Berengario de Friuli

Date personale
Berengario de Friuli

Născut	anii 840 d.Hr. Cividale del Friuli, Friuli-Veneția Giulia, Italia
Decedat	7 aprilie 924 d.Hr. (84 de ani)^[2] Verona, Sfântul Imperiu Roman^[2]
Cauza decesului	omor
Părinți	Eberhard of Friuli[] Gisela[]
Frați și surori	Ingeltruda de Friuli Adelardo[][[Adelardo (Carolingian prince)\|]] Unruoch al III-lea de Friuli Heilwise of Friuli[]
Căsătorit cu	Bertila of Spoleto[] Anne de Provence[] ()
Copii	Gisla del Friuli[] Bertha, Abbess of Santa Giulia in Brescia[]
Ocupație	politician
Apartenență nobiliară
Titluri	împărat al Occidentului[*] (915 d.Hr.–924 d.Hr.)^[1] Lista regilor Italiei medievale (888 d.Hr.–889 d.Hr.)^[1] Lista regilor Italiei medievale (898 d.Hr.–900 d.Hr.)^[1] Lista regilor Italiei medievale (902 d.Hr.–922 d.Hr.)^[1]
Familie nobiliară	Familia Unruochingilor
Împărat romano-german
Domnie	decembrie 915 d.Hr. – 7 aprilie 924 d.Hr.
Predecesor	Ludovic al III-lea, Împărat carolingian
Modifică date / text

Berengario de Friuli (n. anii 840 d.Hr., Cividale del Friuli, Friuli-Veneția Giulia, Italia – d. 7 aprilie 924 d.Hr., Verona, Sfântul Imperiu Roman) a fost margraf de Friuli din 874 până între 890-896, Rege al Italiei ca Berengario I din 887 și împărat al Imperiului carolingian din 915 până la moartea sa.

A fost fiul lui Eberhard de Friuli și al fiicei lui Ludovic cel Pios, Gisela. La moartea fratelui său Unruoch al III-lea în 874 moștenește Marca Friuli, o poziție cheie în Imperiul carolingian la frontiera cu slavii ce amenințau constant peninsula italiană. În calitate de margrav participă la lupta pentru dominația peninsulei dintre Carol cel Pleșuv și Ludovic Germanul. Acest lucru îi crește influența în fața lui Carol cel Gras ce avea să devină Împărat în 881. La detronarea acestuia este ales moștenitor al acestuia în Italia, dar domnia sa de 36 de ani a fost întreruptă de nenumărate ori de alți pretendenți: Guido al III-lea Spoleto, Lamberto al II-lea Spoleto, Arnulf de Carintia, Ludovic cel Orb și Rudolf al II-lea de Burgundia. Tot în această perioadă Italia suferă primele incursiuni maghiare, aceștia fiind chemați fie de Arnulf, fie de Berengario însuși.

În 915, Papa Ioan al X-lea încearcă să îl convingă pe Berengario să participe la alungarea Musulmanilor din sudul Italiei, acesta nereușind să trimită trupe la bătălia de la Garigliano. După aceasta însă este încoronat în decembrie Împărat de către Papă. În ciuda titlului Berengario nu reușește să își exercite puterea în întreg Imperiul. Spre sfârșitul domniei sale este acuzat de incompetență și a fost atacat de trupele lui Rudolf al II-lea de Burgundia care îl înving în 923, Berengario fiind detronat de facto, în 924 murind ucis de unul dintre oamenii săi.

Note[modificare | modificare sursă]

^ ^a ^b ^c ^d La Préhistoire des Capétiens[*], p. 39 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ ^a ^b ^c https://fmg.ac/Projects/MedLands/ITALY,%20Kings%20to%20962.htm#_Toc359998751 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

Predecesor: Carol III	Rege al Italiei contestat de: Guido(888-894) Lamberto(891-898) Arnulf(896-899) Ludovic cel Orb(900-905) Rudolf al II-lea de Burgundia(922-924) 887 - 924	Succesor: Rudolf al II-lea de Burgundia disputat de Hugues
Predecesor: Ludovic III	Împărat al Occidentului 915 - 924	Succesor: Vacant până la Otto I

[fae77ac288e53c63894c53b3d3018f85-1] La Préhistoire des Capétiens[*], p. 39 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

[3cceec8ea0e2b71e0559dd6ccee51132-2] ttps://fmg.ac/Projects/MedLands/ITALY,%20Kings%20to%20962.htm#_Toc359998751 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[2]

[1]