Autostrada A2 (România)

Pentru drumuri cu același nume din alte țări, vedeți Autostrada A2.
Autostrada A2


Autostrada Soarelui
Localizare
E81 E81
Țară România
Lungime totală212 km
Județe traversateIlfov, Călărași, Ialomița, Constanța
București–Constanța
Capătul de vestBucurești
Intersecții DNCB la Cățelu
DJ301 lângă Cernica
DJ100 DJ100 lângă Brănești
DN3 la Fundulea
DN3 la Lehliu Gară
DN21 la Drajna Nouă
DN3B la Fetești
DN22C la Cernavodă
DJ381 DJ381 la Valea Dacilor
A4 A4 lângă Constanța
Capătul de estConstanța
Modifică text Consultați documentația formatului

Autostrada A2, denumită și Autostrada Soarelui, este o autostradă din România care leagă capitala București de Constanța, cel mai mare port al țării. Începând din 29 noiembrie 2012, este circulabilă pe întreaga ei lungime de 201,98 km,[1] pe ambele sensuri de mers.[2] Începe în estul Bucureștiului, în dreptul satului Cățelu, Ilfov, traversează Câmpia Română până la Fetești, traversează brațul Borcea, apoi Dunărea la Cernavodă, după care urmează un traseu prin Podișul Dobrogei până în capătul estic, unde se unește cu autostrada de centură a Constanței, A4.[3]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Construirea autostrăzii A2 între București și Constanța a început în era comunistă, în timpul regimului condus de Nicolae Ceaușescu. Primul tronson, Fetești–Cernavodă, de aproximativ 18 km, a fost dat în folosință în 1987. Acest tronson include un complex sistem de poduri și viaducte de autostradă și cale ferată peste Dunăre și peste unul din brațele acestuia (Brațul Borcea). Noile poduri rutiere și feroviare sunt construite lângă podurile istorice de cale ferată construite de către Anghel Saligny din 1896.

Următorul tronson al autostrăzii București-Constanța, București-Fundulea, ia ființă începând cu anul 1991, dar, în cele din urmă, în 1993 a fost oprit din cauza lipsei resurselor financiare, urmând a fi continuată după 1998 [4]. Construcția autostrăzii ia amploare după anul 2001, ca urmare a unor credite de preaderare. Se începe construcția la tronsoanele II și III, Fundulea-Lehliu și Lehliu-Drajna Nouă.

În 2004, au fost deschise traficului trei noi tronsoane: București–Fundulea (26,5 kilometri) și Fundulea –Lehliu (29,2 kilometri), pe data de 4 iunie, respectiv Lehliu–Drajna Nouă (42 kilometri) pe 16 noiembrie[5][6].

La sfârșitul lunii iunie 2006, autostrada a fost dată în folosință și pe tronsonul Drajna–Fetești, însă numai pe două dintre cele patru benzi de circulație. Autostrada este finalizată complet anul următor, fiind inaugurată la 1 mai 2007 [7].

Din 6 iunie 2006, traficul pe Autostrada Soarelui este supravegheat video. Camerele sunt instalate îndeosebi în intersecțiile autostrăzii cu șoselele de legătură și sunt menite să monitorizeze traficul rutier și să descurajeze furturile de materiale de pe autostradă. Sistemul de supraveghere video va fi dublat de polițiștii de la Poliția Rutieră care vor monitoriza traficul și vor patrula pe autostradă.[când?]

În 2008, deși spațiile de servicii erau amenajate, nicio benzinărie nu era deschisă pe toată distanța între București și Cernavodă. Primele benzinării s-au deschis în vara anului 2009.[8]

După deschiderea tronsoanelor dintre București și Cernavodă, lucrările au continuat pe restul de 52 km între Cernavodă și Constanța. Primii 19 km dintre Cernavodă și Medgidia au fost contractați de compania franceză Colas, înregistrând mari întârzieri. Ministrul român al transporturilor, Anca Boagiu, a acuzat compania că nu vrea să lucreze, iar Colas s-a disculpat, declarând că așteaptă să primească răspunsuri pe chestiuni tehnice din partea companiei române de drumuri, precum și terenuri expropriate pentru desfășurarea lucrărilor.[9][10] Compania română de drumuri naționale a reziliat contractul cu firma Colas în aprilie 2011 și a demarat procedurile de reatribuire a proiectului.[11] Ministrul Anca Boagiu a promis că tronsonul Medgidia-Constanța va fi dat în exploatare în 2011, urmând să fie terminat în anul următor;[12] astfel, la 29 iulie 2011, porțiunea dintre Murfatlar (Ciocârlia de Sus) și Constanța Vest a fost dată în folosință pe o singură bandă pe sens,[13][14] iar după alte două luni pe ambele sensuri.[15]

În toamna lui 2011, 166 km din autostradă erau complet operaționali,[15] iar din luna iulie 2012, întreaga distanță dintre București și Constanța, de aproximativ 202 km.[16]

