French
DeutschAnaxagora
| Anaxagora | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Ἀναξαγόρας  |
| Născut | 500 î.Hr.[1] Klazomenai(d), İzmir, Turcia[1] |
| Decedat | 428 î.Hr. (72 de ani)[1] Lampsacus(d), Provincia Çanakkale, Turcia[1] |
| Ocupație | matematician filozof fizician astronom scriitor |
| Limbi vorbite | limba greacă veche[1][2] |
Modifică date / text  | |
Anaxagora (greacă: Αναξαγόρας, "stăpânul adunării") (c. 500 î.Hr.– 428 î.Hr.) sau Anaxagoras a fost filozof grec presocratic. A fost membru a ceea ce astăzi numim Școala Ioniană de filozofie.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Originar din Ionia, Anaxagora s-a stabilit în 460 î.Hr. la Atena. Aici a studiat filozofia, remarcându-se prin cunoștințele sale enciclopedice (matematică, astronomie, științele naturii) și profunzimea spiritului, ceea ce îi va asigura un loc de frunte în societatea epocii.
Anaxagora a fost contemporan cu Zenon, unul din prietenii apropiați ai lui Pericle și Euripide și a exercitat o sensibilă influență asupra tânărului Socrate.
Gândirea sa materialistă este speculată de adversarii politici ai lui Pericle, care-l acuză pe Anaxagora de impietate (asebeia) față de zei, obligându-l în 434 î.Hr./433 î.Hr. să se exileze la Lampsakos, unde a decedat.
Contribuții[modificare | modificare sursă]
Anaxagora credea în divizibilitatea infinită a materiei și indestructibilitatea acesteia și a negat existența vidului. A fost preocupat de originea lucrurilor și de geneza Universului. Potrivit concepției sale, Universul este alcătuit din mici particule, eterne, antrenate într-o mișcare haotică (Aristotel le-a numit homoiomeriai). În viziunea sa, aceste elemente primordiale se aflau la început în neorânduială. Impulsul mișcării, principiul motor care a ordonat toate aceste particule printr-un proces centrifug, în urma căruia a luat naștere universul, a fost denumit de Anaxagora nous (rațiune, spirit).
Anaxagora a încercat să explice rațional fenomenele astronomice din natură. El a negat existența zeilor, considera soarele ca o masă de metal incandescent, aștrii sunt asemenea pământului. A reușit să explice apariția meteoriților și formarea eclipselor de Soare, arătând că nu au nimic divin și că provin din cauze naturale.
Scrieri[modificare | modificare sursă]
În jurul anului 437 î.Hr., pe când se afla în exil, Anaxagora a scris o lucrare despre cuadratura cercului, dar care nu a supraviețuit timpului. A mai scris o lucrare despre filozofia naturală, de mare importanță în istoria antichității.
Învățătura sa, care îmbină filosofia ioniană cu ontologia lui Parmenide, a fost expusă în lucrarea "Despre natură" (Peri physeos). Scrierile lui Anaxagora, din care s-au păstrat câteva fragmente, au cunoscut o largă circulație în sec. 5-4 î.Hr., influențând filosofia lui Platon și a lui Aristotel.
Posteritatea[modificare | modificare sursă]
Pentru felul în care vedea fenomenele cerești, Anaxagora a fost considerat ca precursor al lui Laplace și Newton.
Anaxagoras a combătut filozofia lui Empedocle, dar a fost la rându-i criticat de Hegel.
Note[modificare | modificare sursă]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Cosma, D., Socrate, Bruno, Galilei în fața justiției, Editura Sport-Turism, București, 1982
- Bernal, J. D., Știința în istoria societății, Editura Politică, București, 1964
- Braunstein, Florence, Pepin, Jean-Francois, Rădăcinile culturii occidentale, Editura Lider Superexim
- Guthrie W.K.C. , O istorie a filosofiei grecești, Editura Teora, Bucuresti, 1999
- Banu Ion , Filosofia greaca pînă la Platon, Editura Științifică și Enciclopedică, București ,1979-1984
- Al. Tănase, Lucian Blaga - filosoful poet, poetul filosof, Editura Cartea Românească, 1977, p 73
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- en The Basics of Philosophy: Anaxagoras
- Anaxagora, 24 iulie 2012, CrestinOrtodox.ro
| Acest articol face parte din seria filozofilor presocratici |
| Școala milesiană : Thales • Anaximandru • Anaximene Școala pitagoreică : Pitagora • Alcmeon • Philolaos • Archytas Școala din Efes : Heraclit — Școala eleată : Xenofan • Parmenide • Zenon din Eleea • Melissos din Samos Pluraliștii : Anaxagora • Empedocle — Atomiștii : Leucip • Democrit Sofiști : Protagoras • Prodicos • Gorgias • Hippias • Critias |
| |||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||
