Convenția de la Istanbul

Convenția de la Istanbul
Semnat  Modificați la Wikidata
Istanbul  Modificați la Wikidata
SemnatariArmenia[1]
Bulgaria[1]
Cehia[1]
Ungaria[1]
Letonia[1]
Liechtenstein[1]
Lituania[1]
Republica Moldova[1]
Slovacia[1]
Ucraina[1]
Regatul Unit[1]
Uniunea Europeană[1]
Turcia  Modificați la Wikidata
Depozitarsecretar general al Consiliului Europei[*]  Modificați la Wikidata
Limbălimba engleză
limba franceză  Modificați la Wikidata
Prezență online
site web oficial

Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice reprezintă tratatul internațional adoptat de Consiliul Europei pe 11 mai 2011 care are ca scop prevenirea violenței, protecția victimelor și trimiterea în judecată a infractorilor.[2] Convenția de la Istanbul sau Convenția Internațională pentru Combaterea Violenței împotriva Femeii și a Violenței Domestice stabilește că tolerarea și nepedepsirea unor acte de violență împotriva femeilor precum violul, violența domestică, hărțuirea sexuală, căsătoriile forțate sau sterilizarea forțată constituie încălcări ale drepturilor omului și forme de discriminare pe criteriul de gen. Femeile au dreptul de a trăi în siguranță atât în spațiul public cât și în cel privat, pe stradă sau la serviciu, cât și acasă.[3]

Conform situației din martie 2019, 46 state au semnat-o și 35 de state (Albania, Andora, Austria, Belgia, Bosnia- Herțegovina, Cipru, Croația, Danemarca, Finlanda, Elveția, Estonia, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Islanda, Luxemburg, Macedonia, Malta, Republica Moldova, Monaco, Muntenegru, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, San Marino, Serbia, Slovenia, Spania, Suedia) au ratificat-o. Ea a intrat în vigoare pe 1 august 2014. [4]

României a semnat Convenția de la Istanbul în iunie 2014, și a ratificat-o în anul 2016, Convenția intrând în vigoare în septembrie 2016. Pe 14 octombrie 2021, Republica Moldova a ratificat și ea Convenția de la Istanbul urmând a intra în vigoare în perioada următoare.[5]

Este primul tratat internațional care conține o definiție a genului. Asta înseamnă că acum se recunoaște faptul  că femeile și bărbații nu sunt doar diferențiați din punct de vedere biologic, în femele și masculi, dar că există o categorie a genului, definită social, care le conferă femeilor și bărbaților roluri și comportamente specifice. [6]

Conținutul Convenției[modificare | modificare sursă]

Preambulul amintește Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale si Protocoalele sale, Carta Socială Europeană, Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva Traficului de Ființe Umane și Convenția Consiliului Europei pentru protecția copiilor împotriva Exploatării Sexuale și a Abuzului Sexual. Pune în evidență spiritul tratatelor internaționale despre drepturile omului.

Articolul 2 afirmă că această convenție se aplică pe timp de pace și în situații de conflict armat.

Articolul 3 definește termenul „violență împotriva femeilor” drept o încălcare a drepturilor omului și o formă de discriminare impotriva femeilor și va însemna toate acțiunile de violență de gen care rezultă în, sau care sunt probabile a rezulta în, vătămarea sau suferința fizică, sexuală, psihologică sau economică cauzată femeilor, inclusiv amenințările cu asemenea acțiuni, coerciția sau deprivarea arbitrară de libertate, indiferent dacă survine în public sau în viața privată.[7]

Articolul 4, intitulat „Drepturi fundamentale, egalitate și nediscriminare” afirmă că implementarea dispozițiilor prezentei Convenții, în special măsurile de protejare a drepturilor victimelor, vor fi asigurate fără discriminare din orice motiv, cum ar fi sexul, genul, rasa, culoarea, limba, religia, politic sau altă opinie, origine națională sau socială, asocierea cu o minoritate națională, proprietatea, nașterea, orientarea sexuală, identitatea de gen, vârsta, starea sănătății, dizabilitatea, starea civilă, statutul de emigrant sau de refugiat, sau alt statut.[8]

Teme importante ale Convenției includ prevenirea, protecția, urmărirea în justiție, crearea unui cadru legislativ adecvat și stabilirea unui mecanism de monitorizare. Convenția stabilește cerințele pentru guverne pentru buna funcționare a activității de prevenire, inclusiv formarea de profesioniști care sunt în contact cu victimele, colaborarea strânsă cu ONG-uri, implicarea mass-mediei și a sectorului privat în eradicarea tuturor stereotipurilor.[9]

Odată cu ratificarea Convenției de la Istanbul, România trebuie să promoveze o serie de măsuri legislative ferme prin care să fie asigurată prevenția și combaterea adecvată a  fenomenului violenței împotriva femeilor, ca expresie specifică a inegalităților de gen, precum și o serie de armonizări în legislația cadru privind egalitatea de șanse între femei și bărbați.  

Această convenție încearcă să schimbe mentalitățile și sentimentele indivizilor și repezintă o chemare adresată societății, în special bărbaților și tinerilor pentru a-și modifica atitudinea. Astfel, acest instrument constituie o nouă invitație cu caracter oficial pentru egalitatea dintre femei și bărbați deoarece violența împotriva femeilor este adânc înrădăcinată în inegalitatea dintre femei și bărbați în cadrul societății și este perpetuată de o cultură a toleranței și a negării.[10]

Retragere[modificare | modificare sursă]

In data de 20 Martie 2021, Turcia decide retragerea in conventie.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g h i j k l https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list/-/conventions/treaty/210/signatures?p_auth=aiFh6Jdg  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Le Conseil de l’Europe adopte la Convention contre la violence à l’égard des femmes,  disponibil online pe https://www.humanrights.ch/fr/droits-humains-internationaux/nouvelles/organes-du-conseil-de-leurope/conseil-de-leurope-adopte-convention-contre-violence-a-legard-femmes. Accesat la 28 ianuarie 2018
  3. ^ Convenția de la Istanbul – ALEG, disponibil online pe aleg-romania.eu/wp-content/uploads/2013/11/Conventia-de-la-Istanbul.docx. Accesat la  3 februarie 2018
  4. ^ Semnături și ratificări ale Convenției, disponibil online pe https://www.coe.int/fr/web/conventions/full-list/-/conventions/treaty/210/signatures. Accesat la 28 ianuarie 2018
  5. ^ Full list (în engleză), Treaty Office 
  6. ^ În siguranță în fața fricii, în siguranță în fața violenței, disponibil online pe http://violentaimpotrivafemeilor.ro/wp-content/uploads/2015/06/brosura-CoE-despre-Conventia-de-la-Istanbul.pdf. Accesat la 28 ianuarie 2018
  7. ^ Convenția de la Istanbul, disponibil online pe: http://www.coe.int/t/dghl/standardsetting/convention-violence/about_en.asp. Accesat la  28 ianuarie 2018
  8. ^ Articolul 4, Drepturi fundamentale, egalitate și nediscriminare
  9. ^ Wave privind Convenția de la Istanbul, disponibil online pe: http://www.asociatia-anais.ro/wp-content/uploads/Conventia-de-la-Istanbul-Wave.pdf Arhivat în , la Wayback Machine.. Accesat la  1 februarie 2018
  10. ^ Convenția de la Istambul, Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, disponibil online pe https://violentaimpotrivafemeilor.ro/conventia-de-la-istanbul/. Accesat la 3 februarie 2018

Legături externe[modificare | modificare sursă]