Epigonii

Acest articol se referă la fiii celor șapte căpetenii care luptaseră împotriva Tebei. Pentru alte sensuri, vedeți Epigonii (dezambiguizare).

În mitologia greacă, epigonii (în greaca veche: Ἐπίγονοι / Epígonoi, „descendenții” sau „moștenitorii”) sunt fiii celor șapte căpetenii care luptaseră împotriva Tebei, pentru a-l răzbuna pe Polinice, și pieriseră în timpul războiului.

La zece ani după tații lor pieriseră, fiind sub comanda lui Adrastus / Adrastos, Epigonii (cu puțin timp înainte de războiul troian) au atacat Teba, pentru a-și răzbuna tații. În timpul acestui „Război al Epigonilor”, tebanii și aliații lor au fost înfrânți la Glisas, lângă Teba.[1]

Prima mențiune este a lui Homer (Iliada IV, 403-410). Sthenelus (fiul lui Capaneus) vorbește despre prezența lor, precum și despre cea a lui Diomede, în timpul cuceririi Tebei.

Tabel comparativ al listei Epigonilor
Epigonii Tată între Cele Șapte Căpetenii Surse
Contra Tebei Apollodorus Pausanias Hyginus
Aegialeus Adrastos / Adrastus
Alcmaeon Amphiaraus
Amphilochus Amphiaraus
Diomedes / Diomede Tydeus
Euryalus Mecisteus
Promachus Parthenopaeus
Sthenelus Capaneus
Thersander Polynices / Polinice
Polydorus Hippomedon
Adrastus / Adrastos Polynices
Timeas Polynices
Biantes
Tlesimenes

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ La légende d'Œdipe (în franceză), Genève: Slatkine (diff. Paris, H. Champion),  

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]