Andrei Mudrea

Andrei Mudrea
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Orhei, RSS Moldovenească, URSS Modificați la Wikidata
Decedat (67 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie Republica Moldova Modificați la Wikidata
Ocupațiepictor Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Andrei Mudrea (n. 29 aprilie 1954, Mitocul Vechi, raionul Orhei, Republica Moldova – d. 15 ianuarie 2022[2]) a fost un pictor și artist plastic român din Republica Moldova. A deținut titlul de Maestru Emerit al Artei. Unul dintre discipolii lui Mihai Grecu,[3] a fost autorul mai multor lucrări de pictură, grafică, sculptură și artă-obiect. A fondat și a fost membru al „Grupului Zece”. Creația plasticianului Andrei Mudrea se numără printre operele de referință și de avangardă artistică din Republica Moldova.[4] A participat în calitate de președinte[5] sau membru al juriilor la diverse concursuri[6] în domeniul artelor plastice din Chișinău.[7]

Operele lui Mudrea poartă un mesaj individual, cu caracter profund filosofic și care corespund aspirațiilor artistice și sunt raportate la schimbările din ambianța culturală națională.[8] Mesajul artistului este descris ca fiind de un dramatism „tulburător”, de obicei ascuns într-o metaforă – fie că e vorba de peisaje, case mudriene sau tablouri pictate în manieră postmodernistă.[9][nefuncțională]

Date biografice[modificare | modificare sursă]

Din 1969 până în 1973 a studiat la Școala de Arte Plastice „I. Repin”, actualmente Colegiul Republican de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală” din Chișinău. Din 1975 a lucrat și a studiat pictura în atelierul lui Mihai Grecu. Începând cu anul 1975 și până în 1985, a fost profesor la Școala de Arte Plastice pentru copii din orașul Orhei. În 1978 a debutat cu tablourile „Mama” și „Casa părintească” (tehnică mixtă, alb pe alb),[10] iar din anul 1978 a participat la toate expozițiile organizate de Uniunea Artiștilor Plastici din Moldova (UAP).[11]

Lucrările apărute în 1975-1985 poartă amprenta influenței creației lui Grecu. Pictura din acești ani atestă existența mai multor tangențe, ce se referă la utilizarea netradițională a coloranților, la obținerea unor efecte de clar-obscur, factură și volum. Lucrările apărute între 1985-1995 relevă o nouă etapă în creația artistului, o altă modalitate a gândirii.[10]

În 1989 a fost titularizat membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova.[12] În 1990 a participat la elaborarea Stemei de Stat a Republicii Moldova și a fost autorul și promotorul „Stelei cu 8 raze”.[13] Între 1991-1994 a fost membru al Comitetului de Conducere al Uniunii Artiștilor Plastici. În 1992 a devenit Director al Centrului Expozițional „Constantin Brâncuși” al UAP. În 1996 a devenit membru al Asociației Internaționale a Artiștilor Plastici Profesioniști (AIAP) în cadrul UNESCO. Între 1997-2003 a fost din nou membru al Comitetului de Conducere al UAP. Din 1985 s-a aflat la lucrul de creație și s-a identificat ca liber profesionist. În 2001 i s-a conferit titlul onorific „Maestru Emerit al Artei”.[14]

Expoziții[modificare | modificare sursă]

Expoziții personale[modificare | modificare sursă]

În 1983 a avut loc prima expoziție personală a lui Andrei Mudrea la Chișinău. În 1988 a mers cu prima expoziție personală la Moscova (RSFSR). În 1989 a vernisat o nouă expoziție personală la Chișinău, iar în 1990 a mers cu prima sa expoziție personală la Paris (Franța). În 1994 a avut o nouă expoziție personală la Chișinău, după care, în 1995, urmează două personale în Franța: una la Paris, alta la Saint-Malo. În 1999 a revenit cu expoziția personală „Și Dumnezeu a Creat Femeia...”, organizată la Muzeul Național de Artă al Moldovei. În același loc, în 2000 a avut loc expoziția personală „Despărțirea Luminii de Întuneric”. În 2001 și 2002 a mai organizat câte o expoziție personală la Chișinău, după care a revenit în 2004 cu expoziția „Universul Luminii”, vernisată la Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși” al UAP.