În data de 19 iulie 2012, întreaga autostradă a fost dată în folosință.[14] Pe o porțiune de aproximativ 26 km între Cernavodă și Medgidia, aceasta a fost circulabilă doar pe o singură bandă de circulație pe sens,[17] vreme de 5 luni, până în 29 noiembrie 2012, când a fost terminată și a devenit circulabilă pe ambele sensuri de mers pe întreaga ei lungime.[18]

Trafic[modificare | modificare sursă]

Autostrada Soarelui se număra în 2010 printre cele mai circulate zece șosele din țară, fiind tranzitată, în total, în 24 de ore, de puțin peste 64.000 de vehicule, tronsonul cu cel mai mare trafic fiind între Fundulea și Lehliu, adică aproape 20.000 de vehicule într-o zi.[19] Traficul de 64.000 de vehicule se referă la traficul însumat al sectoarelor care compun autostrada.[19]

Costuri[modificare | modificare sursă]

Construcția autostrăzii Cernavodă–Constanța a avut un cost total de 413,95 milioane de euro, finanțat cu 250 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții, 70,81 milioane de euro din partea Comisiei Europene (CE), diferența de circa 90 de milioane de euro fiind suportată de la bugetul de stat al României.[necesită citare]

Taxe de pod[modificare | modificare sursă]

Ca și pe celelalte autostrăzi din România și drumuri naționale, accesul pe A2 este condiționat de plătirea taxei de vinietă. Pe lângă această taxă, autostrada A2 este singură autostradă din România care dispune de stație de taxare. Taxarea suplimentară se face în regim deschis, și este obligatorie pentru utilizarea tronsonului Fetești–Cernavodă, care cuprinde podurile peste Dunăre. Stația de taxare de la Fetești este parțial automatizată, plata putându-se efectua prin SMS, online sau la unele benzinării din țară, până cel târziu la sfârșitul zilei următoare trecerii,[20] păstrându-se și câte o bandă pentru fiecare sens, unde se poate plăti cu numerar la stația de 56 taxare.[21] Conform comunicatelor de presă ale CNAIR, banii sunt folosiți în principal pentru întreținerea podului, dar și pentru administrarea, întreținerea sau modernizarea drumurilor de interes național. Taxele de trecere pe pod sunt calculate în funcție de categoria, greutatea și numărul de locuri al autovehiculelor.[22]

Condiții tehnice[modificare | modificare sursă]

Lucrările finalizate la Autostrada Soarelui București–Constanța au ridicat numeroase probleme, legate de neconformități la suprafața stratului de rulare, apariția de fisuri și chiar gropi.[23] Tronsoanele autostrăzii au o garanție de doar doi ani, iar primele gropi au apărut deja la doar un an după ce autostrada a ieșit din garanție.[23]

În primăvara lui 2017, s-a format în podul de la Fetești o groapă care a perforat complet podul, care nu fusese reabilitat de la deschiderea sa în 1987,[24][25] când a fost realizat fără hidroizolație, pentru a se face economie la materiale.

Listă ieșiri[modificare | modificare sursă]

Ieșiri și construcții (Est)
București – Constanța (206 km)
Motorway km 11 Bulevardul Theodor Pallady, București
Exit km 12 Centura București CB deschis 2004
Exit km 15 Cernica, Bălăceanca DJ301 deschis 2015
Service area km 19 Parcare, ieșire în U
Exit km 22 Brănești DJ100 deschis 2021
Exit km 35 Fundulea DN3 deschis 2004
Service area km 48 OMV
Exit km 64 Lehliu Gară DN3 deschis 2004
Service area km 66 Petrom
Service area km 74 Parcare
Service area km 88 Rompetrol
Service area km 98 Parcare
Exit km 105 Drajna / Slobozia DN3ADN21 deschis 2007
Service area km 111 OMV
Service area km 120 Parcare
Service area km 131 Parcare
Exit km 139 Rompetrol
Exit km 142 Fetești DN3ADN3B deschis 1987, reabilitat 2007
Toll gate km 144 Taxare deschis 1987
Bridge km 145 Podul Fetești deschis 1987
Exit km 146 Ieșire în U
Exit km 157 Ieșire în U doar est
Bridge km 158 Podul Cernavodă deschis 1987
Exit km 160 Cernavodă DN22C deschis 1987, reabilitat 2012 ca ieșiri
Exit km 192 Medgidia / Murfatlar, Ostrov DJ381 deschis 2012
Service area km 196 Parcare deschis 2012
Bridge km 203 Canalul Dunăre-Marea Neagră deschis 2011
Service area km 205 Parcare deschis 2012
Interchange km 212 Mangalia, Constanța Sud / Tulcea, Constanța Vest deschis 2011

