Alexandru Călinescu (sculptor)

Date personale
Alexandru Călinescu
Născut	18 mai 1889 Râmnicu Vâlcea, Vâlcea, România
Decedat	3 februarie 1978 (88 de ani) București, România
Cetățenie	România
Ocupație	sculptor
Activitate
Domeniu artistic	sculptură
Studii	Universitatea Națională de Arte București, Școala Națională Superioară de Arte Frumoase de la Paris
Pregătire	Wladimir Hegel, Dimitrie Paciurea, Antonin Mercié, Constantin Brâncuși, Jean Boucher[*]
Mișcare artistică	Tinerimea artistică, Cenaclul Idealist[*]
Opere importante	cele două altoreliefuri de bronz, de pe fațada sudică a Arcului de Triumf din București, care îi reprezintă pe Regele Ferdinand și Regina Maria
Premii	1925 - Marele premiu la Expoziția Internațională de la Barcelona
Modifică date / text

Alexandru Călinescu (n. 18 mai 1889, Râmnicu Vâlcea, Vâlcea, România – d. 3 februarie 1978, București, România) a fost un sculptor român.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Între 1909 și 1914 a studiat la Școala de Belle Arte din București, având ca profesori pe Wladimir Hegel și Dimitrie Paciurea^[1]. A continuat studiile la École Nationale des Beaux-Arts (Școala Superioară de Arte Frumoase) din Paris, din 1912, avându-l ca profesor pe maestrul Antonin Mercié (1845-1916), cu care învățase și Constantin Brâncuși. Începerea Primului Război Mondial, îl obligă să se întoarcă în România, unde se raliază la principiile Tinerimii Artistice și la cele ale Cenaclului Idealist.^[2]

Anii Primului Război Mondial[modificare | modificare sursă]

În anii războiului a fost mobilizat și a fost integrat în grupul artiștilor plastici trimiși să se documenteze pe front pentru a cunoaște realitățile Războiului de Întregire. La 24 ianuarie 1918, a expus la Iași în cadrul Expoziției organizate de Marele Cartier General al Armatei Române.^[3]

După Primul Război Mondial[modificare | modificare sursă]

După război a primit o bursă și s-a întors la Paris, unde a studiat cu Jean Boucher (1870–1939), între 1923 și 1925. În această perioadă, a participat la Salonul Artiștilor Francezi, la Salonul de Toamnă, în 1925 la Expoziția de Arte Decorative de la Paris, și la Expoziția Internațională de la Barcelona, unde a primit Marele Premiu pentru lucrarea Cap antic.^[2]

În 1928 a revenit definitiv în țară, unde a obținut postul de profesor la catedra de modelaj în cadrul Școlii Superioare de Arhitectură, activând ca dascăl până în 1963. În paralel, a continuat să creeze, prezentându-și lucrările în expoziții personale, în 1930 și 1931 la Ateneul Român, apoi în 1936 și 1943 la Sala Dalles.^[2]

Alexandru Călinescu a realizat cele două altoreliefuri de bronz, de pe fațada sudică a Arcului de Triumf din București, care îi reprezintă pe Regele Ferdinand și Regina Maria.^[4]

Lucrări ale sale sunt expuse în muzee din România: Muzeul Militar Național, Muzeul Municipal, Muzeul Teatrului Național, Muzeul Zambaccian^[1] din București, Muzeul de Artă din Tulcea^[5], Muzeul de Artă din Ploiești^[6], Muzeul de Artă din Tulcea^[7], Muzeul de artă din Constanța^[8].

Lucrări în colecții particulare din Anglia, Franța, România, SUA.^[1]

Sculpturi[modificare | modificare sursă]

Basorelief în cimitirul din Focșani, 1939. Monument istoric cu cod LMI VN-IV-m-B-06595^[9]
Bustul lui Duiliu Zamfirescu, amplasat în Rotonda scriitorilor din Parcul Cișmigiu din București^[10], realizat în 1943 din marmură de Rușchița, cod LMI B-III-m-B-20043^[11]

Literatură[modificare | modificare sursă]

Paul Rezeanu: Artele plastice în Oltenia, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1980;
Florica Cruceru, Adina Nanu: Alexandru Călinescu (monografie), Editura Meridiane, 1988;
Petre Oprea: Artiști participanți la expozițiile Societății Tinerimea Artistică, Editura Maiko, București, 2006;
Paul Rezeanu: Sculptori puțin cunoscuți, Editura Alma, Craiova, 2007.

Identitate[modificare | modificare sursă]

A nu se confunda cu sculptorul Alexandru Călinescu-Arghira (n. 23.05.1935, București – d. 28.12.2018)^[12]^[13].

Note[modificare | modificare sursă]

^ ^a ^b ^c Alexandru Calinescu (1889 - 1978) sculptor^{[nefuncțională]}
^ ^a ^b ^c Alexandru Călinescu^{[nefuncțională]}
^ Gh. Buzatu: Trecutul la judecata istoriei
^ Arcul de Triumf, fațada de nord
^ „Muzeul de Artă Tulcea”. Arhivat din original la 27 aprilie 2012. Accesat în 26 februarie 2012.
^ „Muzeul de Artă Ploiești”. Arhivat din original la 24 mai 2012. Accesat în 26 februarie 2012.
^ „Excursii în Deltă și arheologie în Dobrogea”. Arhivat din original la 20 ianuarie 2012. Accesat în 26 februarie 2012.
^ „Obiective de vizitat în Constanța”. Arhivat din original la 10 martie 2012. Accesat în 26 februarie 2012.
^ Basorelief
^ „Grădina Cișmigiu”. Arhivat din original la 13 februarie 2011. Accesat în 22 decembrie 2010.
^ Statuia lui Ion Luca Caragiale^{[nefuncțională]}
^ Alexandru Călinescu-Arghira^{[nefuncțională]}
^ UAP

[Armand-1] Alexandru Calinescu (1889 - 1978) sculptor^{[nefuncțională]}

[nimfa-2] Alexandru Călinescu^{[nefuncțională]}

[3] Gh. Buzatu: Trecutul la judecata istoriei

[4] Arcul de Triumf, fațada de nord

[5] „Muzeul de Artă Tulcea”. Arhivat din original la 27 aprilie 2012. Accesat în 26 februarie 2012.

[6] „Muzeul de Artă Ploiești”. Arhivat din original la 24 mai 2012. Accesat în 26 februarie 2012.

[7] „Excursii în Deltă și arheologie în Dobrogea”. Arhivat din original la 20 ianuarie 2012. Accesat în 26 februarie 2012.

[8] „Obiective de vizitat în Constanța”. Arhivat din original la 10 martie 2012. Accesat în 26 februarie 2012.

[9] Basorelief

[10] „Grădina Cișmigiu”. Arhivat din original la 13 februarie 2011. Accesat în 22 decembrie 2010.

[11] Statuia lui Ion Luca Caragiale^{[nefuncțională]}

[12] Alexandru Călinescu-Arghira^{[nefuncțională]}

[13] UAP

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]