Ulterior, a revenit o dată la cinci ani cu expoziții personale în care își prezenta doar lucrări și cicluri noi.[15] Astfel, în 2009 a avut loc expoziția personală „Clipe de Lumină” la Centrul „Brâncuși”. În 2011 a inaugurat expoziția personală „Enigme” la galeria „Artium” din Shopping MallDova,[16] iar în 2014 a avut loc expoziția personală „Metamorfozele Luminii” la Centrul „Brâncuși”.[17] În 2018 a participat cu expoziția personală „Metamorfozele Luminii” la Consiliul Europei, clădirea „Agora” din Strasbourg (Franța),[18][19][20] iar în 2019 a revenit cu expoziția personală „Raze de Lumină” la Centrul „Brâncuși”.[21]

Expoziții reprezentative de grup[modificare | modificare sursă]

Începând cu anul 1978, Andrei Mudrea a participat la toate expozițiile organizate de Uniunea Artiștilor Plastici din Moldova. Astfel, lucrările sale au fost expuse în cadrul expozițiilor de tineret (1986), dar și a expozițiilor de grafică (1979), pictură (1978-2015) și artă decorativă (2009-2015).[22] În 1992 a organizat grupul de creație „Zece” și a vernisat expoziția „Grupul Zece” alături de colegii Andrei Sârbu, Anatol Rurac, Dumitru Bolboceanu, Vasile Moșanu, Ilie Cojocaru, Tudor Zbârnea, Dumitru Peicev, Victor Hristov și Iurie Platon. Împreună cu ei a participat la mai multe expoziții de promovare a grupului atât în țară cât și peste hotare. Un deceniu mai târziu, în 2002 a inaugurat expoziția aniversară a grupului „Zece” la 10 ani. Paralel, a mai participat cu lucrări și în cadrul Saloanelor de Toamnă (1978), Automnalelor (1980-2015), Saloanelor de Primăvară (1980-2015) și la Saloanele Moldovei Chișinău – Bacău (1991-2015). De asemenea, a participat la toate concursurile de artă plastică organizate de UAP, cât și la expoziții tematice cum ar fi „Omagiu lui Mihai Eminescu” (1989-2014) și „Omagiu lui Grigore Vieru” (2010).

Expoziții reprezentative internaționale[modificare | modificare sursă]

Prima participare la o expoziție internațională de grup a avut loc în 1985 la Moscova. În 1987 a mers la Varșovia (Polonia), iar în 1988 a participat la expoziția internațională intitulată „Zilele culturii sovietice” derulată la Paris. După care, a participat la tot mai multe expoziții internaționale: în 1988 la Lisabona (Portugalia), în 1988 la Odesa (RSSU), în 1988 la Moscova, în 1993 la Saint Elpidio (Italia), în 1993 la Monte Giorgio (Italia), în 1995 la Sologne (Franța), în 1995 la Veigné (Franța), în 1998 la Aschach (Germania), în 1999 la București, în 2000, 2004 și 2012 la Moscova. În 2009 s-a expus pentru prima dată la Bienala Internațională de Pictură organizată la Chișinău și a participat la fiecare ediție. În 2011 a participat la Bienala internațională de pictură, grafică și sculptură „Meeting point 2011”, ediția a III-a, desfășurată la Arad (România). În 2012 și 2014 a participat la Bienala Internațională de Artă Decorativă desfășurată la Chișinău,[22] iar în 2016 a participat la expoziția de grup „Culori Eterne” organizată de Galeria „Europe’s Art” la Chișinău.[23] În 2018 a participat pentru prima dată la expoziții de design interior: „Moldavian Design Week 2018”[24] și „Das Design Day 2018”[25] cu art-obiecte realizate în ultimii cinci ani.

Tabere de creație, simpozioane[modificare | modificare sursă]

În 1988 a mers la Senej (RSFSR), în 1991 a participat la o tabără de creație din Câmpina (România), iar în 1994 a ajuns și la Tescani. În anul 2003 a organizat prima ediție a taberei de Pictură „Orheiul Vechi” și a continuat tradiția în 2005. În 2006 a avut loc tabăra de creație „Euro-integrarea prin Artă” la Orheiul Vechi și Tabăra de Artă Modernă la Chișinău.

Lucrări în colecții[modificare | modificare sursă]

Tablourile și art-obiectele artistului se află în numeroase colecții publice, cum ar fi:

Unele lucrări se găsesc în colecții particulare în Africa, Austria, Canada, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, Republica Moldova, România, Rusia, SUA, Țările de Jos și Ucraina.

