Compania Franco–Română de Navigație Aeriană

Compania Franco-Romană de Navigație Aeriană
IATA
'
ICAO
'
Callsign
'
Înființare1920
Sediu71, Calea Victoriei, Bucharest
22, rue des Pyramides, Paris
Baza Operativă
ConducerePierre Claret de Fleurieu, Director general
Flotă
Destinații16[1]

Compania Franco–Română de Navigație Aeriană, cu acronimul CFRNA, a fost prima companie aeriană din România, prima companie aeriană multinațională și prima companie aeriană transcontinentală.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Începutul[modificare | modificare sursă]

CFRNA își are originile în anul 1919. În 1919, în tipul discuțiilor premergătoare Tratatului de pace de la Trianon, ministrul român Nicolae Titulescu, discutând cu reprezentantul Franței însărcinat cu dezarmarea, i-a propus crearea unei companii aeriene comune destinată transportului poștal.[2]

Activitate[modificare | modificare sursă]

În 25 aprilie 1920 lua ființă societatea CFRNA cu capital românesc în valoare de 3 milioane de franci francezi. Consiliul de administrație era compus din: general S. Duval (șef al Marelui Stat Major) - președinte, locotenent aviator Pierre de Fleurieu (cu probleme administrative), aviator Al. Deullin (unul dintre marii piloți francezi însărcinat cu probleme de recrutare și antrenare a personalului de zbor) și ing. I. Bastaki (directorul sucursalei din Paris a Băncii Române „Marmorosch Blank & C-ie”).[3] În 1923, Compania avea deja un capital de 10 milioane de franci.[4] Legea care a permis înființarea societății este Decretul 3742 din 12 noiembrie 1920 prin care se concesiona societății dreptul de transport aerian de mărfuri și pasageri.[5] Investiția inițială, în valoare de 3 milioane de franci, a fost suportată de bancherul român Aristide Blanck codeținător al Băncii Marmorosch Blanck. Statul francez a contribuit la capitalul societății cu avioane și personal.

Societatea a început să opereze de la Paris, prima destinație fiind Strasbourg. Prin aceste prime zboruri compania capătă experiență și se extinde rapid. În 1922 s-a realizat un voiaj test între Paris și București pentru a putea realiza toate lucrările necesare în vederea punerii în funcțiune a acestei rute. S-au amenajat aerogări în Praga, Viena, Budapesta, Belgrad capătul liniei fiind la București.

Pentru a fi și mai profitabilă, ruta a fost prelungită până la Constantinopol. La 1 mai are loc primul zbor pe această rută până la Budapesta, a doua zi continuându-se până la Constantinopol.

Linia spre Constantinopol a fost deschisa la 3 octombrie 1922 iar primul zbor complet de la Paris, prin Bucuresti, pana pe aeroportul San Stefano (Istanbul) a fost facut de pilotul CFRNA - Maurice Nogués in 12 noiembrie 1922. Ocazia completarii liniei aeriene pe intregul traseu a prilejuit o serie de evenimente de celebrare ce au avut loc pe Le Bourget - Paris, Bucuresti, Praga, Belgrad si Constantinopol unde au fost instalate monumente comemorative. In Romania, monumentul este amplasat in fata Aerogarii Baneasa. (44°29′46″N 26°04′52″E / 44.496200°N 26.080990°E ({{PAGENAME}})

Ruta constituia o alternativă la celebrul Orient Express. Pentru a fi mai eficientă, compania a început să efectueze zboruri de noapte, reducând astfel timpul necesar unei călătorii.

Farman Goliath

În 1925, orașul Galați a devenit prima destinație internă românească pentru linia aeriană, în urma unui experiment care a durat 62 de zile, pentru a se verifica rentabilitatea liniei. Pe timpul experimentului linia a fost deservită de avioane Potez XV și piloți militari aflați sub comanda Direcției Aviației Civile, subordonate Ministerului de Război. Anul următor, în 24 iunie, are loc prima cursă internă oficială a CIDNA (Compania Internațională de Navigație Aeriană), noua denumire a CFRNA, pe ruta București – GalațiIașiChișinău.

Sfârșitul[modificare | modificare sursă]

În 1 ianuarie 1925 CFRNA se reorganizează și devine CIDNA (Compania Internațională de Navigație Aeriană).
Activitatea societății CIDNA s-a încheiat în pe data de 5 august 1933, când a fost înglobată în compania Air France [3]. Ea a lăsat o moștenire ce se continuă în secolul al XXI-lea în Franța prin Air France și în România prin Tarom.

Accidente[modificare | modificare sursă]

Între 1920 și 1930 120 de piloți au lucrat pentru CFRNA, 16 dintre ei plătind cu viața.

  • La 30 octombrie 1923 pe aerodromul Băneasa a fost accidentat aparatul Caudron C.61 înmatriculat F-AFCN acesta fiind reparat în atelierele societății de pe aeroport. Nu se cunosc date despre soarta pasagerilor.
  • Tot pe aerodromul Băneasa a fost accidentat aparatul Caudron C.61 înmatriculat F-AFCR dar nici despre acest accident nu se cunosc alte date.
  • Un accident a avut loc la 3 iulie 1926 în Cehoslovacia. Avionul de tip Caudron C.61 înmatriculat F-AFBT zbura pe traseul Paris - Praga - Budapesta. Acesta zbura la o înălțime mai mică decât cea sigură și a lovit un munte. În urma impactului, toți cei 6 pasageri împreună cu pilotul au murit.

Rute[modificare | modificare sursă]

Destinațiile CFRNA

Iată mai jos rutele de zbor și principalele date de punere în circulație, pe tronsoane, a primelor curse aeriene[3]:

Flota[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Orarul CFRNA
  2. ^ Modelism (1/2005). Revista. București: Modelism. pp. p. 4.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  3. ^ a b c ing. Mihail Popovici (AIJP) (). „Prima linie transcontinentală, internațională din lume pentru pasageri, mărfuri și poștă”. Revista Filatelia (nr. 9): pag. 1. 
  4. ^ Reclamă de promovare - Natura, Revistă științifică de popularizare, 12, nr. 10, august 1923
  5. ^ Istoria Aviației Române, p. 234

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Nicolae Balotescu, Dumitru Burlacu, Dumitru N. Crăciun, Jean Dăscălescu, Dumitru Dediu, Constantin Gheorghiu, Corneliu Ionescu, Vasile Mocanu, Constantin Nicolau, Ion Popescu-Rosetti, Dumitru Prunariu, Stelian Tudose, Constantin Ucrain, Gheorghe Zărnescu, Istoria Aviației Române, București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1984

Legături externe[modificare | modificare sursă]