Teleorman
Vot Popular 6.509.135 3.339.922
Procente 66,09% 33,91%


Președinte în funcție

Klaus Iohannis
(PNL)

Stema României
Acest articol face parte din seria:
Politica României

Alegerile prezidențiale din România au avut loc în două tururi de scrutin, pe 10 și 24 noiembrie 2019.[1] 27 de persoane și-au anunțat intenția de a candida la alegerile din 2019. Dintre acestea, 17 și-au depus dosarul la Biroul Electoral Central (BEC), fiind admise în final 14 candidaturi, un număr similar cu cel de la scrutinul precedent.[2] Eligibil pentru un al doilea mandat, președintele în funcție, Klaus Iohannis, a ieșit pe primul loc în primul tur, înaintea fostului premier PSD Viorica Dăncilă.

Scrutinul, marcat printr-o prezență relativ scăzută în țară (mai scăzută semnificativ comparativ cu la alegerile prezidențiale precedente din 2014), s-a desfășurat la mai puțin de o săptămână după înlocuirea Vioricăi Dăncilă (PSD) cu Ludovic Orban (PNL) pentru rolul de premier. Al doilea tur a fost câștigat de Iohannis, cu puțin peste 200.000 de voturi mai multe decât în 2014. Acesta a obținut 66% din sufragii, în timp ce candidatul PSD a obținut 34%, cel mai slab scor înregistrat vreodată în istoria acestui partid la alegerile prezidențiale.[3]

Context[modificare | modificare sursă]

Klaus Iohannis a câștigat ultimele alegeri prezidențiale în 2014, cu 54,43% din voturi, fiind învestit în funcție odată cu depunerea jurământului pe 21 decembrie 2014. Potrivit articolului 81 din Constituția României, „nicio persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate”,[4] astfel că Klaus Iohannis este eligibil pentru realegere.

Sistem electoral[modificare | modificare sursă]

Dispoziții generale[modificare | modificare sursă]

Votul este reglementat de Legea nr. 370/2004 și prevederi ale articolului 81 din Constituția României. Alegerea președintelui are loc în două tururi. Al doilea tur de scrutin are loc numai în cazul în care, în primul tur, niciunul dintre candidați nu a întrunit 50% + 1 din voturile alegătorilor înscriși pe listele electorale permanente.[5] Pentru a putea candida este necesară depunerea la Biroul Electoral Central a listelor cu semnăturile ale cel puțin 200.000 de susținători.[5]

Modificările la legea electorală din 2019[modificare | modificare sursă]

Deoarece la ultimele alegeri prezidențiale, precum și la alegerile europarlamentare din 2019, au fost probleme cu votul românilor aflați în diaspora, Autoritatea Electorală Permanentă a propus abrogarea Legii nr. 370/2004 privind alegerea președintelui și înlocuirea acesteia cu un nou act normativ, care să preia votul anticipat, votul prin corespondență și simplificarea procedurilor la secțiile de votare din străinătate.[6]

Pe 3 iulie 2019, Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, cu 228 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” și 19 abțineri, proiectul pentru modificarea unor acte normative privind votul în străinătate la alegerile prezidențiale.[7] Proiectul prevede prelungirea duratei de vot la trei zile – vineri, sâmbătă și duminică – pentru românii din diaspora. Vineri se votează între orele locale 12–21, iar sâmbătă și duminică între orele 7–21.[7] De asemenea, românii din străinătate care se află la rând sau în secția de votare la ora 21, când se închid secțiile, pot să voteze până la maximum ora 23:59.[7] Procedura privind prelungirea timpului de vot până la maximum ora 23:59 se aplică și în secțiile de vot din țară.[8] Totodată, a fost introdus votul prin corespondență și pentru alegerile prezidențiale și a fost simplificat procesul de vot prin automatizarea listelor suplimentare.[9] Potrivit președintelui AEP, Florin Mitulețu-Buică, votul prin corespondență se aplică numai pentru diaspora.[10]

Pe 28 iulie a fost lansat portalul www.votstrainatate.ro, unde românii care vor să voteze în străinătate pot să se preînregistreze. Din cauza numărului mic de persoane care s-au înscris până la termenul inițial de 11 septembrie, Guvernul a prelungit, prin ordonanță de urgență, termenul până pe 15 septembrie.[11] Cu toate acestea, doar 41.003 români din străinătate (aproximativ 1% din totalul celor cu drept de vot) s-au înscris pentru votul prin corespondență.[12] De asemenea, 38.944 de români s-au înscris ca alegători la secțiile din străinătate.[12] Guvernul nu a anunțat nicio campanie de publicitate pentru votul prin corespondență, iar promovarea a fost realizată de câteva instituții (AEP, MAE, MRP și ambasade) pe site-urile proprii și canalele de social media.[13] În lipsa unor bugete consistente de promovare, AEP și CNA au făcut apel la posturile de televiziune și radio din România să difuzeze gratuit clipurile de promovare realizate de AEP și de o coaliție de asociații civice.[13]

Calendar electoral[modificare | modificare sursă]

Calendarul alegerilor prezidențiale a fost aprobat de Guvern în cadrul ședinței din 27 august 2019:[14]

  • 2 septembrie: depunerea la BEC a protocolului de constituire a unei alianțe electorale;
  • 11 septembrie (prelungit până pe 15 septembrie): înregistrarea în registrul electoral ca alegător în străinătate sau ca alegător prin corespondență;
  • 22 septembrie, ora 24: depunerea candidaturilor și comunicarea către BEC a semnelor electorale;
  • 29 septembrie: stabilirea ordinii de înscriere în buletinul de vot a candidaților;
  • 12 octombrie: începe campania electorală;
  • 8 noiembrie, orele 12–21 (–23:59): prima zi de votare în străinătate;
  • 9 noiembrie, ora 7: se încheie campania electorală în țară;
  • 9 noiembrie, orele 7–21 (–23:59): a doua zi de votare în străinătate;
  • 10 noiembrie, orele 7–21 (–23:59): a treia zi de votare în străinătate și începerea votării în țară.

Nominalizarea candidaților[modificare | modificare sursă]

Partidul Social Democrat[modificare | modificare sursă]

Fostul președinte PSD, Liviu Dragnea și primarul Bucureștiului, Gabriela Firea, au fost două nume vehiculate de colegii de partid ca potențiali candidați ai PSD. În timp ce Firea a declarat că dorește să își finalizeze mandatul la Primăria Capitalei,[15] Dragnea nu a respins ideea unei candidaturi la prezidențiale.[16] Totodată, Firea opina că „președintele partidului este persoana cea mai indicată, potrivită și care trebuie să-și preia acest rol cât se poate de serios”.[17] Pe 1 septembrie 2018, Liviu Dragnea[18] și Gabriela Firea[19] au anunțat că nu intenționează să candideze la alegerile prezidențiale. După alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, Dragnea a afirmat că Gabriela Firea sau Călin Popescu-Tăriceanu ar trebui să fie candidatul PSD–ALDE la prezidențiale.[20] Totuși, Firea a reiterat că nu dorește să candideze la Președinție.[21] În urma condamnării din 27 mai 2019, Liviu Dragnea a devenit neeligibil pentru această funcție și nu poate candida la alegeri.

Pe 23 iulie 2017, deputatul PSD Liviu Pleșoianu a anunțat pe contul său de Facebook că a luat decizia de a candida la alegerile prezidențiale.[22] A reconfirmat această intenție pe 11 ianuarie 2018, declarând că va candida indiferent de propunerea oficială a partidului.[23] În iunie 2019, noul președinte al partidului, Viorica Dăncilă, a anunțat că au fost demarate sondaje interne pentru desemnarea prezidențiabilului PSD.[24] PSD a luat în calcul și eventualitatea unei candidaturi comune cu ALDE, dar și sprijinirea unui candidat independent.[25] Printre cei care și-au făcut publică intenția de a se înscrie în cursa internă s-au numărat senatorul Șerban Nicolae,[26] ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici[27] și senatorul Mihai Fifor.[28] Potrivit sondajului intern comandat de PSD, Șerban Nicolae, Liviu Pleșoianu și Mihai Fifor au obținut procente cât marja de eroare (3%). Eugen Teodorovici abia a atins 5%, în timp ce Viorica Dăncilă se situează între 9–11%.[29] Deși nu s-a înscris în cursa internă, Viorica Dăncilă a admis că ar putea candida la prezidențiale, dar numai în cazul în care partidul o cere.[30] În măsurătorile sociologice au fost incluși și Ecaterina Andronescu și Călin Popescu-Tăriceanu, dar și opțiunea „candidat independent”, fără un nume asociat.[31] Teodorovici și Fifor s-au retras ulterior din cursa pentru alegerea prezidențiabilului PSD.[32] Cu toate că a negat în trecut intenția de a candida, Gabriela Firea a anunțat pe 20 iulie că intră în competiție.[33]

În ședința Comitetului Executiv Național din 15 iulie, PSD a respins prin vot propunerea ca liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, să fie susținut la alegerile prezidențiale și a decis că va avea propriul candidat, urmând ca o eventuală susținere reciprocă să se facă în turul doi.[34] Pe 23 iulie, Viorica Dăncilă a fost votată în Biroul Permanent Național pentru a fi candidat la Președinție.[35] Candidatura acesteia a fost oficializată în cadrul Congresului din 24 august.[36]

UNPR și PNȚCD au decis să susțină, de asemenea, candidatul PSD.[37]

Nominalizat[modificare | modificare sursă]

Viorica Dăncilă
Prim-ministru
(2018–2019)

Candidați[modificare | modificare sursă]

Candidații din această secțiune sunt afișați după data anunțului candidaturii.
Liviu Pleșoianu Șerban Nicolae Eugen Teodorovici Mihai Fifor Gabriela Firea
Deputat
(2016–prezent)
Senator
(2012–prezent)
Ministru al Finanțelor Publice
(2018–2019)
Senator
(2012–prezent)
Primar al Bucureștiului
(2016–2020)
1 vot[38] 0 voturi R: 21 iulie R: 22 iulie R: 23 iulie

Partidul Național Liberal[modificare | modificare sursă]

Președintele Klaus Iohannis este eligibil pentru un al doilea mandat. Deși articolul 84 din Constituție îi interzice să facă parte dintr-un partid pe durata mandatului, candidatura sa la alegerile din 2014 a fost susținută de Partidul Național Liberal, al cărui președinte a și fost la acel moment. Președintele PNL, Ludovic Orban, a reconfirmat sprijinul partidului pentru Iohannis după alegeri.[39] Pe 11 martie 2018, Consiliul Național al PNL a validat susținerea candidaturii lui Klaus Iohannis pentru un nou mandat de președinte.[40] Anunțul oficial al candidaturii a venit pe 23 iunie 2018.[41] În septembrie 2019, Consiliul Director al Forumului Democrat al Germanilor din România a decis, de asemenea, să susțină candidatura lui Iohannis.[42] Acesta a condus FDGR în perioada 2002–2013.