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Autostrada Soarelui, mai lunga pe hartie decat in...”, Kanald.ro, accesat în  
  2. ^ Neferu, Andreea (). „O șosea de 200 km, așteptată de 25 de ani: autostrada Soarelui este în sfârșit gata”. Ziarul Financiar. Accesat în . 
  3. ^ „Încadrare în zonă a obiectivului”. FCC Construccion / Astaldi S.p.A. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Arhivele cu autostrazi si drumuri”. forum.peundemerg.ro. Accesat în . 
  5. ^ „Autostrada Bucuresti-Lehliu se deschide circulatiei - Arhiva noiembrie 2007 - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . Accesat în . 
  6. ^ „De saptamana viitoare vom circula pe 100 km noi de autostrada - Arhiva noiembrie 2007 - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . Accesat în . 
  7. ^ „Tronsonul Drajna-Fetesti al Autostrazii Soarelui, finalizat de 1 Mai - Presa regionala 2007 - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . Accesat în . 
  8. ^ D.G. (). „OMV deschide benzinarii pe Autostrada Soarelui, de la 1 iunie”. Hotnews.ro. Accesat în . 
  9. ^ Rotaru, Victor (). „Anca Boagiu îi acuză că "zac ca molusca". De ce nu vor francezii de la Colas să construiască cei 20 km dintre Cernavodă și Medgidia”. Gândul. Accesat în . 
  10. ^ Predescu, Feri (). „Anca Boagiu a vrut să vadă "care este adevărul" despre Autostrada Cernavodă-Constanța”. Evenimentul zilei. Accesat în . 
  11. ^ Pârvoiu, Claudia (). „CNADNR a lăsat tronsonul de autostrada Cernavoda-Medgidia fara constructor”. Hotnews.ro. Accesat în . 
  12. ^ „Boagiu spune că la vară va fi deschisă Autostrada Soarelui. Exproprierile însă merg greu, probleme sunt și din cauza siturilor arheologice”. Mediafax. . Accesat în . 
  13. ^ Predescu, Feri; Mailat, Ciprian (). „5,2 mil. euro, costul unui km de autostradă din tronsonul inaugurat astăzi”. Capital. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ a b Avram, Eliza (). „Porțiunea de autostradă Constanța - Murfatlar va fi deschisă circulației astăzi”. România Liberă. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ a b Cozmei, Victor (). „Vineri s-a inaugurat pentru a doua oara acelasi tronson din Autostrada Soarelui”. Hotnews.ro. Accesat în . 
  16. ^ „Autostrada Cernavoda - Constanta deschisă traficului” (PDF). CNADNR. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  17. ^ „Autostrada A2, tronsonul Cernavoda-Medgidia, deschis circulației”. Informații Auto. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ Cozmei, Victor (). „Joi s-a deschis traficul pe ambele cai de pe tronsonul Cernavoda - Medgidia”. Hotnews.ro. Accesat în . 
  19. ^ a b Autostrada Soarelui: peste 15.000 de ore economisite în trafic în primul weekend de la deschidere, 23 iulie 2012, Andreea Neferu, Ziarul financiar, accesat la 17 martie 2013
  20. ^ „Cum plătești electronic taxa de pod Fetești - Cernavodă prin SMS”, Auto Bild, accesat în  
  21. ^ „e-Tarif | Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere”. Accesat în . 
  22. ^ „Taxare Fetesti A2 – Toate informațiile pe care trebuie sa le știi despre taxa de pod”. Accesat în . 
  23. ^ a b „Bilantul autostrazilor romanesti in ultimele 2 decenii: 14 km pe an”. Wall-Street.ro. . Accesat în . 
  24. ^ „Noi restricții de circulație pe A2. GROAPĂ pe podul de la Fetești prin care se vede Brațul Borcea”, Radioconstanta.ro, accesat în  
  25. ^ „VIDEO. Gaură de 40 de cm în podul de la Fetești”, Digi24, , accesat în  

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Autostrada A2 la Wikimedia Commons


v • d • m
Autostrăzi și drumuri naționale în România
Autostrăzi
în funcțiune
planificate
Drumuri expres planificate
Drumuri naționale principale
Ramificații ale DN1
Drumuri naționale secundare între
DN1 și DN2 și ramificații ale lor
Ramificații ale DN2
Drumuri naționale secundare între
DN2 și DN3 și ramificații ale lor
Ramificații ale DN3
Drumuri naționale secundare între
DN3 și DN4 și ramificații ale lor
Drumuri naționale secundare între
DN4 și DN5 și ramificații ale lor
Ramificații ale DN5
Drumuri naționale secundare între
DN5 și DN6 și ramificații ale lor
Ramificații ale DN6
Drumuri naționale secundare între
DN6 și DN7 și ramificații ale lor
Ramificații ale DN7
Drumuri naționale secundare între
DN7 și DN1 și ramificații ale lor
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Autostrada_A2_(România)&oldid=15709976