French
DeutschComitatul Timiș
| Comitatul Timiș | |||
| Temes vármegye | |||
| — comitat al Regatului Ungariei — | |||
| |||
| Coordonate: 45°45′00″N 21°14′00″E / 45.75°N 21.2333°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Imperiul Austriac | ||
| Reședință | Timișoara | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 7,433 km² | ||
| Populație (1910) | |||
| - Total | 500,835 locuitori | ||
| - Densitate | 67,4 loc./km² | ||
| Naționalități | • români - 169.030 (33,74%) • germani - 165.883 (33,12%) • maghiari - 79.960 (15,96%) • sârbi - 69.905 (13,95%) • slovaci - 3.080 (0,61%) | ||
| În prezent în | România, Serbia | ||
| Prezență online | |||
 | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Comitatul Timiș, cunoscut și ca Varmeghia Timișului (în maghiară Temes vármegye, în germană Komitat Temesch, în latină Comitatus Temesiensis), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei din secolul XII și până în 1920 (excepție făcând secolele XVI-XVIII). Capitala comitatului a fost orașul Timișoara (în maghiară Temesvár, în germană Temeswar, în sârbă Темишвар, cu alfabetul latin: Temišvar). În prezent teritoriul acestuia se găsește în vestul României și nordul Serbiei.
Geografie[modificare | modificare sursă]
Comitatul Timiș a făcut parte din provincia istorică Banat. El se învecina la vest cu Comitatul Torontal (Torontál), la nord cu Comitatul Arad (Arad) și la est cu Comitatul Caraș-Severin (Krassó-Szörény). În partea de sud, acest comitat forma granița între Regatul Ungariei și Regatul Serbiei. Fluviul Dunărea forma limita sudică a comitatului, iar râul Mureș (Maros) limita sa nordică. Râul Timiș curgea pe teritoriul comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 7.433 km², incluzând suprafețele de apă.
Istorie[modificare | modificare sursă]
Comitatul Timiș a fost înființat în secolul XI. El a fost cucerit de Imperiul Otoman în secolul XVI și încorporat în Pașalâcul Timișoara. După ce Banatul a fost recucerit de habsburgi în 1718, teritoriul comitatului a fost inclus în Banatul Timișoarei, o provincie habsburgică separată. După desființarea provinciei în 1778, teritoriul comitatului a fost încorporat în Regatul Ungariei. Între 1849 și 1860 a făcut parte din voievodatul Voivodina Sârbească și Banatul Timișan. Abia în anii 1860, Comitatul Timiș a fost reînființat, iar teritoriul a intrat din nou sub stăpânirea Regatului Ungariei.
În 1918, Comitatul Timiș a fost mai întâi încorporat în autoproclamata Republică Bănățeană, după care a fost oficial desființat și teritoriul lui împărțit între Regatul României și nou-înființatul Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor, împărțire recunoscută oficial de Tratatul de la Trianon din 1920. Marea majoritate a teritoriului a fost atribuită României, în timp ce o treime din comitat, aflată în partea de sud-vest, a revenit Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor (care a fost redenumit Regatul Iugoslaviei în 1929).
Partea românească a fostului Comitat Timiș se regăsește azi în județul Timiș, cu excepția unei fâșii cu lățimea de circa 10 km care se întinde de-a lungul râului Mureș și care face parte din județul Arad. Partea sârbă aflată în sudul Banatului face parte din provincia autonomă sârbă Voivodina.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Conform recensământului din 1910, comitatul avea 500.835 locuitori. După limba maternă, populația era împărțită în:
| Structura etnică, după limba maternă (1910) | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Total | Români | Germani | Maghiari | Sârbi | Slovaci |
| 500.835 | 169.030 | 165.883 | 79.960 | 69.905 | 3.080 |
| 100% | 33,74% | 33,12% | 15,96% | 13,95% | 0,61% |
Subdiviziuni[modificare | modificare sursă]
La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului Timiș erau următoarele:
| Districte (járás) | |
|---|---|
| District | Capitală |
| Buziasfürdő | Buziasfürdő --- Buziaș |
| Csák | Csák --- Ciacova |
| Detta | Detta --- Deta |
| Fehértemplom | Fehértemplom --- Biserica Albă (Bela Crkva) |
| Kevevára | Kevevára --- Cuvin (Kovin) |
| Központ | Temesvár --- Timișoara |
| Lippa | Lippa --- Lipova |
| Temesrékas | Temesrékas --- Recaș |
| Újarad | Újarad --- Aradu Nou |
| Versec | Versec --- Vârșeț (Vršac) |
| Vinga | Vinga |
| Comitate urbane(törvényhatósági jogú város) | |
| Temesvár --- Timișoara | |
| Versec --- Vârșeț (Vršac) | |
| Districte urbane (rendezett tanácsú város) | |
| Fehértemplom --- Biserica Albă (Bela Crkva) | |
Orașele Vârșeț (Vršac), Biserica Albă (Bela Crkva) și Cuvin (Kovin) sunt astăzi în Serbia; toate celelalte orașe menționate aparțin României.
Comiții de Timiș până la 1552[modificare | modificare sursă]
- În timpul lui Arpad: Kun, Kusid și Kupian
- În timpul lui Zoltan: Bulei
- În timpul lui Ștefan cel Sfânt: Achtum
- Sub Bela: Pancartiu Poth
- 1203 - Poth
- 1214 - Hetze
- 1233 - Gylet, principe de Sirmiu
- 1235 - Mathäus
- 1240 - Dionisius
- 1270 - Ștefan Csáky
- 1316 - Nicolae Treutul
- 1333 - Nicolae Pap, Sigismund Andrásy
- 1366 - Benedict Heem, Dionisie Bebec
- 1367 - Ladislau Korogh
- 1368 - Benedict Heem
- 1370 - Vladislau prinț de Opulia
- 1371 - Benedict Heem
- 1387 - Ștefan Losoncius
- 1392 - Ladislau Sarov
- 1396 - 1402 - Nicolaie Csáky și Nicolaie Marcyaly
- 1402 - Ioan Gara
- 1407 - 1424 Pipo de Ozora
- 1424 - 1439 Ștefan Rozgony, Ștefan Bathos
- 1441 - Nicolae Ujlaky
- 1441 - Ioan Huniade
- 1456 - Ladislau Huniade, Mihail Silagiu
- 1459 - Grigore Labatlan
- 1460 - George Orbonas
- 1464 - Ștefan Socoli
- 1476 - Ambrosie Nagy
- 1478 - 1494 - Paul Chinezu
- 1494 - Iosif Somy
- 1509 - Matey Várday
- 1511 - Ștefan Báthory
- 1518 - Petru Pereni
- 1519 - Laurențiu Ujlaky
- 1520 - Caspar Raskay
- 1523 - Nicolae de Macedonia
- 1525 - Ioan Dragfi
- 1526 - Petru Pereni, Valentin Török
- 1527 - Emeric Czybak
- 1538 - Petru Petrovici
- 1551 - Ștefan Losoncius
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Nicolae Ilieșu - "Timișoara. Monografie Istorică"
- I. Preyer - "Monographie der Köiglichen Freistadt Temesvar"
| |||||||||
.png)
- ^ a b https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor)