Aporofobie

Parte a seriei despre
Discriminare
Forme generale de discriminare

SexRasăOrientare sexualăReligie
(Diz)abilitateLimbăVârstăSpecie

Forme specifice de discriminare

AntisemitismAporofobieHomofobie
HeterofobieXenofobieTransfobie
SerofobieHeterosexismMisoginie
MisandrieAntițigănismIslamofobie
AnticreștinismRasism ecologic
Discriminare sexuală la muncă

Discriminarea în România

RasismulDiscriminarea romilor
Holocaustul în RomâniaAntisemitismul
Antimaghiarism
RobiaDrepturile omuluiDrepturile LGBT
Violența domestică
Discriminarea privind încredințarea minorilor

Manifestări

Purificare etnicăPersecutarePogrom
Conflict etnicGenocid
HolocaustSclavie
Infracțiune motivată de ură
Violența împotriva persoanelor LGBT
Mutilare genitală
Violența împotriva femeilor
Violență sexualăHărțuire sexuală
Blamarea victimeiAvort selectiv
Vânătoare de vrăjitoare

Politici

SeparatismApartheid
Legile de la Nürnberg
Căsătorii între persoane de același sex
Diferența de venit dintre bărbați și femei
Numerus claususListă neagră

Metode de prevenire

ToleranțăAcțiune afirmativă
Drepturile omuluiDrepturile animalelor
AutodeterminareDesegregare
IntersecționalitateFeminism
MulticulturalismIntegrare rasială
Integrare socialăAsimilare culturală

Vezi și

CNCDACCEPT
Deceniul de incluziune a romilorEugenism
Corectitudine politică

editează
Un protestatar cu un semn care protestează împotriva legilor americane privind imigrația cu zicalele „fără ură, fără frică” (Washington, D.C., 2017).

Aporofobia (din limba Spaniola aporofobia, și din Greaca Antică ἄπορος (á-poros)= fără resurse, nevoiaș, sărac și ἄπορος (á-poros) (phobos)= frică)[1][2] reprezintă teama de sărăcie și de oamenii săraci. Este dezgustul și antipatia față de oamenii nevoiași, care nu au un venit sau care sunt neajutorați.[3]

Conceptul de aporofobie a fost creat în anii 1990[4][5] de către filozoful Adela Cortina, profesoară de Etică și Filozofie Politică la Universitatea din Valencia,[6] această atitudine diferențiindu-se de xenofobia, care face referire doar la respingerea străinilor și la rasism, care este discriminarea grupurilor etnice. Diferența dintre aporofobie și xenofobie sau rasism este că nu există discriminare sau marginalizare a imigranților sau a membrilor altor grupuri etnice atunci când acești oameni au bunuri, resurse economice și/sau relevanță media și socială.[4][7][8]

Așadar, aporofobia constă într-un sentiment de teamă și într-o atitudine de respingere a săracilor, a lipsei mijloacelor, neajutorului. Asemenea sentimente și atitudini sunt dobândite.[4]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Fundéu BBVA (). „Aporofobia, neologismo válido”. fundeu.es. Accesat în . 
  2. ^ Guerrero, Gloria. «Aporofobia, f.», Martes Neológico, Instituto Cervantes. Retrieved 20 September 2016.
  3. ^ «El Imán pide a la RAE que acepte el término aporofobia.» La Voz de Galicia. 31 de agosto de 2008. Retrieved 21 December 2014.
  4. ^ a b c Martínez Navarro, Emilio. “Aporofobia”, en: Jesús Conill (coord.): Glosario para una sociedad intercultural, Valencia, Bancaja, 2002, pp. 17-23.
  5. ^ Cortina, Adela (). „Aporofobia”. El País. Accesat în . 
  6. ^ Lascuráin, Javier (Fundéu BBVA). «'Aporofobia': la historia de una palabra nacida para cambiar la realidad.» Fundéu BBVA. Retrieved 29 December 2014.
  7. ^ Cortina, Adela (). Ética. Madrid: Santillana. 
  8. ^ Pérez Oliva, Milagros (). „Cortina: "Lo que molesta de los inmigrantes es que sean pobres". El País. Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • es Cortina, Adela (2017). Aporofobia, el rechazo al pobre. Barcelona: Paidós.