Nominalizat[modificare | modificare sursă]

Klaus Iohannis
Președinte
(2014–prezent)

Alianța 2020 USR+PLUS[modificare | modificare sursă]

În februarie 2019, Uniunea Salvați România și Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate au format o alianță politică pentru a candida împreună la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019. Pe fondul rezultatului bun obținut la aceste alegeri, co-președinții alianței au anunțat că vor avea un candidat comun la prezidențiale.[43] Președintele USR, Dan Barna, a propus un tandem președinte–premier, propunere susținută și de președintele PLUS, Dacian Cioloș.[44] Anterior unei decizii în cadrul alianței, USR și PLUS și-au validat candidații proprii.[45]

În perioada 1–12 iulie 2019 s-a desfășurat campania internă pentru alegerea candidatului USR. În competiție s-au înscris președintele partidului Dan Barna, senatorul Mihai Goțiu și alți doi membri USR – Dumitru Stanca și Dragoș Dinulescu.[46] Pe 13 iulie, Dan Barna a fost desemnat prin votul direct al tuturor membrilor de partid drept candidat al USR în vederea negocierilor ulterioare pentru alegerea unui candidat comun.[47] Consiliul Național al PLUS a decis în aceeași zi ca prezidențiabilul partidului să fie ales prin vot electronic de către toți membrii formațiunii, în perioada 22–27 iulie.[48]

Pe 21 iulie, USR+PLUS a stabilit ca Dan Barna să fie candidatul alianței la prezidențiale, iar pentru funcția de premier l-a validat pe Dacian Cioloș.[49]

Nominalizat[modificare | modificare sursă]

Dan Barna
Deputat
(2016–prezent)

Partidul Alianța Liberalilor și Democraților[modificare | modificare sursă]

Mai mulți membri ai ALDE au făcut referire la Călin Popescu-Tăriceanu ca posibil candidat la alegerile prezidențiale din 2019.[50] Anterior alegerilor europarlamentare din 2019, Tăriceanu considera că varianta optimă pentru prezidențiale este o candidatură comună PSD–ALDE.[51] În aprilie 2019 a declarat că este pregătit să își asume candidatura la alegerile prezidențiale, adăugând că o decizie în coaliția de guvernare va fi luată după alegerile pentru Parlamentul European și după o analiză a sondajelor de opinie.[52] Totuși, pe fondul rezultatului slab obținut de ALDE la europarlamentare și în contextul acuzațiilor de corupție din partea DNA, Tăriceanu a anunțat în iunie 2019 că pentru el candidatura la prezidențiale nu mai este o opțiune.[53] În iulie 2019 s-a răzgândit și a declarat pentru Antena 3 că este decis să candideze la alegerile prezidențiale, cu sau fără sprijinul coaliției de guvernare, un potențial partener fiind PRO România.[54]

Negocierile dintre PSD și ALDE pentru susținerea unui candidat comun au eșuat în condițiile în care și Tăriceanu, și Dăncilă își doreau să candideze.[55] Tăriceanu a cerut public susținerea PSD pentru un candidat unic al coaliției de guvernare, dar social-democrații au decis să își susțină propriul candidat, pe Viorica Dăncilă.[56] Astfel, pe 24 iulie, Delegația Permanentă a ALDE l-a confirmat pe Tăriceanu candidat al partidului la alegerile prezidențiale.[57]

Pe 26 august, Călin Popescu-Tăriceanu a anunțat că se retrage din cursa prezidențială și că partidul pe care îl conduce va susține candidatura independentă a lui Mircea Diaconu.[58] De asemenea, ALDE a votat crearea unei alianțe electorale cu PRO România, partid care și-a anunțat la rândul său susținerea pentru Diaconu.[59] De altfel, Diaconu a confirmat într-un interviu pentru RFI că a fost chemat la discuții cu ALDE și PRO România în vederea susținerii candidaturii sale.[60] Protocolul de colaborare a fost înregistrat, pe 1 septembrie, la BEC de către co-președinții alianței, Sorin Cîmpeanu (PRO România) și Norica Nicolai (ALDE).[61] Alianța a fost primită cu critici din partea unor lideri ai ALDE. Aceștia s-au declarat nemulțumiți de decizia lui Tăriceanu de a renunța la candidatură și au susținut că nu se vor implica în campania lui Mircea Diaconu.[62]

PRO România[modificare | modificare sursă]

Victor Ponta, fost prim-ministru și competitorul de pe locul doi la alegerile din 2014, a declarat că formațiunea politică PRO România, înființată împreună cu fostul președinte PC, Daniel Constantin, va avea un candidat la alegerile prezidențiale,[63] dar a negat că va candida din nou pentru funcție în 2019.[64] Cu toate că a avut adesea un discurs critic la adresa coaliției de guvernare, în iunie 2019, Ponta a purtat discuții cu PSD și ALDE privind desemnarea unui candidat unic pe centru-stânga.[65] În aceeași perioadă a anunțat că PRO România îl susține pe Sorin Cîmpeanu, președintele Consiliului Național al Rectorilor.[65] La rândul lor, președintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu,[66] președintele PSD București, Gabriela Firea[67] și președintele PSD Olt, Paul Stănescu[68] s-au poziționat în favoarea unui candidat unic PSD–ALDE–PRO România.

Senatorul Adrian Țuțuianu de la PRO România a declarat că partidul ar putea susține candidatura lui Călin Popescu-Tăriceanu, cu condiția ca liderul ALDE să plece de la guvernare și să nu mai susțină majoritatea guvernamentală.[69] Totodată, acesta a lansat ideea unei candidaturi independente a Gabrielei Firea, care ar putea fi susținută de PRO România.[69] Ulterior, după ce PSD și ALDE au anunțat că vor avea candidați separați, Țuțuianu a declarat că PRO România trebuie să desemneze un candidat propriu, variantele fiind Sorin Cîmpeanu și Corina Crețu.[70] De asemenea, vicepreședintele PRO România, Mihai Tudose, a declarat pentru G4Media că partidul nu are de ce să susțină un candidat al PSD sau al ALDE la prezidențiale.[71]

În contextul în care Mihai Tudose și Daniel Constantin au cerut vehement ca partidul să nu se alieze cu Tăriceanu, întrucât ar avea de pierdut electoral, Ponta a renunțat să mai susțină candidatura acestuia.[72] După ședința Delegației Naționale a PRO România din 26 august, Victor Ponta a declarat că formațiunea îl va susține pe independentul Mircea Diaconu, care și-a anunțat intenția de a candida cu o zi înainte.[73]

Partidul Mișcarea Populară[modificare | modificare sursă]

Pe 19 iulie 2019, președintele PMP, Eugen Tomac, a anunțat că PMP va comanda un sondaj de opinie pentru a vedea care este cea mai potrivită persoană care să candideze la prezidențiale din partea formațiunii.[74] Pe lângă președintele partidului, în sondaj au fost testați Robert Turcescu, Theodor Paleologu, Mihail Neamțu și George Mioc.[74] Dintre aceștia, doar Tomac și Turcescu sunt membri PMP. Neamțu este susținut și de Alternativa Dreaptă într-o posibilă candidatură.[75]

După ce președintele de onoare al PMP, Traian Băsescu, și-a anunțat public susținerea pentru Theodor Paleologu, pe 25 august 2019, conducerea PMP a adoptat prin vot propunerea acestuia ca Paleologu să fie candidatul partidului la alegerile prezidențiale.[76] Cu o zi înainte, Mihail Neamțu s-a retras din cursa internă în favoarea lui Paleologu.[77] De altfel, în sondajele interne, Theodor Paleologu era favorit pentru a candida la alegerile din noiembrie.[78]

Nominalizat[modificare | modificare sursă]

Theodor Paleologu
Ministru al Culturii
(2008–2009)

Uniunea Democrată Maghiară din România[modificare | modificare sursă]

Pe 22 februarie 2019, președintele UDMR, Hunor Kelemen, a anunțat că formațiunea sa va avea propriul candidat la alegerile prezidențiale.[79] Attila Korodi, liderul grupului parlamentar al UDMR din Camera Deputaților, a reconfirmat participarea UDMR în iulie.[80] Într-un interviu pentru Maszol, Kelemen a declarat că este pregătit să își asume o candidatură la alegerile prezidențiale, în cazul în care Consiliul Reprezentanților Uniunii decide în acest sens.[81] Pe 30 august, CRU l-a desemnat pe Hunor Kelemen candidat al UDMR la alegerile prezidențiale.[82] Kelemen a fost singura propunere pentru candidatură supusă votului.[83] Acesta a mai fost candidatul UDMR la prezidențiale în 2009 și 2014. Anterior, PPMT, alt partid al comunității maghiare, a propus numirea unui candidat comun din afara partidelor. Președintele executiv al PPMT, Tibor T. Toró, a înaintat numele episcopului Béla Kató, al călugărului franciscan Csaba Böjte și al fostului fotbalist László Bölöni.[84]

Nominalizat[modificare | modificare sursă]

Hunor Kelemen
Ministru al Culturii
(2009–2012; 2014)

Depunerea candidaturilor[modificare | modificare sursă]

Până în septembrie 2019, 27 de persoane și-au anunțat intenția de a candida la alegerile prezidențiale.[85] Întrucât candidatura este condiționată de depunerea la BEC a 200.000 de semnături, o mare parte dintre acestea au abandonat.[86] Dintre candidaturile depuse, BEC le-a invalidat pe cea a lui Miron Cozma,[87] a Mariei Minea,[88] a lui Bobby Păunescu,[89] a lui Nicolae Epurescu,[90] a lui Radu Moraru,[91] a lui Marin Duță[92] și a lui Bogdan Zamfir.[93] BEC a respins inițial și candidatura omului de afaceri Viorel Cataramă. Curtea Constituțională a întors decizia BEC și a validat candidatura acestuia, motivând că BEC nu are competența să stabilească dacă o semnătură este falsă sau adevărată.[94][95] CCR a admis, de asemenea, contestațiile împotriva neînregistrării candidaturilor lui Radu Moraru, Bogdan Zamfir și Marin Duță.[96] Totuși, hotărârea Curții nu implică și înscrierea celor trei în cursa prezidențială.[97] Pe 24 septembrie, BEC a depus o plângere penală la Parchetul General împotriva candidaților Viorel Cataramă, Miron Cozma, Maria Minea, Cătălin Ivan, Sebastian Popescu, Alexandru Cumpănașu, Ninel Peia și Bobby Păunescu, precizând că „un număr semnificativ de semnături, prezentate ca aparținând unor persoane diferite, prezintă elemente de similitudine evidentă”.[98]

