Amerindienii din Statele Unite ale Americii

Populație totală
Indieni americani
Indieni nativi din SUA (de sus spre stânga): Joseph Brant • Sequoyah • Pushmataha Tecumseh • Charles Curtis • Sitting Bull Chief Joseph • Jake Fragua • Billy Bowlegs al III-lea Jim Thorpe • Wilma Mankiller • John Herrington
Indieni americani din Alaska O rasă: ~5,2 milioane înregistrați^[1] În combinație cu una sau mai multe alte rase: 1,6 milioane sunt înregistrați^[2] 1.37% din populația SUA
Regiuni cu populație semnificativă
Predominant în partea de vest a SUA
Limbi vorbite
engleza americană, limbile amerindiene
Religii
Biserica Nativilor Americani Protestantism Biserica Romano-Catolică Biserica Ortodoxă Rusă Traditional Ceremonial Ways
Modifică date / text

Amerindienii din Statele Unite ale Americii sunt populația nativă din America de Nord, pe teritoriul SUA din zilele noastre (incluzând Alaska și Hawaii). Ei sunt compuși din numeroase triburi și grupuri etnice, multe au supraviețuit intacte din punct de vedere politic. Denumirea de americani nativi este un termen controversat. Multe persoane intervievate în acest sens preferă să se numească pe ei înșiși indieni americani sau indieni, termen adoptat și de marea majoritate a presei și de unele grupuri academice, cu toate că această denumire nu îi include pe nativii din insulele Hawaii și pe nativii din Alaska. De la sfârșitul secolului al XV-lea, imigrarea europenilor în Americi și importul de sclavi africani, a dus la secole de conflicte între societatea lumii vechi și cea nouă. Europeni au creat cea mai parte a datelor istorice scrise despre americanii nativi, după imigrația coloniștilor în America. Mulți americani nativi trăiau în societăți de vânători-culegători și își transmiteau istoria lor pe cale orală. În multe grupuri, femeile efectuau cultivarea sofisticată a numeroase soiuri de plante: porumb, fasole și squash. Culturile indigene au fost destul de diferite de cele de agrare, proto-industriale ale majorității imigranților creștini din vestul Eurasiei. Multe culturi native au fost matriliniare, oamenii ocupau terenurile pentru utilizarea de către întreaga comunitate, pentru vânătoare sau agricultură. Europenii la acea vreme au avut culturi patriarhale și-au dezvoltat concepte de drepturi de proprietate individuale cu privire la terenuri care erau extrem de diferite de concepția amerindienilor.

Diferențele de cultură între amerindieni și europenii imigranți, precum și alianțele schimbătoare între diferite națiuni ale fiecărei culturi de-a lungul secolelor, au provocat tensiuni politice extinse, violență etnică și tulburări sociale.

Americani nativi au suferit mari pierderi de la contactul cu europenii din cauza boli infecțioase din Eurasia pentru care amerindienii nu aveau imunitate. Epidemiile de la contactul cu europenii a cauzat cea mai mare pierdere de vieți omenești pentru populațiile indigene. Estimări populației pre-columbiene pentru teritoriul ce astăzi reprezintă SUA variază semnificativ, variind de 1 milion la 18 milioane de amerindieni ^[3]^[4] După ce coloniile s-au revoltat împotriva Marii Britanii și a fost creată Statele Unite ale Americii, președintele George Washington și Henry Knox a conceput ideea de "civilizare" a americanilor nativi pentru asimilarea lor ca cetățeni americani ^[5]^[6]^[7]^[8]^[9] Asimilație (ori voluntar ca în cazul indienilor Choctaw,^[10]^[11] sau forțat)a devenit o politică urmărită consistent de administrațiile americane care se succedau.

Nativii americani în zilele noastre[modificare | modificare sursă]

În ultimul deceniu mai mult de 40.000 de indivizi în Maryland s-au identificat ca fiind Indieni Americani, sau au rădăcini de Indieni Americani. Grupuri din triburi de Indieni Americani acoperă atât malul estic cât și cel vestic, mai mult de jumătate din populația nativă a statului trăiește lângă Baltimore și Washington D.C.

