Baden-Württemberg

Landul Baden-Württemberg
(Baden-Württemberg)
Baden-Württemberg
—  land  —
Parlamentul landului Baden-Württemberg
Parlamentul landului Baden-Württemberg
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Map
Landul Baden-Württemberg
(Baden-Württemberg) (Germania)
Poziția geografică în Germania
Coordonate: 48°32′16″N 9°02′28″E ({{PAGENAME}}) / 48.537777777778°N 9.0411111111111°E

ȚarăGermania
Atestare Modificați la Wikidata
Numit dupăBaden

ReședințăStuttgart
SubdiviziuniSubdiviziuni

Guvernare
 - prim-ministru al Baden-Württembergului[*]Winfried Kretschmann (Verzii, )

Suprafață
 - Total35,752 km²
Altitudine[1]327 m.d.m.

Populație (2018)
 - Total11.069.533 locuitori

Fus orarUTC+1[1]

Localități înfrățite
 - Prefectura KanagawaJaponia
ISO 3166-2DE-BW

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Poziția regiunii Landul Baden-Württemberg (Baden-Württemberg)
Poziția regiunii Landul Baden-Württemberg
(Baden-Württemberg)
Poziția regiunii Landul Baden-Württemberg
(Baden-Württemberg)

Baden-Württemberg este unul dintre landurile Germaniei. Se învecinează la sud cu Lacul Constanța, la nord cu Main, la sud și vest cu râul Rin și cu landul Bavaria la est; alte landuri cu care se mai învecinează sunt Renania-Palatinat și Hessa. La sud se învecinează cu cantoanele elvețiene Basel-Stadt, Basel-Land, Argovia, Schaffhausen, Turgovia și Zürich. La vest, de cealaltă parte a Rinului, se învecinează cu Alsacia în Franța.

Este al treilea land atât din punct de vedere al suprafeței (după Bavaria și Saxonia Inferioară), cât și al populației (după Renania de Nord - Westfalia și Bavaria). Din punct de vedere economic Baden-Württemberg se află pe locul al treilea între landurile Germaniei.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Istoria antică[modificare | modificare sursă]

Între anii 70 și 150 d.Hr. Imperiul Roman a cucerit o mare parte a teritoriului de astăzi al landului Baden-Württemberg. Romanii au fost alungați de alemani începând cu anul 260 d.Hr. După represiunile suferite din cauza Imperiului Carolingian între anii 496 și 746, s-au format ducatele francilor și suabilor. Decăderea celor două ducate până în secolul al XIII-lea a condus la o fragmentare teritorială extremă, în sute de comitate mici, orașe imperiale, zone cu o credință specifică sau chiar a unor sate cu specific cavaleresc.

Medierile de după războaiele napoleoneene au instituit un proces în urma căruia au rămas doar trei teritorii: Württemberg, Baden și Hohenzollern; mai mult, orașul Wimpfen era o enclavă a landului Hessa. În anul 1806 regatul Württemberg (prin bunăvoința lui Napoleon) și marele ducat Baden, doar până în anul 1918, au devenit două teritorii ale statului federal republican în cadrul Republicii de la Weimar. În anul 1933 formele de guvernare independente ale landului au fost înlocuite prin conducători naziști, din partea partidului național-socialist NSDAP.

Politica la nivel de land[modificare | modificare sursă]

La alegerile parlamentare la nivel de land de la 27 martie 2011 partidul CDU, care a guvernat în Baden-Württemberg timp de 58 de ani, a pierdut alegerile pentru landtag.[2] Ca urmare, la 12 mai 2011 a venit la putere o coaliție guvernamentală între Verzi (partidul ecologic) și SPD, numită „verde-roșie”. Prim-ministrul de până atunci, Stefan Mappus (CDU), a fost obligat să predea ștafeta lui Winfried Kretschmann de la partidul Verzilor. Totodată este pentru prima dată în istoria Germaniei că Verzii, un partid relativ tânăr, au câștigat un post de prim-ministru al unui land german. Acest succes al Verzilor, împreună cu succesul lor la alegerile parlamentare din landul Renania-Palatinat din aceeași zi, se presupune că se datorează în bună măsură importanței catastrofei ecologice nucleare care a avut loc în Japonia după Cutremurul din Tōhoku (2011).

La nivel de federație, faptul că CDU a pierdut încă un land (după Renania de Nord - Westfalia) schimbă definitiv balanța din Bundesrat, aceasta constituind o dificultate suplimentară pentru actualul guvern federal "negru-galben" al Germaniei (CDU/CSU + FDP), condus de Angela Merkel.

Împărțire administrativă[modificare | modificare sursă]

Regiuni administrative de tip Regierungsbezirk[modificare | modificare sursă]

Cele mai mari subdiviziuni ale landului sunt următoarele 4 regiuni administrative:

Districte urbane și rurale[modificare | modificare sursă]

Landul Baden-Württemberg este format din următoarele nouă districte urbane:
BAD Baden-Baden
FR Freiburg im Breisgau
HD Heidelberg
HN Heilbronn
KA Karlsruhe
MA Mannheim
PF Pforzheim
S Stuttgart
UL Ulm

Cele 35 districte rurale sunt:

UL Alb-Donau
BC Biberach
FN Bodensee
BB Böblingen
FR Breisgau-Hochschwarzwald
CW Calw
EM Emmendingen
PF Enz
ES Esslingen
FDS Freudenstadt
GP Göppingen
HDH Heidenheim
HN Heilbronn
KÜN Hohenlohekreis
KA Karlsruhe
KN Konstanz
Lörrach
LB Ludwigsburg
TBB Main-Tauber (district)
MOS Neckar-Odenwald (district)
OG Ortenau (district)
AA Ostalb (district)
RA Rastatt
RV Ravensburg
WN Rems-Murr (district)
RT Reutlingen
HD Rhein-Neckar (district)
RW Rottweil
SHA Schwäbisch Hall
VS Schwarzwald-Baar (district)
SIG Sigmaringen
Tübingen
TUT Tuttlingen
WT Waldshut
BL Zollernalb (district)
Harta districtelor rurale: Baden-Württemberg
Harta districtelor rurale: Baden-Württemberg

De districtul Konstanz aparține și exclava germană cu orașul Büsingen am Hochrhein (BÜS), care este înconjurată complet de cantonul elvețian Schaffhausen.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b GeoNames 
  2. ^ Teufel, Oettinger, Schavan, Mappus in einem Raum, Stuttgarter Nachrichten, 10 mai 2022

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Baden-Württemberg la Wikimedia Commons