Candidați la președinția României
Candidat Născut(ă) Experiență politică Campanie și afiliere Depunerea candidaturii Număr de semnături
Viorel Cataramă 31 ianuarie 1955
(64 de ani)
Bacău, județul Bacău
Senator (1996–2000)
Secretar de stat în Ministerul Comerțului și Turismului (1991–1992)

Motto: Muncești și câștigi
Afiliere: DL
18 septembrie 2019[99] 230.988[100]
Viorica Dăncilă 16 decembrie 1963
(55 de ani)
Roșiorii de Vede, județul Teleorman
Prim-ministru al României (2018–2019)
Europarlamentar (2009–2018)
Motto: Alături de fiecare român
Afiliere: PSD
Susținută de: UNPR · PNȚCD
19 septembrie 2019[101] 1.436.863[102]
Theodor Paleologu 15 iulie 1973
(46 de ani)
București
Deputat (2008–2016)
Ministru al Culturii (2008–2009)
Ambasador în Danemarca (2005–2008)

Motto: Respect, educație, performanță
Afiliere: PMP
19 septembrie 2019[103] 360.291[104]
Dan Barna 10 iulie 1975
(44 de ani)
Sibiu, județul Sibiu
Deputat (2016–prezent)
Secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene (2016)

Motto: Fericiți în România
Afiliere: Alianța USR–PLUS (membrii alianței: USR · PLUS)
20 septembrie 2019[105] 380.422[106]
Klaus Iohannis 13 iunie 1959
(60 de ani)
Sibiu, județul Sibiu
Președinte al României (2014–prezent)
Primar al Sibiului (2000–2014)

Motto: Pentru o Românie normală
Afiliere: PNL (suspendată pe perioada mandatului)
Susținut de: FDGR
20 septembrie 2019[107] 2.190.650[108]
Hunor Kelemen 18 octombrie 1967
(51 de ani)
Cârța, județul Harghita
Ministru al Culturii (2009–2012, 2014)
Deputat (2000–prezent)
Secretar de stat în Ministerul Culturii (1997–2000)
Motto: Respect pentru toți
Afiliere: UDMR
21 septembrie 2019[109] 266.086[110]
Mircea Diaconu 24 decembrie 1949
(69 de ani)
Vlădești, județul Argeș
Europarlamentar (2014–2019)
Ministru al Culturii (2012)
Senator (2008–2012)

Motto: Cu bună credință
Afiliere: niciuna
Susținut de: Alianța „Un om” (membrii alianței: PRO · ALDE)
21 septembrie 2019[111] 414.522[112]
Sebastian Popescu 12 februarie 1982
(37 de ani)
Balș, județul Olt
Motto: Pentru o nouă Românie
Afiliere: PNR
22 septembrie 2019 206.062[113]
Ramona Bruynseels 14 februarie 1980
(39 de ani)
Cluj-Napoca, județul Cluj
Secretar de stat în Secretariatul General al Guvernului (2017–2018)
Motto: Fără imunitate
Afiliere: PPU
22 septembrie 2019[114] 280.945[115]
Cătălin Ivan 23 decembrie 1978
(40 de ani)
Galați, județul Galați
Europarlamentar (2009–2019) Motto: Președinte pentru români
Afiliere: ADN
22 septembrie 2019[116] 237.894[117]
Bogdan Stanoevici 22 ianuarie 1958
(61 de ani)
București
Ministru-delegat pentru Românii de Pretutindeni (2014)
Motto: România, din nou acasă
Afiliere: niciuna
22 septembrie 2019[118] 214.520[119]
John Banu 8 iulie 1960
(59 de ani)
Câmpulung, județul Argeș

Motto: Certitudinea românilor
Afiliere: PNRo
22 septembrie 2019 222.770[120]
Alexandru Cumpănașu 29 martie 1981
(38 de ani)
Caracal, județul Olt

Motto: Ori noi, ori ei
Afiliere: niciuna
22 septembrie 2019[121] 238.633[122]
Ninel Peia 7 octombrie 1969
(49 de ani)
Brastavățu, județul Olt
Deputat (2012–2016)
Motto: Un președinte ca niciunul
Afiliere: NR
22 septembrie 2019 202.096[123]

Campanie[modificare | modificare sursă]

Campania electorală aferentă primului tur de scrutin a început pe 12 octombrie și s-a încheiat pe 9 noiembrie, la ora 7.[124]

Finanțare[modificare | modificare sursă]

Primul tur[modificare | modificare sursă]

În primul tur, candidații au strâns 70,2 milioane de lei, 34,9 milioane din finanțări private și 35,3 milioane din subvenții publice.[125] Potrivit legii, au dreptul la rambursarea cheltuielilor electorale doar competitorii electorali care au obținut minim 3% din totalul voturilor valabil exprimate.[126] Astfel, Autoritatea Electorală Permanentă a decontat cheltuielile de campanie doar pentru primii șase clasați.[127] Restul candidaților (evidențiați cu roșu în tabel) nu și-au recuperat sumele cheltuite, întrucât au obținut sub 3% din voturi. Un caz neobișnuit a fost candidatul Sebastian Popescu. Conform situației contribuțiilor electorale, acesta nu a cheltuit niciun leu în campanie, susținând că s-a bazat pe mediul online pentru promovare.[128]

Candidat Total (lei) Finanțare privată (lei) Finanțare publică (lei)
Viorica Dăncilă 18.210.500 1.672.500 16.538.000
Klaus Iohannis 18.000.000 0 18.000.000
Mircea Diaconu 16.294.924,8 15.994.924,8 300.000
Dan Barna 7.449.531,31 6.984.323,31 465.208
Theodor Paleologu 7.068.975 7.068.975 0
Viorel Cataramă 1.300.000 1.300.000 0
Ramona Bruynseels 803.398 803.398 0
Alexandru Cumpănașu 559.174,91 559.174,91 0
Hunor Kelemen 445.000 445.000 0
John Banu 85.000 85.000 0
Bogdan Stanoevici 20.000 20.000 0
Cătălin Ivan 14.400 14.400 0
Ninel Peia 8.000 8.000 0
Sebastian Popescu 0 0 0
Total 70.258.904,02 34.955.696,02 35.303.208

Al doilea tur[modificare | modificare sursă]

Candidații calificați pentru al doilea tur de scrutin au strâns suma de 1,6 milioane de lei.[129]

Candidat Total (lei) Finanțare privată (lei) Finanțare publică (lei)
Viorica Dăncilă 1.229.800 1.216.800 13.000
Klaus Iohannis 400.000 0 400.000
Total 1.629.800 1.216.800 413.000

Dezbateri[modificare | modificare sursă]

Program[modificare | modificare sursă]

Dezbatere Dată Oră Audiență Tip de difuzare Locație Sponsor(i) Moderator(i) Sursă
1 16 octombrie 2019 12–13 N/A Radio live Radio România,
Casa Radio,
București
Radio România Actualități Iana Ioniță [130]
2 22 octombrie 2019 20–21 N/A TV live Studiourile Realitatea TV,
Willbrook Platinum Business and Convention Center,
București
Realitatea TV Denise Rifai [131]
3 24 octombrie 2019 12–13 N/A Radio live Radio România,
Casa Radio,
București
Radio România Actualități Iana Ioniță [132]
4 24 octombrie 2019 17:15–18:30 N/A TV live Studiourile Național TV,
Centrul Național Media,
București
Național TV Denis Ciulinaru,
Mircea Coșea
[133]
5 25 octombrie 2019 17:15–18:30 N/A TV live Studiourile Național TV,
Centrul Național Media,
București
Național TV Denis Ciulinaru,
Mircea Coșea
[134]
6 25 octombrie 2019 20–21 425.000[135] TV live Studiourile Antena 3,
Iride Business Park,
București
Antena 3 Răzvan Dumitrescu [136]
7 26 octombrie 2019 13–15 N/A Streaming video,
forum public
Centrul de Evenimente Agora,
Iași
Summitul Tinerilor [137]
8 27 octombrie 2019 13–14 N/A TV live Studiourile Antena 3,
Iride Business Park,
București
Antena 3 Mihaela Bîrzilă [138]
9 30 octombrie 2019 16–17 N/A TV live Studioul București TV,
Romexpo, pavilionul G6,
București
București TV Victor Preda [139]
10 1 noiembrie 2019 16–17:45 N/A TV live Studioul B1 TV,
Blocul Adriatica-Trieste,
București
B1 TV Tudor Barbu [140]
11 1 noiembrie 2019 20–21 272.000[141] TV live Studiourile Antena 3,
Iride Business Park,
București
Antena 3 Răzvan Dumitrescu [142]
12 2 noiembrie 2019 17–18 N/A TV live Studiourile Antena 3,
Iride Business Park,
București
Antena 3 Maria Coman [143]
13 4 noiembrie 2019 20–21 N/A TV live Televiziunea Română,
Turnul TVR,
București
TVR 1 Ionuț Cristache [144]
14 7 noiembrie 2019 17:15–18:30 N/A TV live Studiourile Național TV,
Centrul Național Media,
București
Național TV Denis Ciulinaru,
Mircea Coșea
[145]
15 7 noiembrie 2019 20:30–22:30 770.000 pe Facebook,
120.000 pe YouTube[146]
Radio live,
streaming video
Europa FM,
Oregon Park, clădirea B,
București
Europa FM Moise Guran [147]
16 8 noiembrie 2019 19–20 N/A TV live Studiourile Antena 3,
Iride Business Park,
București
Antena 3 Răzvan Dumitrescu [148]
17 8 noiembrie 2019 21–22 N/A TV live Televiziunea Română,
Turnul TVR,
București
TVR 1 Ionuț Cristache [149]

Participare[modificare | modificare sursă]

Candidat

 P  Prezent  N  Neinvitat/Invitație refuzată
 A  Absent (invitația a fost acceptată, dar candidatul nu a apărut)

Total
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
Klaus Iohannis N N N N N N N N N N N N N N A N N 0
Viorica Dăncilă N N N N N N N N N N N N N N A N N 0
Dan Barna A N N N N N N N N N N N N N P N N 1
Mircea Diaconu N N N N N N N N N N N N N N A P P 2
Theodor Paleologu N P N N N N P N N N N N P N P N N 4
Hunor Kelemen N P A N N N P N N N N N N N P N N 3
Ramona Bruynseels N N N N P N N N P N N P N P N P N 5
Alexandru Cumpănașu N N P N N P N P N N N P N N N P P 6
Sebastian Popescu P N N P N N N N N N P N N N N N N 3
Bogdan Stanoevici N N N N P N N P P N P N N N N N N 4
Ninel Peia P N P N P N N P N N N N N N N P N 5
Viorel Cataramă N N N N N P N N N N N N N N N N N 1
John Banu P N N N N N N N N P N N N N N N N 2
Cătălin Ivan N N P P N N N N N P P P P P N N N 7

Sondaje[modificare | modificare sursă]

Primul tur[modificare | modificare sursă]

După termenul-limită pentru depunerea candidaturilor la BEC (22 septembrie 2019)[modificare | modificare sursă]

Sursă Dată Eșantion Iohannis
PNL
Dăncilă
PSD
Barna
USR+PLUS
Diaconu
PRO+ALDE
Paleologu
PMP
Kelemen
UDMR
Cumpănașu
Ind.
Bruynseels
PPU
Alții
PSD 7 nov. 2019 N/A 41% 26% 12% 7% 6% 2% 2% 4%
4 nov. 2019 Guvernul Ludovic Orban a primit votul de încredere al Parlamentului.
USR 25 oct.–3 nov. 2019 1.225 38,9% 22,6% 19,1% 8,2% 5,5% 3,6% 2,1%
IMAS 8–28 oct. 2019 1.010 45,7% 15,1% 12,6% 16,7% 6,9% 2,9%
PMP 27 oct. 2019 N/A 40% 19% 13% 7% 8% 4% 3% 1,5%
USR 15–23 oct. 2019 N/A 39% 23,4% 18,5% 8% 3,8% 3,9% 3,4%
Sociopol 11–22 oct. 2019 1.001 42% 21% 10% 10% 17%
CURS 14–21 oct. 2019 1.600 37% 20% 13% 11% 6% 4% 4% 4% 1%
PNL 17 oct. 2019 N/A 40% 13% 12% 9% 7% 19%
10 oct. 2019 Guvernul Viorica Dăncilă a fost demis prin moțiune de cenzură.
Sociopol 6 oct. 2019 N/A 43% 21% 15% 11% 4% 6%
PSD 4 oct. 2019 N/A 40% 18% 20% 13% 7% 2%
IMAS 9–28 sep. 2019 1.010 45,3% 12,4% 14,2% 16,6% 7,7% 3,8%
USR 3–24 sep. 2019 N/A 40,5% 21,4% 19,7% 7,6% 3,5% 3,1% 4,2%

Înaintea termenului-limită pentru depunerea candidaturilor la BEC (22 septembrie 2019)[modificare | modificare sursă]

Sursă Dată Eșantion Iohannis
PNL
Dăncilă
PSD
Diaconu
Ind.
Barna
USR
Paleologu
PMP
Kelemen
UDMR
Ponta
PRO
Tăriceanu
ALDE
Crețu
PRO
Tomac
PMP
Mioc
NR
Cioloș
PLUS
Kövesi
Ind.
Dragnea
PSD
Teodorovici
PSD
Firea
PSD
Orban
PNL
Diaconescu
Ind.
Alții
Socio Data 16–20 sep. 2019 1.070 40% 19% 16% 15% 5% 3% îl susțin pe Diaconu îl susțin pe Paleologu îl susține pe Barna N/A o susțin pe Dăncilă îl susține pe Iohannis 2%
Socio Data 9–13 sep. 2019 1.070 46% 17% 14% 11% 4% 2% îl susțin pe Diaconu îl susțin pe Paleologu îl susține pe Barna N/A o susțin pe Dăncilă îl susține pe Iohannis 6%
Alsacia 2–9 sep. 2019 1.800 29% 15% 9% 14% 8% 3% îl susțin pe Diaconu îl susțin pe Paleologu îl susține pe Barna N/A o susțin pe Dăncilă îl susține pe Iohannis 22%
Socio Data 2–6 sep. 2019 1.070 49% 14% 14% 12% 6% 3% îl susțin pe Diaconu îl susțin pe Paleologu îl susține pe Barna N/A o susțin pe Dăncilă îl susține pe Iohannis 2%
30 aug. 2019 Hunor Kelemen și-a anunțat oficial candidatura.
Verifield 26–30 aug. 2019 1.000 43% 18% 14% 15% 6% 1% îl susțin pe Diaconu îl susțin pe Paleologu îl susține pe Barna N/A o susțin pe Dăncilă îl susține pe Iohannis 3%
Socio Data 26–30 aug. 2019 1.070 43% 16% 18% 15% 6% 1% îl susțin pe Diaconu îl susțin pe Paleologu îl susține pe Barna N/A o susțin pe Dăncilă îl susține pe Iohannis 3%
27 aug. 2019 Mircea Diaconu și-a anunțat oficial candidatura.
26 aug. 2019 ALDE s-a retras din coaliția guvernamentală și a intrat în opoziție.
25 aug. 2019 Theodor Paleologu și-a anunțat oficial candidatura.
IMAS 5–28 aug. 2019 1.010 44,6% 8,4% N/A 17,3% N/A 2,4% 14% 12,7% 0,6% îl susține pe Barna N/A o susțin pe Dăncilă îl susține pe Iohannis
CURS 19 iul.–5 aug. 2019 1.600 39% 14% N/A 17% N/A 4% 18% îl susține pe Barna N/A o susțin pe Dăncilă îl susține pe Iohannis 8%
IMAS 15 iul.–2 aug. 2019 1.010 41,7% 7,5% N/A 9,4% N/A 2,8% 12,9% 13,8% 1,5% 10,4% N/A o susțin pe Dăncilă îl susține pe Iohannis
23 iul. 2019 Viorica Dăncilă și-a anunțat oficial candidatura.
13 iul. 2019 Dan Barna și-a anunțat oficial candidatura.
CURS 28 iun.–8 iul. 2019 1.067 41% N/A 9% N/A 2% 21% 4% 11% N/A 5% îl susține pe Iohannis 7%
IMAS 7–26 iun. 2019 1.010 42,4% 6,7% N/A 5,3% N/A 1,8% 14,1% 15,5% 1,6% 12,7% N/A îl susține pe Iohannis
27 mai 2019 Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare, devenind astfel ineligibil pentru funcție.
26 mai 2019 Uniunea Europeană Alegeri europarlamentare: Diaconu nu a candidat pentru al doilea mandat; Crețu, Tomac și Cioloș au fost aleși eurodeputați.
IMAS 2–20 mai 2019 1.010 43,5% N/A N/A 1,9% N/A 1,2% 11,6% 19,8% 2,1% 13% 7% N/A îl susține pe Iohannis
INSCOP 12 apr.–3 mai 2019 1.050 45,8% N/A N/A N/A 3,2% 18% 6,5% 9,9% 14,3% N/A îl susține pe Iohannis 2,2%
IMAS 12–25 apr. 2019 1.010 42,7% N/A N/A 2,5% N/A 1,2% 14,5% 18,3% 2,2% 10% 8,7% N/A îl susține pe Iohannis
IMAS 18 mar.–3 apr. 2019 1.010 44,3% N/A N/A 1,7% N/A 1,1% 12,4% 16,1% 2,2% 11,7% 8% N/A 2,5%
CURS 12–25 mar. 2019 1.067 36% N/A N/A N/A 4% 23% 6% 3% 9% 15% N/A 4%
IMAS 1–21 feb. 2019 1.010 41,4% N/A N/A 1,5% N/A 1,5% 15% 18% 1,9% 11,7% 6% N/A 3%
CURS 21 ian.–6 feb. 2019 1.067 41% N/A N/A 4% N/A 21% 9% 17% N/A 8%
IMAS 11–30 ian. 2019 1.010 34,4% N/A N/A 1,9% N/A 0,8% 13,2% 15,4% 1,5% 10,9% 6% N/A 2,3% 5,4%
PNL 27 ian. 2019 26.000 30% N/A N/A N/A 3% 12% 16% 10% N/A 17% 12%
IMAS 4–20 dec. 2018 1.010 34,9% N/A N/A 2,3% N/A 0,7% 12,7% 12,9% 1,8% 9,2% 5,3% N/A 3,5%
CURS 24 nov.–9 dec. 2018 1.067 39% N/A N/A 3% N/A 2% 25% 11% 12% N/A 8%
CURS 20 sep.–1 oct. 2018 1.067 40% N/A N/A N/A 2% 29% 1% 10% 13% N/A 5%
CURS 23 iun.–1 iul. 2018 1.067 43% N/A N/A N/A 3% 22% 2% 10% 12% N/A 8%
23 iunie 2018 Klaus Iohannis și-a anunțat oficial candidatura.
CURS 27 apr.–8 mai 2018 1.067 39% N/A N/A N/A 3% 22% 2% 4% 22% N/A 8%
29 ian. 2018 Guvernul Viorica Dăncilă a primit votul de încredere al Parlamentului.
CURS 23 nov. 2017 1.067 37% N/A N/A 3% N/A 4% 13% 1% N/A 37% 5%

Al doilea tur[modificare | modificare sursă]

Iohannis vs. Dăncilă[modificare | modificare sursă]

Sursă Dată Eșantion Iohannis
PNL
Dăncilă
PSD
Indeciși Niciunul
CURS Arhivat în , la Wayback Machine. 27 aug.–2 sep. 2019 1.067 65% 35% N/A N/A

Iohannis vs. Barna[modificare | modificare sursă]

Sursă Dată Eșantion Iohannis
PNL
Barna
USR+PLUS
Indeciși Niciunul
USR 15–23 oct. 2019 N/A 39,8% 34% 17,4% 8,8%
USR 3–24 sep. 2019 N/A 44,2% 32,2% 17,5% 6%
CURS Arhivat în , la Wayback Machine. 27 aug.–2 sep. 2019 1.067 63% 37% N/A N/A

Iohannis vs. Diaconu[modificare | modificare sursă]