Filmografie[modificare | modificare sursă]

Despre creația și viața artistului au fost filmate documentarele:

  • 1985 „Omagiu Orheiului Vechi”. Regia L. Stankevici. TV Republica Moldova;
  • 1989 „Andrei Mudrea. Laureat al Premiului Tineretului din Moldova”. Regia Nelly Canțer. TV Republica Moldova;
  • 1994 „În lumea Artelor. Pictorul Andrei Mudrea”. Regia Nelly Canțer. Studioul Artistic „Olimp”. Republica Moldova;
  • 1999 „Și Dumnezeu a creat Femeia...”. Regia L. Stankevici. TV Republica Moldova;
  • 2000 „Despărțirea Luminii de Întuneric”. Regia Nelly Canțer. TV Republica Moldova.

Andrei Mudrea a jucat și în câteva filme de lung metraj:

Cărți, cataloage, pliante[modificare | modificare sursă]

Biografia lui Mudrea a fost subiectul următoarelor lucrări publicate:

  • 1993: Catalogul „Andrei Mudrea. Painting”. Editura „Universitas”. Chișinău
  • 1998: Catalogul „Andrei Mudrea. Painting”. Editura „PRAG-3”. Chișinău
  • 1998: Enciclopedia Artiștilor Contemporani. Editura „Arc-2000”. București
  • 2002: Pliantul „Grupul Zece”. Editura „Atelier”. Chișinău
  • 2004: Catalogul „Andrei Mudrea. Pictură”. Editura „Atelier”, Chișinău
  • 2009: Broșura „Andrei Mudrea. Pictură. Artă obiect. Clipe de Lumină”. Chișinău
  • 2012: Carte de poezii „Vis”. Editura „Prut Internațional”. Chișinău
  • 2014: Broșura „Andrei Mudrea. Metamorfozele Luminii. Pictură și artă obiect”. Chișinău
  • 2019: Albumul de Pictură și Artă-obiect „Andrei Mudrea”. Editura „Arc”. Chișinău[28][29]
  • 2019: Broșura „Andrei Mudrea. Raze de lumină. Pictură și artă obiect”. Chișinău

Distincții[modificare | modificare sursă]

Andrei Mudrea este laureat a numeroase distincții, premii, medalii și trofee în cadrul diferitor concursuri și saloane de artă naționale și internaționale:

  • 1988: Medalia de Argint pentru tabloul „Tăcere”, Moscova;
  • 1989: Premiul Boris Glavan al Comitetului Central al Comsomolului Leninist din RSS Moldovenească;
  • 1990: Premiul Consiliului Suprem pentru elaborarea Stemei de Stat a Republicii Moldova;[13]
  • 1991: Premiul Special pentru tabloul „Sârmă Ghimpată”, Bacău;
  • 1994: Premiul ziarului „Literatura și Arta” pentru ciclul de lucrări „Istoria Moldovei”, Chișinău;
  • 1994: Diplomă de Onoare, Saint Elpidio (Italia);
  • 1995: Laureat al Salonului Național de Arte Plastice, Veigné (Franța);
  • 1995: Premiul Organizației Națiunilor Unite pentru tabloul „Dialog”;
  • 1996: Premiul Special pentru Pictură, Chișinău
  • 1996: Premiul Societății „Mitropolitul Varlaam” pentru tabloul „Motiv biblic”, Chișinău;
  • 1998: Premiul Special pentru Pictură, Chișinău
  • 2001: Titlul Onorific „Maestru Emerit al Artei”;
  • 2002: Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova pentru Pictură, Chișinău;
  • 2004: Premiul Ministerului Culturii din Republica Moldova pentru tabloul „Ștefan cel Mare și Sfânt”, Chișinău;
  • 2004: Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova pentru „Expoziția Anului”, Chișinău – pentru expoziția sa „Universul Luminii”
  • 2006: Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova pentru sculptura „Cina cea de Taină”, Chișinău;
  • 2014: Premiul I pentru tabloul „Vreme trece, vreme vine…” în cadrul celei de-a X-a ediții a expoziției „Eminesciana”, Chișinău;[30]
  • 2015: trofeul „Omul Anului. Top 100” și titlul „Pictorul Anului 2014”, oferite de revista „VIP magazin”, Chișinău;[3]
  • 2015: Diploma de Merit pentru participarea la expoziția-concurs de artă contemporană „Automnala – 2015”, Chișinău (oferită de Ministerul Culturii și Uniunea Artiștilor Plastici din Moldova);
  • 2015: Diploma aniversară și placheta aniversară „Saloanele Moldovei – 25 de ani de existență” „pentru consecvența și generozitatea slujirii ideii care face din două orașe moldovenești – Bacău și Chișinău – puntea credinței în păstrarea identității limbii, istoriei, culturii și comunității spirituale românești”, Bacău (oferită de Consiliul județean Bacău și Complexul muzeal „Iulian Antonescu" din Bacău);
  • 2016: Premiul I al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova pentru tabloul „Biserica Albă” în cadrul expoziției-concurs de artă plastică contemporană „Recviem-2016”;[31]
  • 2018: Premiul I pentru tabloul „Tăcere” în cadrul expoziției-concurs de artă plastică contemporană „Recviem-2018”, Chișinău;[32][33]
  • 2020: Premiul Național.[34][35]