Cel puțin 8 triburi sau grupuri de indieni americani s-au născut în statul Maryland. Sunt de asemenea membri din multe triburi care sunt născuți în statul Maryland. Cam o treime din 17.000 de indieni americani care trăiesc în zona Baltimore sunt Lumbee, un trib care are rădăcini în Carolina de Nord. În ianuarie 2018 statul Maryland a recunoscut formal două triburi de nativi americani din Maryland. Tribul Piscataway și tribul Piscataway Conoy. Aceasta a fost prima dată când statul Maryland a adoptat o acțiune oficială de recunoaștere a petiției pentru statul indienilor din Maryland.

Astăzi, comisia din Maryland a afacerilor indiene servește următoarelor triburi indigene din Maryland:

Tribul indian Accohannock
Tribul oamenilor Assateague
Trupa din Cedarville al indienilor Piscataway
Trupa indienilor Nause-Waiwash
Confederația și Sub-triburile Piscataway Conoy
Nația Indiană Piscataway
Nația Indiană Pocomoke
Trupa Râului al Indienilor Shawnee Youghiogheny

Oameni nativi din Pennsylvania și Delaware[modificare | modificare sursă]

Primii locuitori al locului ce astăzi este Pennsylvania erau oameni din tribul Lenape sau Delaware și tribul Susquehannock. Alte triburi, în particular tribul Nanticoke și Shawnee, au migrat în Pennsylvania și New Jersey după ce au ajuns europenii.

La începutul anilor 1600, în tribul Susquehannock era un număr estimat de 5.000-7.000 de oameni dar până în 1700, numărul lor s-a micșorat la 300, cel mai probabil din cauza bolilor europene. Conform evidenței istorice din 1763, o gloată a linșat restul de 20 de oameni din trib, nimicind în mod tragic tribul și limba lor iroquoiană. Descendenții tribului Susquehannock ar putea să mai existe, dar nu există o comunitate cunoscută de acest fel. Nu există triburi indiene recunoscute federal în Pennsylvania, dar cel mai recent recensământ raportează faptul că există o populație indian americană mai mare decât 12.000. Tribul Lenape continuă să aibă o prezență modernă și lucrează pentru a conserva moștenirea a vorbitorilor de algonquiană din Pennsylvania de Est și Delaware.

Tribul Nanticoke dar și vorbitorii de alonquiană au ocupat zona dintre malurile Delaware și Chesapeake în ceea ce e azi Maryland și Delaware. Astăzi Asociația Nanticoke Indiană este recunoscută în mod oficial de către statul Delaware.

Triburi[modificare | modificare sursă]

Irochezi
Abenaki
Huroni
Cele cinci triburi civilizate
- Cherokee
Sioux
Mandani
Comanși
Apași
Navajo
Hopi
Zuni
Athabasca

Note[modificare | modificare sursă]

^ U.S. Census Bureau. (2001–2005). Profiles of General Demographic Characteristics 2000: 2000 Census of Population and Housing. U.S. Census Bureau. Retrieved on 2007-05-23.
^ U.S. Census Bureau. (2001–2005). Profiles of General Demographic Characteristics 2000: 2000 Census of Population and Housing. U.S. Census Bureau. Retrieved on 2007-05-23. "In combination with one or more of the other races listed." Figure here derived by subtracting figure for "One race (American Indian and Alaska Native)": 2,475,956, from figure for "Race alone or in combination with one or more other races (American Indian and Alaska Native)": 4,119,301, giving the result 1,643,345. Other races counted in the census include: "White"; "Black or African American"; "Asian"; "Native Hawaiian and Other Pacific Islander"; and "Some other race."
^ Bruce E. Johansen (2006-11). The Native Peoples of North America. Rutgers University Press. ISBN 978-0-8135-3899-0. Accesat în 28 iunie 2009. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ „Native American”. Encyclopædia Britannica. Accesat în 28 iunie 2009.
^ Perdue, Theda (2003). „Chapter 2 "Both White and Red"”. Mixed Blood Indians: Racial Construction in the Early South. The University of Georgia Press. p. 51. ISBN 0-8203-2731-X.
^ Remini, Robert (1977, 1998). „"The Reform Begins"”. Andrew Jackson. History Book Club. p. 201. ISBN 0-06-080132-8. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ Remini, Robert (1977, 1998). „"Brothers, Listen ... You Must Submit"”. Andrew Jackson. History Book Club. p. 258. ISBN 0-06-080132-8. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ Miller, Eric (1994). „George Washington and Indians”. Eric Miller. Accesat în 2 mai 2008. Mai multe valori specificate pentru |author= și |last= (ajutor); |chapter= ignorat (ajutor)
^ Jewett, Tom (1996). „Thomas Jefferson's Views Concerning Native Americans”. Archiving America. Accesat în 17 februarie 2009. Mai multe valori specificate pentru |author= și |last= (ajutor)
^ „An Indian Candidate for Congress”. Christian Mirror and N.H. Observer, Shirley, Hyde & Co. 15 iulie 1830.
^ Kappler, Charles (1904). „Indian affairs: laws and treaties Vol. II, Treaties”. Government Printing Office. Arhivat din original la 17 mai 2008. Accesat în 16 aprilie 2008. Mai multe valori specificate pentru |author= și |last= (ajutor)