Sursă Dată Eșantion Iohannis
PNL
Diaconu
PRO+ALDE
Indeciși Niciunul
CURS Arhivat în , la Wayback Machine. 27 aug.–2 sep. 2019 1.067 62% 38% N/A N/A

Iohannis vs. Tăriceanu[modificare | modificare sursă]

Sursă Dată Eșantion Iohannis
PNL
Tăriceanu
ALDE
Indeciși Niciunul
INSCOP 12 apr.–3 mai 2019 1.050 38,1% 26% 26,8% 9%

Iohannis vs. Cioloș[modificare | modificare sursă]

Sursă Dată Eșantion Iohannis
PNL
Cioloș
PLUS
Indeciși Niciunul
INSCOP 12 apr.–3 mai 2019 1.050 33,7% 14,6% 38% 13,7%

Iohannis vs. Dragnea[modificare | modificare sursă]

Sursă Dată Eșantion Iohannis
PNL
Dragnea
PSD
Indeciși Niciunul
INSCOP 12 apr.–3 mai 2019 1.050 41,6% 18% 29,1% 11,2%

Iohannis vs. Firea[modificare | modificare sursă]

Sursă Dată Eșantion Iohannis
PNL
Firea
PSD
Indeciși Niciunul
INSCOP 12 apr.–3 mai 2019 1.050 37,4% 31% 10,3%
Avangarde 3–12 mai 2017 800 40% 44% 6% 10%

Prezență la vot[modificare | modificare sursă]

Potrivit Autorității Electorale Permanente, numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente este 18.217.156, iar numărul total al românilor cu domiciliul în străinătate, care figurează cu drept de vot la scrutinul din 10 noiembrie, este 715.752.[150]

În primul tur, prezența la vot la nivel național a fost de 47,66%, cu 4,65% mai scăzută față de primul tur al alegerilor prezidențiale din 2014, când a fost de 52,31%,[151] și cu 1,28% mai scăzută față de alegerile europarlamentare din mai, când a fost de 48,94%. A fost cea mai scăzută prezență de la introducerea alegerilor prezidențiale în 1990.[152] Cei mai mulți votanți s-au înregistrat în mediul urban – 5.057.364, în timp ce în mediul rural au votat 3.626.324 de alegători.[153] Județele în care s-a votat cel mai mult au fost Ilfov (63,13%), Cluj (59,2%) și Sibiu (53,76%).[153] Cea mai mică prezență a fost în județele Vaslui (35,47%), Covasna (37,02%) și Satu Mare (37,68%).[153] În ceea ce privește votul în străinătate, dimpotrivă, s-a înregistrat cea mai mare prezență din istorie.[154] În cele 838 de secții de vot deschise în străinătate, au votat un număr de 650.159 de alegători, la care s-au adăugat 25.189 de alegători prin corespondență.[153] Cea mai mare prezență la vot în diaspora s-a înregistrat în Italia (aproape 130.000 de alegători) și Marea Britanie (peste 119.000).[154] Prezență ridicată s-a înregistrat și în Spania și Germania.[154]

Puțin peste 9 milioane de români au votat la secțiile din țară în al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Prezența finală la vot a fost de 49,87%, un scor mai bun decât în primul tur, dar mai slab decât în 2014, când a fost de 62,04%.[155] Este, de altfel, cea mai slabă prezență la vot de după 1989.[155] Cea mai bună prezență la vot a fost în județele Ilfov (68,58%), Cluj (62,06%) și Sibiu (58,13%). Cea mai slabă prezență s-a înregistrat în județele Harghita (22,86%), Covasna (25,86%) și Vaslui (37,53%). Diferența dintre mediul urban și rural a fost de 1,4 milioane de alegători: 5.255.864 în mediul urban și 3.830.610 în mediul rural.[155] La polul opus, în diaspora a fost doborât recordul de prezență din primul tur.[156] Pentru al doilea tur, în străinătate au fost amenajate 835 de secții de votare, unde au votat 926.574 de alegători. Acestora li s-au adăugat 17.503 de alegători prin corespondență. Astfel, în afara țării au votat în total 944.077 de alegători.[157] Numărul de voturi înregistrate în diaspora a fost de 2,5 ori mai mare decât în 2014, când au votat 379.000 de români.[158] Cea mai ridicată rată a prezenței la urne în diaspora s-a înregistrat în Italia (peste 190.000), Marea Britanie (peste 170.000), Germania (peste 154.000), Spania (peste 131.500), Republica Moldova (peste 52.000) și Franța (peste 45.000).[157]

Zonă Înscriși pe liste permanente Prezență la vot
8 nov. 9 nov. 10 nov. +/– Total votanți
12:00 15:00 18:00 21:00
România 18.217.156 15,82% 29,21% 42,19% 47,66% 4,65% 8.683.688
Străinătate (votanți pe liste suplimentare) 77.133 270.447 338.400 453.542 559.921 634.356 650.159
Străinătate (votanți prin corespondență) 25.189
Zonă Înscriși pe liste permanente Prezență la vot
22 nov. 23 nov. 24 nov. +/– Total votanți
12:00 15:00 18:00 21:00
România 18.217.411 16,6% 31,39% 44,31% 49,87% 12,17% 9.086.696
Străinătate (votanți pe liste suplimentare) 94.077 362.436 446.176 630.234 797.103 908.612 926.574
Străinătate (votanți prin corespondență) 17.503
Sursă: BEC

Rezultate[modificare | modificare sursă]

Candidat Partid Primul tur Al doilea tur
Voturi % Voturi %
Klaus Iohannis Partidul Național Liberal 3.485.292 37,82 6.509.135 66,09
Viorica Dăncilă Partidul Social Democrat 2.051.725 22,26 3.339.922 33,91
Dan Barna Alianța 2020 USR–PLUS 1.384.450 15,02
Mircea Diaconu Alianța „Un Om” 815.201 8,85
Theodor Paleologu Partidul Mișcarea Populară 527.098 5,72
Hunor Kelemen Uniunea Democrată Maghiară din România 357.014 3,87
Ramona Bruynseels Partidul Puterii Umaniste 244.275 2,65
Alexandru Cumpănașu Independent 141.316 1,53
Viorel Cataramă Dreapta Liberală 48.622 0,53
Bogdan Stanoevici Independent 39.192 0,43
Cătălin Ivan Alternativa pentru Demnitate Națională 32.787 0,36
Ninel Peia Partidul Neamul Românesc 30.884 0,34
Sebastian Popescu Partidul Noua Românie 30.850 0,33
John Banu Partidul Națiunea Română 25.769 0,3
Voturi nule 142.961 1,53 182.648 1,82
Total 9.359.673 100 10.031.762 100
Înscriși/Prezență 18.217.156 51,19 18.217.411 54,86
Sursă: BEC

Primul tur[modificare | modificare sursă]

Rezultatul votului în primul tur defalcat pe județe
Județ[159] Prezență Iohannis (%) Dăncilă (%) Barna (%) Diaconu (%) Paleologu (%) Kelemen (%) Bruynseels (%) Cumpănașu (%)
37,82 22,26 15,02 8,85 5,72 3,87 2,65 1,53
Alba 51,69% 51,76 17,33 11,4 6,23 5,32 2,25 2,71 1,04
Arad 45,11% 43,3 17,29 13,97 8,19 6,74 4,18 2,83 1,49
Argeș 50,94% 30,19 30,88 12,31 14,03 5,12 0,26 3,18 1,76
Bacău 41,78% 36,98 25,68 13,07 9,96 5,26 0,72 3,32 1,57
Bihor 48,4% 36,03 18,59 11,4 7,89 5,63 15,39 2,21 1,11
Bistrița-Năsăud 46,25% 48,76 20,05 10,22 5,97 6,15 3,13 2,45 1,07
Botoșani 41,67% 31,08 34,16 8,79 12,46 4,61 0,48 3,13 1,85
Brașov 53,75% 41,92 15,21 18,05 9,68 5,38 3,31 2,76 1,25
Brăila 45,35% 33,24 31,12 9,58 12,15 4,66 0,36 3,89 1,89
București 51,41% 31,77 17,89 24,83 11,3 8,07 0,21 2,48 1,16
Buzău 47,95% 29,69 34,56 9,78 13,42 4,27 0,31 3,63 1,75
Caraș-Severin 43,02% 38,48 30,86 8,7 9,1 5,66 0,57 3,01 1,36
Călărași 44,52% 37,62 31,84 9,16 9,32 3,69 0,34 3,06 2,26
Cluj 59,2% 42,09 10,43 20,18 5,94 8,7 7,8 2,52 0,72
Constanța 50,88% 40,15 20,24 15,77 9,73 6,43 0,26 3,09 1,65
Covasna 37,02% 16,66 6,91 5,95 3,91 2,04 61,39 1,19 0,67
Dâmbovița 49,83% 35,77 32,49 9,64 10,18 4,74 0,26 2,56 1,81
Dolj 47,95% 31,96 36,87 11,4 9,76 3,79 0,28 2,31 1,67
Galați 44,06% 34,44 27,17 13,31 11,38 5,73 0,37 3,46 1,63
Giurgiu 52,01% 30,5 42,85 7,65 9,89 3,06 0,29 2,13 1,61
Gorj 46,44% 30,06 37,54 9,83 9,48 5,22 0,48 3,33 1,54
Harghita 42,32% 9,45 4,1 3,75 1,83 1,19 77,73 0,72 0,32
Hunedoara 48,22% 34,4 29,73 11,06 9,81 5,08 1,82 4,35 1,4
Ialomița 41,76% 32,13 32,71 11,11 11,73 4,22 0,44 3,05 2,09
Iași 43,21% 36,3 21,35 17,87 9,53 7,85 0,28 2,6 1,52
Ilfov 63,13% 39,27 18,57 19,46 9,55 6,32 0,21 2,61 1,57
Maramureș 40,68% 40,08 20,67 13,85 7,34 7,97 3,72 2,93 1,17
Mehedinți 47,53% 34,84 39,79 6,68 9,76 3,39 0,4 2,09 1,21
Mureș 45,26% 34,81 13,46 11,1 5,98 3,69 26,29 2,16 0,98
Neamț 42,83% 36,46 26,09 12,13 11,12 5,87 0,41 3,13 1,74
Olt 51% 29,72 42,99 7,36 8,05 3,12 0,28 2,23 4,42
Prahova 50,49% 38,71 22,97 14,08 10,07 6,03 0,29 3,3 1,67
Satu Mare 37,68% 35,86 15,45 9,07 6,14 3,16 26,22 1,72 0,77
Sălaj 48,32% 33,97 17,74 15,44 5,68 4,53 17,82 2,3 0,79
Sibiu 53,76% 66,74 9,71 11,06 4,93 3,39 0,78 1,4 0,61
Suceava 43,01% 39,33 24,93 10,74 10 7,04 0,36 2,8 1,82
Teleorman 50,29% 30,09 47,27 6,56 6,72 3,78 0,28 2,12 1,46
Timiș 50,85% 43,82 13,94 20,96 7,41 6,53 1,46 2,82 1,11
Tulcea 43,91% 39,27 23,4 12,61 9,97 5,75 0,46 3,51 1,99
Vaslui 35,47% 33,16 32,24 12,15 9,16 5,33 0,57 2,74 1,98
Vâlcea 48,82% 36,61 32,56 10,05 9,69 4,27 0,41 2,82 1,52
Vrancea 45,98% 40,74 28,17 10,07 9,1 4,79 0,32 2,65 1,63
Diaspora 52,81 2,74 27,66 3,64 6,43 0,52 1,72 2,48

Al doilea tur[modificare | modificare sursă]

Județele câștigate de fiecare candidat în al doilea tur
Județ[160] Prezență Iohannis (%) Dăncilă (%)
66,09 33,91
Alba 54,89% 73,43 26,57
Arad 49,01% 69,66 30,34
Argeș 54,22% 52,19 47,81
Bacău 43,13% 62,02 37,98
Bihor 49,35% 66,11 33,89
Bistrița-Năsăud 50,4% 71,9 28,1
Botoșani 43,87% 50,22 49,78
Brașov 56,63% 73,55 26,45
Brăila 47,27% 54,04 45,96
București 54,39% 67,52 32,48
Buzău 49,56% 50,38 49,62
Caraș-Severin 46,12% 56,52 43,48
Călărași 48,07% 53,91 46,09
Cluj 62,06% 81,18 18,82
Constanța 53,2% 68,47 31,53
Covasna 25,86% 72,93 27,07
Dâmbovița 53% 53,8 46,2
Dolj 51,45% 51,79 48,21
Galați 45,37% 60,18 39,82
Giurgiu 55,9% 45,18 54,82
Gorj 51,17% 48,1 51,9
Harghita 22,86% 70,37 29,63
Hunedoara 50,93% 54,79 45,21
Ialomița 45,04% 52,21 47,79
Iași 45,34% 66,21 33,79
Ilfov 68,58% 68,23 31,77
Maramureș 45,42% 68,12 31,88
Mehedinți 52,13% 48,03 51,97
Mureș 43,88% 73,6 26,4
Neamț 44,5% 58,72 41,28
Olt 54% 45,59 54,41
Prahova 53,23% 64,39 35,61
Satu Mare 37,83% 72,56 27,44
Sălaj 48,36% 69,15 30,85
Sibiu 58,13% 85,28 14,72
Suceava 44,93% 61,35 38,65
Teleorman 53,06% 40,83 59,17
Timiș 55,11% 76,32 23,64
Tulcea 46,1% 64,65 35,35
Vaslui 37,53% 54,14 45,86
Vâlcea 52,76% 53,59 46,41
Vrancea 47,42% 59,3 40,7
Diaspora 93,96 6,04

Note[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Alegeri prezidențiale în România, 2019
  1. ^ Articolul 84 din Constituția României îi interzice președintelui să facă parte dintr-un partid politic. Candidatura lui Iohannis în aceste alegeri prezidențiale a fost susținută de Partidul Național Liberal (PNL) și Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR/DFDR).