Note critice[modificare | modificare sursă]

„Când setea ne apropie de vreo fântână, bând apa răcoritoare, le mulțumim în gând celor care au coborât în adâncul pământului de au chemat-o sub soare pentru toți. Același impuls de a mulțumi, dar, de astă dată, pentru ostoirea setei de lumină, l-am avut contemplând tablourile pictorului Andrei Mudrea. În ele și oamenii, și lucrurile, și atmosfera – totul este învăluit, înălțat, pătruns de lumină. Până și pietrele... Dacă ași încerca să proiectez în memorie traiectoria acestui original și plin de demnitate talent, l-ași vedea asemeni unui râu solar, vărsându-se furtunos printre ziduri vechi și noi, prin fluorescența pietroasă a reliefului, străbătând cu iuțeală verdele șesurilor și apropiindu-se tot mai domol de sufletele noastre, le luminează, le înnobilează și le cheamă blând spre Universul Luminii.”
—Leonida Lari, poetă, publicistă, scriitoare, 2004[36]
„(...)Rămânând liric și poetic la începuturile creației sale, A. Mudrea evoluționează, realizând tablouri de un profund caracter dramatic, specific timpurilor și, concomitent, rămânând în permanență drept un autor de mesaje spirituale, cifrate în contextul imaginilor intuite în veștmintele parabolei și metaforei. Lucrările lui Andrei Mudrea, indiscutabil, reprezintă o pagină veridică a artei contemporane, valabilă atât în Țară, cât și peste hotarele ei.”
—Tudor Stăvilă, Doctor în studiul artelor, 2013[28][37]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ S-a stins din viață pictorul Andrei Mudrea, accesat în  
  2. ^ „S-a stins din viață pictorul Andrei Mudrea – Ziarul de Gardă”. www.zdg.md. Accesat în . 
  3. ^ a b Liliana Popușoi. „Andrei Mudrea”. Arhivat din original la . Accesat în . Criticii de artă au clasificat pe influențe sentimental-artistice activitatea pictorului Andrei Mudrea, discipol al maestrului Mihai Grecu, împărțind-o în perioada romantică, urmată de cea dominată de teme inspirate din istoria neamului și ajungând la perioada guvernată de forme, în special abstracte, de care este pasionat în prezent artistul. 
  4. ^ Victoria ROCACIUC, doctor în studiul artelor. „Andrei Mudrea și ideile noastre despre Țară”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Un număr-record de plasticieni s-au înscris la Expoziția-concurs "Noi: Tineretul creator"”. Agenția Informațională de Stat „Moldpres”. Accesat în . 
  6. ^ „Peste 100 de artiști plastici l-au omagiat pe Mihai Eminescu”. Agenția Informațională de Stat „Moldpres”. Accesat în . 
  7. ^ Calendar Național, ed. Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, 2019
  8. ^ „Mudrea Andrei”. art.md – Artiștii din Republica Moldova. Accesat în . 
  9. ^ ArtInfinit.md. „Expoziția "Metamorfozele luminii". Invită Andrei Mudrea”. Accesat în . 
  10. ^ a b STĂVILĂ, TUDOR (Doctor în studiul artelor) (). Catalog „Andrei Mudrea. Painting”. Universitas. Lucrările artistului, apărute în primul deceniu de activitate (1975-1985), marchează o evoluție care s-a derulat sub influența creației lui M. Grecu, unul dintre cei mai distinși plasticieni moldoveni din perioada postbelică. Pictura lui Andrei Mudrea din acești ani atestă mai multe tangențe la arta maestrului, care se referă la utilizarea netradițională a coloranților și, în consecință, la obținerea unor efecte de lumină și umbră, factură și volum, ce transformau imaginea și structura obișnuită a pânzei. 
  11. ^ „Omul săptămânii: Andrei Mudrea”. Timpul.md. Accesat în . 
