Artileria greacă și romană

Grecii și romanii au folosit pe scară largă artileria pentru a trage săgeți mari sau pietre.

Tehnologia a fost dezvoltată destul de rapid, de la cele mai vechi gastrafete în aproximativ 399 î.Hr.^[1] până la cea mai avansată artilerie de torsiune în aproximativ 300 î.Hr., pe vremea lui Demetrius Polyiorcetes. Nicio îmbunătățire, cu excepția detaliilor, nu a fost făcută vreodată asupra catapultelor lui Demetrius. ^[2] Romanii și-au obținut cunoștințele de la greci și au angajat specialiști greci.

Cinci surse grecești și romane au supraviețuit: două tratate ale lui Heron din Alexandria, Belopoeika și Cheiroballistra; și cărțile lui Biton de Pergamon, Philo de Bizanț și Vitruvius.^[3]

Note[modificare | modificare sursă]

^ [http://www.ascsa.edu.gr/pdf/uploads/hesperia/hesperia.80.4.0677.pdf "It is significant that neither Thucydides nor Xenophon mentions catapults. Although their silence cannot prove that no catapults existed, it nevertheless complements the broad picture of the development of bowmachines in the years leading up to 399 BC"
^ Tarn, W. (1975). Hellenistic naval and military developments. Chicago: Ares Publ.
^ Marsden, E.A. (1971). Greek and Roman artillery. Technical treatises. Oxford at the Clarendon press. ISBN 0198142692.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

[1] [http://www.ascsa.edu.gr/pdf/uploads/hesperia/hesperia.80.4.0677.pdf "It is significant that neither Thucydides nor Xenophon mentions catapults. Although their silence cannot prove that no catapults existed, it nevertheless complements the broad picture of the development of bowmachines in the years leading up to 399 BC"

[Tarn-2] Tarn, W. (1975). Hellenistic naval and military developments. Chicago: Ares Publ.

[Treatises-3] Marsden, E.A. (1971). Greek and Roman artillery. Technical treatises. Oxford at the Clarendon press. ISBN 0198142692.

[1]

[2]

[3]