b.Umatoarele alegeri prezidentiale vor avea loc in 2024

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Hotărâre privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 2019”. Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 565/10.VII.2019. p. 8. [nefuncțională]
  2. ^ Ioana Milonean (). „14 pentru Cotroceni: Înregistrarea candidaturilor pentru alegerile prezidențiale din noiembrie s-a încheiat / Când a fost scrutinul cu cei mai mulți candidați”. G4Media. 
  3. ^ „Viorica Dăncilă obține cel mai slab scor din istoria PSD la alegerile prezidențiale”. Ziare.com. . 
  4. ^ „ARTICOLUL 81 - Alegerea Președintelui”. Constituția României. Camera Deputaților. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ a b „LEGEA Nr. 370 din 20 septembrie 2004 pentru alegerea Președintelui României” (PDF). Autoritatea Electorală Permanentă. 
  6. ^ Valentina Postelnicu (). „Ce propune AEP pentru votul din diaspora: Vot anticipat, vot prin corespondență și pre-înregistrarea alegătorilor”. Libertatea. 
  7. ^ a b c „Proiectul privind votul în străinătate a fost adoptat de Parlament / Amendamentul ce interzicea exit-poll-uri înainte de ora 24,00 a fost respins / Prevederi: Vot 3 zile în diaspora, liste suplimentare generate electronic, vot prin corespondență la prezidențiale”. G4Media. . 
  8. ^ „Camera Deputaților a adoptat proiectul pentru extinderea votului în diaspora. Ce aduce nou această lege”. Digi 24. . 
  9. ^ Irina Olteanu (). „Guvernul stabilește alegerile prezidențiale pe 10 și 24 noiembrie”. Ziare.com. 
  10. ^ G. S. (). „Legea pentru votul din diaspora, aprobată de Parlament. Cum pot vota românii din străinătate la prezidențiale”. HotNews.ro. 
  11. ^ Irina Olteanu (). „Guvernul a prelungit, prin ordonanță de urgență, termenul de înregistrare pentru votul din străinătate”. Ziare.com. 
  12. ^ a b G. S. (). „Înregistrările pentru votul prin corespondență s-au încheiat duminică noapte. Câți români din străinătate s-au înscris”. HotNews.ro. 
  13. ^ a b Alexandru Mihăescu (). „Guvernul cheltuiește 12 milioane de lei pentru reclamă la fonduri UE pe Facebook, Youtube și trei televiziuni. Între timp, votul prin corespondență e promovat prin mila televiziunilor și radiourilor”. G4Media. 
  14. ^ „HG nr. 630/27.08.2019” (PDF). Autoritatea Electorală Permanentă. 
  15. ^ „Sondaj Avangarde: Cine ar câștiga alegerile într-o competiție Iohannis – Firea? Cum arată clasamentul încrederii în personalități”. HotNews.ro. . 
  16. ^ Florin Pușcaș (). „Dragnea nu respinge ideea unei candidaturi la prezidențiale: 'Aș fi un președinte român'. stiripesurse.ro. 
  17. ^ „Alegeri prezidențiale 2019. Lista potențialilor candidați”. Digi 24. . 
  18. ^ „Liviu Dragnea: Nu candidez la președinție”. Digi 24. . 
  19. ^ „Firea: Nu candidez la președinția României. Domnul președinte a afirmat că nici el nu candidează și că împreună vom discuta posibilitatea să avem un candidat comun PSD-ALDE”. G4Media. . 
  20. ^ „Candidatul pentru președinție al PSD, ales dintre Firea și Tăriceanu. Ce spune Dragnea după scorul dezastruos obținut de PSD și despre demisie”. Ziare.com. . 
  21. ^ „Gabriela Firea, reacție la propunerea lui Dragnea: "De obicei, cei care pierd pleacă atunci când există onoare". Digi 24. . 
  22. ^ Ioana Radu (). „Deputat PSD: Candidez la prezidențialele din 2019 (Video)”. Cotidianul. 
  23. ^ „DECLARAȚIA ZILEI | Deputatul Liviu Pleșoianu își anunță candidatura la prezidențiale: Indiferent de decizia PSD, eu candidez”. Mediafax. . 
  24. ^ „Dăncilă anunță că sondajele pentru prezidențiabilul PSD încep săptămâna viitoare: Pleșoianu, Teodorovici și Nicolae, printre candidați”. Ziare.com. . 
  25. ^ Andreea Pietroșel (). „Viorica Dăncilă: PSD ar putea susține un candidat independent la prezidențiale”. RFI România. 
  26. ^ Matei Alexandru (). „Șerban Nicolae vrea să candideze pentru funcția de președinte al României / Oprișan: Este matur, este un bărbat puternic / Dăncilă: Vom face sondaje, cel mai bine plasat va fi desemnat”. G4Media. 
  27. ^ C. D. (). „Teodorovici vrea să candideze la prezidențiale. Dăncilă: Săptămâna viitoare încep sondajele”. HotNews.ro. 
  28. ^ „Mihai Fifor a anunțat că va candida la Președinție: „România are nevoie de un lider". Digi 24. . 
  29. ^ Sebastian Zachmann (). „EXCLUSIV Candidații PSD la președinție, scoruri rușinoase în sondajul intern. Lupta se dă între Dăncilă și Firea. PSD nu intră în turul doi”. Adevărul. 
  30. ^ „Viorica Dăncilă: Dacă partidul îmi cere, candidez la prezidențiale”. Digi 24. . 
  31. ^ Alexandru Mihăescu (). „Care sunt PSD-iștii măsurați în sondajul pentru alegerile prezidențiale: Teodorovici, Fifor, Ecaterina Andronescu, Șerban Nicolae. Plus Tăriceanu și un candidat independent generic”. G4Media. 
  32. ^ Iulian Bîrzoi (). „Mihai Fifor se retrage din cursa pentru alegerea prezidențiabilului PSD”. Adevărul. 
  33. ^ „Gabriela Firea, despre prezidențiale: Am intrat în competiție, candidat la candidatură”. Digi 24. . 
  34. ^ „PSD a decis remanierea miniștrilor: Carmen Dan și Teodor Meleșcanu pleacă din Guvern. Dăncilă s-a luat la harță cu Firea”. Ziare.com. . 
  35. ^ „Viorica Dăncilă, desemnată candidatul PSD la alegerile prezidențiale. Doi lideri au votat împotrivă”. Digi 24. . 
  36. ^ „Dăncilă, candidatul oficial al PSD la prezidențiale. Ce va face dacă nu intră în turul doi”. Știrile Pro TV. . 
  37. ^ Ionel Dancu (). „A apărut al treilea partid care o susține pe Viorica Dăncilă la prezidențiale”. stiripesurse.ro. 
  38. ^ „Liviu Pleșoianu a primit un singur vot, de la Dumitru Buzatu, pentru a fi desemnat candidatul PSD la prezidențiale”. G4Media. . 
  39. ^ Anghel Niculescu (). „Ludovic Orban a anunțat pe cine va susține PNL la alegerile prezidențiale din 2019! „Mă voi bate cu toată forța mea să obținem un nou mandat pentru Klaus Iohannis". Express de Banat. 
  40. ^ Sebastian Zachmann (). „E oficial. PNL îl susține pe Klaus Iohannis pentru un nou mandat de președinte. Ludovic Orban va fi premierul PNL”. Adevărul. 
  41. ^ Lavinia Bălulescu (). „Iohannis, la Sibiu: „Sunt ferm hotărât să candidez pentru un nou mandat de președinte al României". Adevărul. 
  42. ^ „FDGR a decis să susțină candidatura lui Klaus Iohannis la alegerile prezidențiale și recomandă membrilor și simpatizanților să semneze listele pentru depunerea candidaturii”. News.ro. . 
  43. ^ Iulian Bîrzoi (). „Barna, la Adevărul Live: Alianța USR-PLUS s-a născut tocmai pentru că românii s-au săturat de această ciupeală oportunistă promovată de Ludovic Orban”. Adevărul. 
  44. ^ C. D. (). „Negocieri USR-PLUS. Barna: Vom propune un tandem președinte-premier. Zilele următoare vom stabili care va fi acesta”. HotNews.ro. 
  45. ^ „USR ar putea decide candidatul la prezidențiale la congresul din 13 iulie”. Ziare.com. . 
  46. ^ Ana Petrescu (). „USR va decide asupra candidatului la prezidențiale la Congresul din 13 iulie”. Mediafax. 
  47. ^ „Dan Barna a fost desemnat candidatul USR la alegerile prezidențiale”. Digi24. . 
  48. ^ N. O. (). „Dacian Cioloș: Prezidențiabilul PLUS, ales prin vot electronic, în perioada 22-27 iulie”. HotNews.ro. 
  49. ^ „OFICIAL. Final de negocieri la USR - PLUS: Dan Barna va fi candidatul la prezidențiale”. Digi 24. . 
  50. ^ Ionuț Gogean (). „UN NUME GREU în cursa pentru alegerile prezidențiale din România. PRIMELE REACȚII. Breaking news!”. Evenimentul zilei. 
  51. ^ „Tăriceanu, despre "varianta optimă" la alegerile prezidențiale”. Digi 24. . 
  52. ^ „Tăriceanu: Sunt pregătit să îmi asum candidatura la Președinție”. G4Media. . 
  53. ^ Ioana Milonean (). „Tăriceanu renunță la candidatura la prezidențiale”. G4Media. 
  54. ^ „Călin Popescu Tăriceanu, decis să candideze la Președinție, chiar și fără sprijinul PSD”. Ziare.com. . 
  55. ^ „ALDE l-a desemnat pe Tăriceanu candidat la alegerile prezidențiale”. Digi 24. . 
  56. ^ Mihai Roman (). „Tăriceanu, desemnat oficial candidat ALDE la prezidențiale. El este al șaselea competitor pentru Cotroceni”. G4Media. 
  57. ^ L. P. (). „Tăriceanu, desemnat candidatul ALDE la prezidențiale: În acest moment în PSD bântuie un sentiment defetist, și anume își propun mult prea puțin. Candidatura Vioricăi Dăncilă, o dezamăgire”. HotNews.ro. 
  58. ^ Ana Petrescu (). „ALDE a decis ieșirea de la guvernare și alianță cu Pro România: Coaliția a funcționat defectuos. Noi vom trece în opoziție/ ALDE și Pro România îl susțin pe Mircea Diaconu la președinție”. Mediafax. 
  59. ^ „Tăriceanu anunță că iese de la guvernare, pleacă din fruntea Senatului și nu mai candidează la președinție”. Știrile Pro TV. . 
  60. ^ Cosmin Ruscior (). „Mircea Diaconu la RFI: Voi discuta cu ALDE și Pro România pentru un sprijin la prezidențiale”. RFI România. 
  61. ^ D. G. (). „Protocolul Alianței ALDE-Pro România a fost depus la Biroul Electoral Central. Se strâng semnături pentru candidatura lui Mircea Diaconu”. HotNews.ro. 
  62. ^ Robert Kiss (). „Revoltă în ALDE după ieșirea de la guvernare. O parte dintre oamenii lui Tăriceanu ar putea vota Guvernul Dăncilă 2”. Digi 24. 
  63. ^ Oana Popescu (). „Ponta: Pro România va avea un candidat la alegerile prezidențiale din 2019”. AGERPRES. Arhivat din original la . Accesat în . 
  64. ^ „Victor Ponta anunță că vrea să candideze din nou la alegerile prezidențiale”. B1. . 
  65. ^ a b „Ponta vrea candidat comun PSD-ALDE-Pro România la prezidențiale: O competiție stânga dreapta e benefică”. G4Media. . 
  66. ^ „Tăriceanu susține propunerea lui Ponta: Candidat unic PSD-ALDE-PRO România, cea mai bună soluție/ Răspuns politicos dat de Dăncilă”. Mediafax. . 
  67. ^ „Firea: Nu cred că avem șanse la prezidențiale fără ALDE și Pro România”. Știrile Pro TV. . 
  68. ^ Valentina Postelnicu (). „Paul Stănescu vrea o alianță PSD-ALDE-Pro România, la prezidențiale. Firea sau Tăriceanu, posibili candidați”. Libertatea. 
  69. ^ a b Cosmin Ruscior (). „Țuțuianu: O candidatură independentă a Gabrielei Firea ar putea fi susținută de Pro România”. RFI România. 
  70. ^ D. G. (). „După ce PSD și ALDE au anunțat că vor avea candidați separați, Țuțuianu spune că Pro România trebuie să vină cu un prezidențiabil propriu: Sorin Cîmpeanu sau Corina Crețu”. HotNews.ro. 
  71. ^ Mihai Roman (). „Mihai Tudose: Pro România nu poate susține candidatul ALDE sau al PSD la prezidențiale. Nu voi candida, nu mă interesează”. G4Media. 
  72. ^ Sebastian Zachmann (). „Surse. Ce condiții i-a pus Ponta lui Tăriceanu pentru alianța ALDE-ProRomânia. Ce rol joacă Mircea Diaconu”. Adevărul. 
  73. ^ „Ponta: Pro România îl va susține pe candidatul independent Mircea Diaconu, va avea tot sprijinul nostru pentru aceste alegeri”. G4Media. . 
  74. ^ a b Diana Grigore (). „Eugen Tomac: PMP va comanda un sondaj de opinie pentru prezidențiale. Cinci persoane vor fi testate”. Mediafax. 
  75. ^ Diana Grigore (). „Mihail Neamțu, susținut la alegerile prezidențiale și de Alternativa Dreaptă”. Mediafax. 
  76. ^ Daniel Budescu (). „Theodor Paleologu este candidatul PMP la alegerile prezidențiale. Băsescu: "Îi poate încurca pe Dăncilă și Barna". G4Media. 
  77. ^ Daniel Budescu (). „Mihail Neamțu se retrage din cursa internă a PMP pentru desemnarea candidatului la prezidențiale în favoarea lui Theodor Paleologu: "Nu-i o renunțare, ci un pas pentru consolidarea unui proiect de echipă". G4Media. 
  78. ^ Diana Grigore (). „Theodor Paleologu a fost desemnat candidatul PMP la prezidențiale. Mihail Neamțu, purtător de cuvânt al partidului”. Mediafax. 
  79. ^ „UDMR va avea propriul candidat la alegerile prezidențiale”. Ziare.com. . 
  80. ^ hu Levente Balogh (). „Később dönt elnökjelöltjéről az RMDSZ: Korodi Attila szerint őszre dőlhet el, kit indít a szövetség az elnökválasztáson”. Krónika. 
  81. ^ hu Péter Tamás Cseke (). „Porcsalmi Bálintot javasolja ügyvezető elnöknek és vállalná az államelnök-jelöltséget Kelemen Hunor”. Maszol. 
  82. ^ „Kelemen Hunor, desemnat candidat al UDMR la alegerile prezidențiale”. Digi 24. . 