  12. ^ „Membrii titulari ai UAP”. Uniunea Artiștilor Plastici din Moldova. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ a b Irina Ursu. „Dragonii Dacici au pretins la un loc central pe stema Republicii Moldova”. Info-Prim Neo. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ „Andrei Mudrea. Maestru Emerit în Arte”. Uniunea Artiștilor Plastici din Moldova. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Liliana Popușoi. „Andrei Mudrea”. Arhivat din original la . Accesat în . 2014 a fost, pentru Andrei Mudrea, un an aniversar. Tradițional, odată la cinci ani, artistul ne „convoacă” la câte o expoziție personală pentru a ne prezenta noile sale lucrări, stări și idei. 
  16. ^ Alexandru Rîșneac. „Expoziție personală de pictură „ENIGME", semnată de Maestrul în Artă, pictorul Andrei Mudrea”. Accesat în . 
  17. ^ Vasile Botnaru. „Andrei Mudrea: „Metamorfozele luminii", expoziție la Sala „Brâncuși"”. Accesat în . 
  18. ^ „Andrei MUDREA - Metamorphoses of Light”. Amicale Council of Europe. Accesat în . 
  19. ^ „Andrei Mudrea. Council of Europe, Agora Building, Strasbourg. March 2018”. Europe's Art. Accesat în . 
  20. ^ „Expoziția Metamorfozele Luminii la Strasbourg”. Reprezentanța Permanentă a RM pe lângă Consiliul Europei. Accesat în . [nefuncțională]
  21. ^ „Artistul plastic Andrei Mudrea a vernisat o expoziție de artă modernă”. Moldpres. Accesat în . 
  22. ^ a b Eugenia Tataru. „Bienala Internațională de Arte Decorative Aplicate a prezentat peste 100 de lucrări”. Accesat în . 
  23. ^ „Culori Eterne”. Art Elit. Accesat în . 
  24. ^ „Muzeul Național de Istorie a Moldovei”. Design Cafe Club. Accesat în . 
  25. ^ „DAS DESIGN DAY 2018. EXPOZIȚIE DE DESIGN DE OBIECT”. Locals.md. Accesat în . 
  26. ^ „Andrei Mudrea (actor)”. IMDb. Accesat în . 
  27. ^ „Filmul moldovenesc Arrivederci a fost aplaudat de parlamentarii europeni”. Info-Prim Neo. Arhivat din original la . Accesat în . Filmul a fost realizat la PRIM-PLAN STUDIO de către regizorul și operatorul Valeriu Jereghi și echipa sa din care mai fac parte: Andrei Mudrea (scenografie), care s-a produs și în calitate de actor (...) 
  28. ^ a b „Artistul plastic Andrei Mudrea a lansat un album de pictură”. Moldpres. Accesat în . 
  29. ^ „Andrei Mudrea. Pictură”. Editura ARC. Accesat în . [nefuncțională – arhivă]
  30. ^ „La Chișinău a fost inaugurată expoziția „Eminesciana 2014", ediția a X-a”. Moldpres. Accesat în . (...) juriul în frunte cu criticul de artă Tudor Stăvilă a făcut totalurile competiției. Astfel, de premiul I s-a învrednicit artistul plastic Andrei Mudrea pentru lucrarea „Vreme trece, vreme vine” (...) 
  31. ^ „Premiul I”. Accesat în . 
  32. ^ „La Chișinău a fost vernisată o expoziție de pictură în memoria victimelor deportărilor staliniste”. Moldpres. Accesat în . 
  33. ^ „Premiul I la expoziția-concurs "Recviem 2018"”. Andrei Mudrea Gallery. Accesat în . 
  34. ^ „Premiul Național”. Accesat în . 
  35. ^ „Guvernul a desemnat laureații Premiului Național-2020”. Moldpres. . Accesat în . 
  36. ^ Catalog „Andrei Mudrea. Pictură”. Atelier. . p. 4. 
  37. ^ Catalog „Andrei Mudrea. Painting”. 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

Această pagină (secțiune) necesită o verificare.
De verificat: relevanța resurselor prezentate
Ștergeți eticheta numai după rezolvarea problemelor.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Cel puțin o parte dintre legăturile externe nu îndeplinesc condițiile de includere.
Trebuie șterse legăturile nerelevante, excedentare, inaccesibile, sau care nu pot fi considerate surse de încredere.

Interviuri[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Andrei_Mudrea&oldid=15940897