Bazil Marian

Bazil Marian
Informații generale
Data nașterii 13 mai 1927(1927-05-13)
Locul nașterii Uioara, județul Alba, România
Data decesului 19 ianuarie 2008
Locul decesului București, România
Înălțime 1,70 m
Poreclă Bombardierul
Post Atacant
Cluburi de juniori
Ani Club
1934-1938  Solvay Uioara
Cluburi de seniori*
Ani Club Ap (G)
1938–1940  Victoria Cluj 14 (2)
1940–1941  Mica Brad 22 (5)
1941-1947  Carmen București 62 (34)
1947–1949  Rapid București 87 (54)
Echipa națională
Ani Țară Ap (G)
1942–1949 România 18 (2)
Echipe antrenate
1954–1960  Rapid (antrenor secund)
1960-1962  Jiul Petroșani
1962–1963  Viitorul București
1963–1967 România România U-21
1967 România
1968–1969  Dinamo
1969  Farul Constanța
1970  FC Argeș
1971–1972  Rapid
1973-1974  VO Boufarik
1974-1975  JSK Tizi-Ouzou
1975-1978  Rapid
1979-1989 România România U-21
* Apariții și goluri pentru echipa de club doar în cadrul campionatului intern

Bazil Marian (n. , Ocna Mureș, Alba, România – d. , București, România) a fost un antrenor român de fotbal (Dinamo București și Rapid București), care a îndeplinit funcția de selecționer al echipei naționale de fotbal a României (ianuarie - martie 1967).

A fost unul dintre cei mai valoroși jucători români de fotbal din anii 1940.[1]

Biografie[modificare | modificare sursă]

A început să joace fotbal de la vârsta de 11 ani, când s-a legitimat la Solvay Uioara. În 1938 a trecut la Victoria Cluj, unde a debutat în prima divizie (24 septembrie 1939, Victoria - Venus 2-1). S-a transferat la Mica Brad pentru un sezon, 1940-1941, după care ajunge să evolueze la Carmen București între 1941-1947. Ca urmare a desființării echipei lui Mociorniță de către sistemul comunist, ajunge la CFR București (devenită în 1950 Locomotiva), club la care va evolua până la finalul carierei.

Ca antrenor, a lucrat mai întâi ca secund, la Locomotiva (Rapid). Ajunge apoi antrenor principal la Jiul Petroșani, pe care reușește să o promoveze în prima divizie. A funcționat apoi ca antrenor federal, ocupându-se de pregătirea naționalei de tineret. Din 1967 a mai antrenat la Dinamo București, Farul Constanța, FC Argeș, Rapid București. Din 1973 ajunge antrenor în Algeria, la echipele V.O. Boufarik și J.S.K. Tizi-Ouzou. Reîntors în țară în 1975, își reia munca în cadrul clubului Rapid, iar din 1979 lucrează din nou în colectivul tehnic al F.R.F., ca antrenor zonal și observator federal. După 1989 s-a retras din activitate.

Palmares[modificare | modificare sursă]

Jucător
Antrenor

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ionescu, Mihai; Tudoran, Mircea; Toma, Răzvan: Fotbal de la A la Z, București, Editura Mondocart Pres, 2001, p. 274 ISBN: 973-8332-00-1

Legături externe[modificare | modificare sursă]