  83. ^ „Kelemen Hunor candidează pentru a treia oară la prezidențiale din partea UDMR”. Radio Europa Liberă. . 
  84. ^ „Partidul Popular Maghiar din Transilvania inițiază propunerea unui candidat comun al maghiarilor, pentru alegerile prezidențiale”. Híradó. . 
  85. ^ Ion Alexandru (). „Pelerinaj la BEC pentru depunerea candidaturilor la alegerile prezidențiale”. Jurnalul Național. 
  86. ^ Mircea Marian (). „Salonul cu prezidențiabili. Candidați serioși, candidați fără șansă, candidați penibili”. Newsweek. 
  87. ^ „DECIZIE privind respingerea înregistrării candidaturii domnului MIRON COZMA pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  88. ^ „DECIZIE privind respingerea înregistrării candidaturii și a semnului electoral ale doamnei MARIA MINEA pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  89. ^ „DECIZIE privind respingerea înregistrării candidaturii domnului BOBBY-GEORGE-MARIUS PĂUNESCU pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  90. ^ „DECIZIE privind respingerea înregistrării candidaturii și a semnului electoral ale domnului Nicolae-George Epurescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  91. ^ „DECIZIE privind respingerea înregistrării candidaturii domnului RADU MORARU la alegerile pentru Președintele României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  92. ^ „DECIZIE privind respingerea înregistrării candidaturii domnului Marin Duță la alegerile pentru Președintele României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  93. ^ „DECIZIE privind respingerea înregistrării candidaturii domnului Zamfir Bogdan-Mihail, candidat independent la alegerile pentru Președintele României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  94. ^ „Viorel Cataramă revine în cursa pentru prezidențiale. CCR i-a admis contestația contra deciziei BEC”. Digi 24. . 
  95. ^ Sebastian Zachmann (). „CCR legalizează falsul în acte pentru alegeri. Surse din BEC: ce metode de falsificare a semnăturilor au candidații”. Adevărul. 
  96. ^ Compartimentul Relații externe, relații cu presa și protocol al Curții Constituționale (). „Comunicat de presă” (PDF). Curtea Constituțională a României. p. 5. 
  97. ^ Cristian Citre (). „Ce a decis, de fapt, Curtea Constituțională în privința candidaturii lui Radu Moraru la prezidențiale: Jurnalistul nu poate candida, dar Biroul Electoral Central, care nu a respectat legea, este obligat să emită o decizie în acest sens”. G4Media. 
  98. ^ Irina Olteanu (). „BEC a depus plângere penală împotriva a 8 candidați la prezidențiale, pentru fals în semnături”. Ziare.com. 
  99. ^ Diana Grigore (). „Cataramă și-a depus la BEC candidatura pentru alegerile prezidențiale: Am peste 230.000 de semnături”. Gândul. 
  100. ^ „DECIZIE privind respingerea înregistrării candidaturii și a semnului electoral ale domnului VIOREL CATARAMĂ pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  101. ^ „Dăncilă și-a depus candidatura la alegerile prezidențiale. Câte semnături a strâns”. Știrile Pro TV. . 
  102. ^ „DECIZIE privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale doamnei VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  103. ^ „Theodor Paleologu și-a depus candidatura pentru Cotroceni: Am primit 360.000 de semnături, e o enormă responsabilitate”. Ziare.com. . 
  104. ^ „DECIZIE privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului THEODOR PALEOLOGU pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  105. ^ „Dan Barna își depune candidatura cu un atac la Klaus Iohannis: Dacă era un gospodar mai atent poate nu luam foc de atâtea ori”. Digi 24. . 
  106. ^ „DECIZIE privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului ILIE-DAN BARNA pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  107. ^ „Iohannis, după depunerea candidaturii la BEC: "Am fost un fel de pompier atomic care a prevenit prăbușirea". Știrile Pro TV. . 
  108. ^ „DECIZIE privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului KLAUS-WERNER IOHANNIS pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  109. ^ „Kelemen Hunor și-a depus candidatura pe trotinetă: Nu trebuie politicienii să se ocupe de fericirea oamenilor”. Ziare.com. . 
  110. ^ „DECIZIE privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului HUNOR KELEMEN pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  111. ^ „Mircea Diaconu și-a depus la BEC candidatura pentru prezidențiale. Îl atacă pe Iohannis și invocă „statul paralel". Digi 24. . 
  112. ^ „DECIZIE privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului MIRCEA DIACONU pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  113. ^ „DECIZIE privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului SEBASTIAN-CONSTANTIN POPESCU pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  114. ^ Alexandru Costea (). „Ramona Bruynseels a venit la BEC cu porumbei albi: Semnifică o nouă șansă pentru România/ VIDEO”. Mediafax. 
  115. ^ „DECIZIE privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale doamnei RAMONA-IOANA BRUYNSEELS pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  116. ^ Alexandru Costea (). „Ivan l-a atacat pe Iohannis, la depunerea candidaturii: O fi fost atomic în vacanță. La Cotroceni mi s-a părut doar infatuat/ Câte semnături a strâns candidatul Alternativei pentru Demnitate Națională | VIDEO”. Mediafax. 
  117. ^ „DECIZIE privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului CĂTĂLIN-SORIN IVAN pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  118. ^ Bogdan Stanoevici (). „Astăzi am depus cele 240.000 de semnături la BEC”. Facebook. 
  119. ^ „DECIZIE privind înregistrarea candidaturii domnului BOGDAN-DRAGOȘ-AURELIU MARIAN-STANOEVICI pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  120. ^ „DECIZIE privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului JOHN ION BANU pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  121. ^ Florin Răvdan (). „Alexandru Cumpănașu și-a depus candidatura la alegerile prezidențiale: Nu vreau să fiu fericit într-o Românie normală condusă de o femeie muncitoare”. DCNews. 
  122. ^ „DECIZIE privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului ALEXANDRU CUMPĂNAȘU pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  123. ^ „DECIZIE privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului NINEL PEIA pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  124. ^ „Alegeri prezidențiale 2019. Azi începe campania electorală: Calendarul procesului electoral”. Digi 24. . 
  125. ^ „Situația contribuțiilor electorale depuse de competitorii electorali pentru finanțarea campaniei electorale pentru alegerea Președintelui României din 10 noiembrie 2019 (actualizată la data de 14 noiembrie 2019)” (PDF). Departamentul de Control al Finanțării Partidelor Politice și a Campaniilor Electorale. 
  126. ^ N. O. (). „Candidații la prezidențiale au cheltuit peste 70 de milioane de lei pentru finanțarea campaniei / Doar cei 6 candidați care au obținut minim 3% din voturi vor primi banii înapoi / Cât a cheltuit fiecare candidat”. HotNews.ro. 
  127. ^ Andrei Luca Popescu (). „Prezidențiabilii au investit aproape 15 milioane de euro în campanie. Cine își primește banii înapoi de la stat”. Radio Europa Liberă. 
  128. ^ Cosmin Ruscior (). „(VIDEO) Candidatul la Președinție Sebastian Popescu: Vreau schimbarea clasei politice, dar nu cu cătușe, ci prin vot”. RFI România. 
  129. ^ „Situația contribuțiilor electorale depuse de competitorii electorali pentru finanțarea campaniei electorale pentru alegerea Președintelui României din 24 noiembrie 2019, actualizată la data de 22 noiembrie 2019” (PDF). Departamentul de Control al Finanțării Partidelor Politice și a Campaniilor Electorale. 
  130. ^ Noua Românie (). „Sebastian Popescu, invitat la Radio România Actualități”. YouTube. 
  131. ^ „Prima dezbatere din campania electorală. Paleologu și Hunor s-au duelat în citate din filosofi”. Realitatea.net. . 
  132. ^ Cumpănașu Președinte (). „Cumpănașu la a 2-a dezbatere electorală la Radio România Actualități”. YouTube. 
  133. ^ „Miezul Problemei - 24 octombrie 2019”. Național TV. 
  134. ^ „Miezul Problemei - 25 octombrie 2019”. Național TV. 
  135. ^ Raul Bambu (). „AUDIENȚE. Audiența „a întors" toate scaunele. Vocea României, lider detașat de audiențe cu ultimele audiții pe nevăzute. Ce a făcut iUmor?”. Paginademedia.ro. 
  136. ^ „Prezidențiale 2019. Confruntare față-n față. Alexandru Cumpănașu și Viorel Cataramă, dezbatere publică la Antena 3”. Antena 3. . 
  137. ^ „Dezbatere electorală la Iași. Kelemen Hunor, către Paleologu: E important să se distanțeze de Petrov, așa cum m-am distanțat eu de PSD - VIDEO”. Mediafax. . 
  138. ^ „Dezbatere Stanoevici-Peia-Cumpănașu, în absența „marilor" candidați/ Aceștia reclamă o înțelegere între prezidențiabilii PNL și PSD”. Mediafax. . 
  139. ^ București TV (). „Dezbatere electorală Ramona-Ioana Bruynseels și Bogdan Stanoevici, P1”. YouTube. 
  140. ^ Cătălin Ivan (). „Există un zid imens, bine păzit, între actuala clasă politică și orice altă formațiune care ar putea să intre în Parlament”. Facebook. 
  141. ^ Iulia Bunea (). „AUDIENȚE TV. Vocea României, prima rundă de knockout-uri. Cifrele ediției”. Paginademedia.ro. 
  142. ^ „Planul politic al candidaților la alegerile prezidențiale. Bogdan Stanoevici: "A venit timpul să punem punct și să o luăm de la capăt". Antena 3. . 
  143. ^ „Prezidențiale 2019. Confruntare față-n față. Cătălin Ivan, Ramona Bruynseels și Alexandru Cumpănașu, dezbatere publică la Antena 3”. Antena 3. . 
  144. ^ România9 (). „Klaus Iohannis și-a îndeplinit visul!”. Facebook. 
  145. ^ „Miezul Problemei - 07 noiembrie 2019”. Național TV. 
  146. ^ Petrișor Obae (). „Interes uriaș pentru Dezbaterea candidaților la Europa FM: Aproape un milion de views pe Facebook și Youtube. Confruntarea, în cifre”. Paginademedia.ro. 
  147. ^ Europa FM (). „ALEGERILE PREZIDENȚIALE 2019: DEZBATEREA FINALĂ”. YouTube. 
  148. ^ „ALEGERILE PREZIDENȚIALE 2019. Ultima dezbatere înainte de alegerile de duminică. Dezvăluirea care aruncă în aer totul”. Antena 3. . 
  149. ^ România9 (). „Ultima dezbatere, ultima șansă”. Facebook. 
  150. ^ „Comunicat de presă privind numărul total de alegători valabil la alegerile prezidențiale din data de 10 noiembrie 2019”. Autoritatea Electorală Permanentă. . 
  151. ^ Victor Cozmei (). „HARTĂ INTERACTIVĂ Prezența la alegerile prezidențiale în Turul 1 în fiecare județ din țară. Ce procente au fost înregistrate la alegerile din 2014 și 2009”. HotNews.ro. 
  152. ^ „Alegeri prezidențiale 2019 - prezența la ora 21:00 este de 47,66%, cea mai scăzută de până acum la un scrutin prezidențial”. Digi 24. . 
  153. ^ a b c d „Prezență vot”. Biroul Electoral Central. 
  154. ^ a b c Andreea Ghinea, Valentin Dimitriu (). „S-au închis urnele și în diaspora. Record istoric de participare cu peste 675.000 de votanți”. Ziare.com. 
  155. ^ a b c Răzvan Mihalașcu (). „Peste 9 milioane de români au votat în turul 2 al alegerilor prezidențiale. Prezența la vot, cea mai slabă de după 1989”. Libertatea. 
  156. ^ „Aproape un milion de români au votat în străinătate, într-o mobilizare istorică a diasporei. Urnele s-au închis la 7:00”. Ziare.com. . 
  157. ^ a b „Alegeri Prezidențiale 2019. Turul 2 s-a încheiat și la ultimele secții din diaspora”. Știrile Pro TV. . 
  158. ^ Dragoș Tănase, Ana Hațeg, Andreea Radu (). „S-a încheiat votul în diaspora. S-au înregistrat peste 944.000 de voturi, de aproape trei ori mai multe decât în urmă cu cinci ani”. Libertatea. 
  159. ^ Victor Cozmei, Ovidiu Popica (). „HARTĂ INTERACTIVĂ Rezultate alegeri prezidențiale 2019 - Turul 1. Vezi cât a obținut fiecare candidat și în ce județe au câștigat Iohannis sau Dăncilă”. HotNews.ro. 
  160. ^ Alexandra Șandru (). „Rezultate provizorii oficiale: Iohannis câștigă detașat. Dăncilă abia a luat 5 județe, iar în diaspora 6%”. Ziare.com.