French
DeutschCupa Mondială de Schi Alpin
| Cupa Mondială de Schi Alpin | |
| Denumire oficială | FIS Alpine Ski World Cup |
| Sport | schi alpin |
| Confederație | FIS |
| Organizator | Federatia Internațională de Schi |
| Înființat(ă) în | 1966 |
| Tipul | circuit anual |
| Periodicitate | anual |
| stațiuni de schi | Europa Canada SUA |
|---|---|
| Data începerii | octombrie |
| Data sfârșitului | martie |
| Campion |  Marco Odermatt Lara Gut-Behrami |
| Televizări | Eurosport |
| Site oficial | www.fis-ski.com |
 Cupa Mondială de Schi Alpin 2023-2024 | |
Cupa Mondială de Schi Alpin 2024-2025 | |
Cupa Mondială de Schi Alpin 2022-2023 | |
Modifică date / text  | |
Cupa Mondială de Schi Alpin este un circuit internațional ce include competiții de schi alpin, lansat în 1966 de un grup de prieteni și experți de schi, printre care jurnalistul francez Serge Lang și directorii echipelor de schi alpin din Franța (Honore Bonnet) și SUA (Bob Beattie). În scurt timp a fost susținut de președintele Federației Internaționale de Schi, Marc Hodler, în timpul Campionatelor Mondiale de Schi Alpine din 1966 desfășurate la Portillo, Chile și a devenit un eveniment oficial FIS în primăvara anului 1967, după Congresul FIS de la Beirut, Liban. Prima cursă de schi a Cupei Mondiale a avut loc la Berchtesgaden, Germania de Vest, la 5 ianuarie 1967. Jean-Claude Killy din Franța și Nancy Greene din Canada au fost câștigătorii generali ale primelor două sezoane.
Desfășurare[modificare | modificare sursă]
Concurenții încearcă să obțină cel mai bun timp în patru discipline: slalom, slalom uriaș, super G și coborâre. Al cincilea eveniment, combinata, angajează coborârea și slalomul. Cupa Mondială a inclus inițial doar curse de slalom, slalom uriaș și de coborâre. Evenimentele combinate (calculate utilizând rezultate din cursele alese de coborâre și de slalom) au fost incluse începând cu sezonul 1974–75, în timp ce Super-G a fost adăugat pentru sezonul 1982–83. Sistemul actual de notare a fost implementat în sezonul 1991–92. Pentru fiecare cursă, punctele sunt acordate primilor 30 de finaliști: 100 de puncte câștigătorului, 80 pentru al doilea, 60 pentru al treilea, coborând până la 1 punct pentru locul 30. Cel care a obținut cele mai multe puncte la sfârșitul sezonului la jumătatea lunii martie câștigă Cupa, trofeul constând dintr-un glob de cristal de 9 kilograme. Sub-premii sunt, de asemenea, acordate în fiecare disciplină individuală a cursei, cu un glob de cristal mai mic de 3,5 kg.
Cupa Mondială se desfășoară anual și este considerată competiția principală pentru cursele de schi alpin, după Jocurile Olimpice de iarnă. Mulți consideră Cupa Mondială drept un titlu mai valoros decât Jocurile Olimpice sau Campionatele Mondiale bienale, deoarece necesită ca un concurent să schieze la un nivel extrem de înalt în mai multe discipline de-a lungul sezonului și nu doar într-o singură cursă.
Cursele sunt găzduite în principal în stațiunile de schi din Alpii din Europa, cu opriri regulate în Scandinavia, America de Nord și Asia de Est, dar câteva curse au fost, de asemenea, organizate în emisfera sudică. Competițiile la Cupa Mondială au fost găzduite în 25 de țări diferite din întreaga lume: Andorra, Argentina, Australia, Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Canada, Croația, Republica Cehă, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Japonia, Noua Zeelandă, Norvegia, Polonia, Rusia, Slovacia, Slovenia, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Elveția și Statele Unite. (Rețineți că toate cursele din Cupa Mondială găzduite în Bosnia s-au desfășurat atunci când încă mai făcea parte din Iugoslavia.)
Circuitul competițional inferior include Cupa NorAm din America de Nord și Cupa Europeană de Schi Alpin.
Câștigători[modificare | modificare sursă]
Victorii pe națiune[modificare | modificare sursă]
| Națiune | Victorii bărbați | Victorii femei | Total |
|---|---|---|---|
 Austria | 17 | 17 | 34 |
 Elveția | 10 | 13 | 23 |
 Statele Unite ale Americii | 5 | 10 | 15 |
 Italia | 6 | 1 | 7 |
 Norvegia | 6 | 0 | 6 |
 Suedia | 3 | 3 | 6 |
.svg){kind=small} Franța | 4 | 1 | 5 |
 Luxemburg | 5 | 0 | 5 |
 Croația | 1 | 3 | 4 |
 Germania | 0 | 4 | 4 |
 Liechtenstein | 1 | 2 | 3 |
 Canada | 0 | 2 | 2 |
 Slovacia | 0 | 1 | 1 |
 Slovenia | 0 | 1 | 1 |