French
DeutschEcartament îngust
| Ecartament | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Diferență de ecartament - Dublu ecartament | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Ecartamentul îngust este un ecartament de cale ferată caracterizat printr-o distanță între fețele laterale interioare ale celor două șine mai mică decât 1.435 mm, valoarea considerată standard pe plan mondial. Majoritatea căilor ferate cu ecartament îngust din lume au distanța între fețele interioare ale șinelor cuprinsă între 600 mm și 1.067 mm. În România există patru feluri de ecartament îngust: de 600 mm, 760 mm, 790 mm și de 1.000 mm.[1]
Deoarece căile ferate cu ecartament îngust sunt în general construite cu gabarite mai mici, raze de curbură mai reduse,[2] aparate de cale mai mici, șine mai ușoare, etc., ele sunt în general mult mai puțin costisitoare, mai ieftin de echipat și de operat decât căile ferate cu ecartament normal sau larg, în special în zonele muntoase sau cu teren dificil. Costurile mai mici le fac ideale pentru deservirea unor complexe industriale sau a unor comunități izolate, al căror potențial de trafic nu ar justifica financiar construcția unei căi ferate cu ecartament normal sau larg.
Căile ferate cu ecartament îngust au, de asemenea, un uz specializat în industria minieră, în cea forestieră și în alte medii industriale unde spațiul restrâns nu permite construcția unor sisteme de transport cu ecartamente și dimensiuni mari. Aceste căi ferate au însă și aplicații mai generale. Căile ferate cu ecartament îngust montane sunt încă sau au fost un element obișnuit în Munții Stâncoși din Statele Unite, în Canada, Mexic, Elveția, fosta Iugoslavie, Grecia sau Costa Rica. În unele țări, ecartamentul îngust reprezintă chiar standardul, precum cel de 1.067 mm (3 ft 6 in) în Japonia[3][4], Indonezia[4], Taiwan[4], Noua Zeelandă, Africa de Sud, statele australiene Queensland, Australia de Vest și Tasmania, sau cel de 1.000 mm în Malaezia[4] și Tailanda[4].
Ecartamentul îngust este folosit des în rețelele de tramvaie, în special în Europa, unde ecartamentul de 1.000 mm este unul obișnuit.
Nomenclatură[modificare | modificare sursă]
În general, o cale ferată cu ecartament îngust are ecartamentul mai îngust decât cel standard. Totuși, datorită unor circumstanțe locale sau istorice, definițiile ecartamentului îngust pot să varieze de la țară la țară.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Prof.Dr. Ioan Sebeșan, Dr.Ing. Nicușor Laurențiu Zaharia. „TRENURILE CU ECARTAMENT VARIABIL O SOLUȚIE DE INTEROPERABILITATE VIABILĂ” (PDF). stiintasiinginerie.ro. p. 670. Accesat în .
ecartament îngust, folosit pentru scopuri industriale și pentru regiuni cu relief foarte accidentat și trafic mai redus; la C.F.R. aceste ecartamente sunt de 1000 mm și 760 mm.
- ^ „GHID DE PROIECTARE ȘI EXECUȚIE PENTRU CONSTRUCȚIILE AFERENTE CĂII DE RULARE A TRAMVAIELOR” (PDF). MDRAP. p. 20. Accesat în .
- ^ Akira Saito. „Feature: Origin of 3'6" Gauge”. ejrcf.or.jp. East Japan Railway Culture Foundation. Accesat în .
- ^ a b c d e Puffert, Douglas J. (aprilie 2009). Tracks Across Continents, Paths Trough History. Chicago: The University of Chicago Press Books. pp. 235–240. ISBN 9780226685090. Accesat în .
Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]
-
Vagon în stația Paltin, în 2012, pe calea ferată forestieră Vișeu cu ecartament de 760 mm. -
Tren în 1997, pe calea ferată Turda-Abrud cu ecartament de 760 mm.
