Filaret Barbu

Filaret Barbu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Lugoj, Comitatul Caraș-Severin, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Decedat (81 de ani) Modificați la Wikidata
Timișoara, România Modificați la Wikidata
CopiiGelu Barbu Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiNeues Wiener Konservatorium[*][[Neues Wiener Konservatorium (established in 1909)|​]]  Modificați la Wikidata
Gen muzicaloperetă
Filaret Barbu în ultimii ani ai vieții
Monumentul lui Filaret Barbu în cimitirul ortodox din Lugoj

Filaret Barbu (n. , Lugoj, Comitatul Caraș-Severin, Austro-Ungaria – d. , Timișoara, România) a fost un compozitor român de operetă.

Date biografice[modificare | modificare sursă]

Filaret Barbu a fost fiul lui Iosif Hazi Barbu, cârnățar de meserie, și al Emei Barbu, născută Dragoș. A cunoscut de timpuriu sunetele muzicale ale tarafurilor de lăutari, care cântau de dimineață și până târziu în noapte în birtul bunicului său.

A urmat cursurile secundare la Lugoj și Caransebeș. A absolvit Conservatorul din Viena, unde a studiat vioara și contrapunctul cu maeștrii vienezi, între 1922-1926, la Neues Wiener Konservatorium.

Întors în România, a devenit profesor de muzică la Liceul „Coriolan Brediceanu” din Lugoj și dirijor al corului "Ion Vidu", la a cărui înființare, în 1922, a fost unul dintre inițiatori. [1].

În, 1931, după decesul profesorului Ion Vidu, i-a urmat acestuia la conducerea corului Reuniunii române de muzică și cântări, care a primit numele lui Ion Vidu. [2]

Lucrarea sa de debut a fost vodevilul Privighetoarea albă (1924), după care au urmat o serie întreagă de lucrări, între care și Armonii bănățene, Nocturnă, Roză albă, etc.

A scris și un studiu monografic dedicat lui Traian Grozăvescu și o culegere de coruri intitulată Portativ bănățean.

A fost tatăl balerinului Gelu Barbu.

A decedat în 1984 la Timișoara.

Lucrări muzicale[modificare | modificare sursă]

  • Privighetoarea albă (vodevil în 2 acte), 1924
  • Lugojana nouă (prelucrări corale), 1928
  • Armonii bănățene (operetă în 3 acte) 1935
  • Florentina (opereta in 2 părți), 1940
  • Omul (oratoriu), 1942
  • Balada lui Bălcescu (operă), 1948
  • Ana Lugojana (operetă în 3 acte), 1950
  • Plutașul de pe Bistrița (operetă în 3 acte), 1955
  • Sună buciumul (cantată), 1958
  • Ăl mai mare om din lume (balet într-un act), 1959
  • O nuntă în Tara Oașului (muzică de film), 1960
  • Târgul de fete (operetă în trei acte), 1964

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Zur Rezeption der Wiener Schule im Banat
  2. ^ „Muzicieni: Filaret Barbu”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]