Referințe[modificare | modificare sursă]

Barak, Gregg, Paul Leighton, and Jeanne Flavin. Class, Race, Gender, and Crime: The Social Realities of Justice in America. Lanham, MD: Rowman and Littlefield, 2010. ISBN 978-0-7425-9969-7.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Amerindienii din Statele Unite ale Americii

"First Nations Experience Television", 2011, Official Website, multi-media platform, a partnership between the San Manuel Band of Mission Indians and KVCR, a PBS member station located in California’s Inland Empire .
Native American Treaties and Information from UCB Libraries GovPubs
Native American History from the Library of Congress, American Memory project
Amerindienii din Statele Unite ale Americii pe Curlie
Native American Historical Records, Archival Research Catalog, National Archives and Records Administration
Bonneville Collection of 19th century photographs of Native Americans, University of South Carolina Library's Digital Collections Page
"Researching Individual Native Americans" Arhivat în 18 aprilie 2012, la Wayback Machine., National Archives at Atlanta
National Congress of American Indians
National Museum of the American Indian
US Department of the Interior: Indian Affairs

[census-OO-1] U.S. Census Bureau. (2001–2005). Profiles of General Demographic Characteristics 2000: 2000 Census of Population and Housing. U.S. Census Bureau. Retrieved on 2007-05-23.

[census-OOb-2] U.S. Census Bureau. (2001–2005). Profiles of General Demographic Characteristics 2000: 2000 Census of Population and Housing. U.S. Census Bureau. Retrieved on 2007-05-23. "In combination with one or more of the other races listed." Figure here derived by subtracting figure for "One race (American Indian and Alaska Native)": 2,475,956, from figure for "Race alone or in combination with one or more other races (American Indian and Alaska Native)": 4,119,301, giving the result 1,643,345. Other races counted in the census include: "White"; "Black or African American"; "Asian"; "Native Hawaiian and Other Pacific Islander"; and "Some other race."

[ggbook-3] Bruce E. Johansen (2006-11). The Native Peoples of North America. Rutgers University Press. ISBN 978-0-8135-3899-0. Accesat în 28 iunie 2009. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[encbrit-4] „Native American”. Encyclopædia Britannica. Accesat în 28 iunie 2009.

[perdue-5] Perdue, Theda (2003). „Chapter 2 "Both White and Red"”. Mixed Blood Indians: Racial Construction in the Early South. The University of Georgia Press. p. 51. ISBN 0-8203-2731-X.

[remini_reform_begins-6] Remini, Robert (1977, 1998). „"The Reform Begins"”. Andrew Jackson. History Book Club. p. 201. ISBN 0-06-080132-8. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[remini_submit_adoption-7] Remini, Robert (1977, 1998). „"Brothers, Listen ... You Must Submit"”. Andrew Jackson. History Book Club. p. 258. ISBN 0-06-080132-8. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[eric_miller-8] Miller, Eric (1994). „George Washington and Indians”. Eric Miller. Accesat în 2 mai 2008. Mai multe valori specificate pentru |author= și |last= (ajutor); |chapter= ignorat (ajutor)

[Tom_Jewett-9] Jewett, Tom (1996). „Thomas Jefferson's Views Concerning Native Americans”. Archiving America. Accesat în 17 februarie 2009. Mai multe valori specificate pentru |author= și |last= (ajutor)

[us_congress2-10] „An Indian Candidate for Congress”. Christian Mirror and N.H. Observer, Shirley, Hyde & Co. 15 iulie 1830.

[us_citizenship-11] Kappler, Charles (1904). „Indian affairs: laws and treaties Vol. II, Treaties”. Government Printing Office. Arhivat din original la 17 mai 2008. Accesat în 16 aprilie 2008. Mai multe valori specificate pentru |author= și |last= (ajutor)

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]