Frank Gehry

Frank Owen Gehry
Date personale
Nume la naștereFrank (Ephraim) Owen Goldberg Modificați la Wikidata
Născut28 februarie 1929
Toronto, Ontario, Canada
Cetățenie Statele Unite ale Americii[1]
 Canada[2] Modificați la Wikidata
Ocupațiearhitect Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiToronto
Los Angeles[3] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[4][5] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma MaterLos Angeles City College
University of Southern California
Harvard Graduate School of Design
Numele firmeiUniversitatea Columbia  Modificați la Wikidata
Clădiri semnificative* Vitra Design Museum, Weil am Rhein, Germania, 1987
* Frederick Weisman Museum of Art, University of Minnesota, Minneapolis, Minnesota, 1990
* Casa care dansează, Praga, 1995
* Muzeul Guggenheim, Bilbao, 1997
* Walt Disney Concert Hall, Los Angeles, California, 2004
Design semnificativEasy Edges
Prezență online

Frank Owen Gehry [fɹæŋk ˈoʊən ˈɡɛəɹi] (născut Ephraim Owen Goldberg, n. , Toronto, Ontario, Canada) este un arhitect canadian, evreu de origine, unul dintre cei importanți arhitecți contemporani, cunoscut în special pentru perspectiva sa aproape sculpturală a designului clădirilor sale, precum și pentru inovațiile și invențiile sale din domeniul arhitectural.

Frank Gehry este în același timp unul din arhitecții care au promovat deconstructivismul ca unul din curentele majore din arhitectura de la sfârșitul secolului 20 și începutul secolului 21, fiind un important exponent al acestuia.

Muzeul Guggenheim din Bilbao, cea mai faimoasă dintre operele lui Frank Gehry, 1997.

Operele sale sunt ușor de recunoscut datorită structurilor neliniare, multiplu curbate și circumvolute ale tuturor clădirilor proiectate de el și colaboratorii săi, care sunt adesea acoperite cu largi suprafețe metalice reflectorizante. Lucrarea sa cea mai celebră este Muzeul Guggenheim din Bilbao, Spania, care ilustrează vibrant stilul său arhitectural, clădirea fiind integral acoperită cu folii de titan, puternic reflectorizante.

Date generale[modificare | modificare sursă]

Note biografice[modificare | modificare sursă]

Născut în Toronto, Canada, într-o familie de evrei, Gehry s-a mutat în California la vârsta de 17 ani, unde a studiat mai întâi la Los Angeles City College, pentru ca ulterior să studieze arhitectura la Școala de arhitectură a University of Southern California. Ulterior a studiat planificare urbană la Harvard Graduate School of Design. Frank Gehry este cetățean naturalizat al Statelor Unite ale Americii, locuind în Los Angeles. Gehry este un respectat pedagog, fiind Distinguished Professor of Architecture la Columbia University din New York City. În trecut a predat arhitectura și la Yale University.

Sala de concerte Disney Hall

Stilul arhitectural Gehry[modificare | modificare sursă]

Stilul arhitectural al lui Gehry este derivat din modernismul tîrziu. Formele continuu curbate, aparent haotic distribuite, ale întregii structuri a unei clădiri designate de Gehry, sunt de asemenea considerate ca aparținînd școlii deconstructiviste (uneori prescurtată DeCon) a arhitecturii moderniste. Mișcarea DeCon se îndepărtează de modernism datorită accentuării funcționalității clădirilor, care sunt realizate în funcție de nevoile existente ale societății.

Spre deosebire de alte curente moderniste timpurii, structurilor DeCon nu li se cere să reflecte anumite idei sociale (așa cum ar fi viteza și universalitatea formei) și, mai ales, nu reflectă vechiul "postulat arhitectural" al formei care este determinată de funcție. Deconstructivismul, pe care Gehry a continuat să-l rafineze și să îl nuanțeze la înalte cote de rafinament artistic, mai este cunoscut și sub numele aditițional de Școala de arhitectură Santa Monica (conform originalului Santa Monica school of architecture), pentru că zona din jurul localității Santa Monica din California a produs cea mai mare concentrație de clădiri experimentale deconstructiviste, fiind totodată și locul unde există cel mai mare număr de clădiri realizate în stil deconstructivist.

Pavilionul Pritzker în Millennium Park, Chicago, Illinois.
Locuințe sociale în Frankfurt-Goldstein (1994)

Există voci care consideră Notre Dame du Haut, faimoasa structură a lui Le Corbusier, care sugerează mai mult o operă de sculptură abstractă decât o clădire, ca fiind adevăratul punct de plecare al stilului lui Gehry, precum și o posibilă sursă de inspirație a ideilor sale arhitecturale. Pe de altă parte, Frank Gehry însuși, în filmul documentar "Sketches of Frank Gehry", realizat în 2005, afirmă că opera sculptorului român Constantin Brâncuși respectiv operele arhitectului și designerului finlandez Alvar Aalto și arhitectului american Philip Johnson, au constituit sursa majoră a inspirației sale (vedeți secțiunea Influențe a prezentului articol.

Frank Gehry, celebritate contemporană[modificare | modificare sursă]

Gehry este considerat pe bună dreptate o celebritate a arhitecturii moderne. Pentru prima dată s-a impus în ochii opiniei publice în 1972, datorită seriei sale de mobilier realizat din carton presat (în engleză cardboard), numită Easy Edges. A apărut de asemenea în campania firmei Apple intitulată "Think Different", realizată în alb-negru. A apărut chiar în propriul său rol într-unul din episoadele (intitulat The Seven-Beer Snitch)popularei serii de animație "The Simpsons". În serialul de televiziune "Arthur" a ajutat pe Arthur și prietenii săi să proiecteze o casă nouă într-un pom. Clădirile sale, incluzând propria sa casă rezidențială, au devenit atracții turistice. Indiferent de ceea ce Gehry poate sau ar putea să facă, prezența sa constituie un nume de marcă pentru multe muzee, firme, orașe sau alte entități.

Criticarea operelor lui Gehry[modificare | modificare sursă]

Muzeul muzicii din Seattle, statul Washington din SUA, (Seattle's EMP Music Museum) reprezintă fenomenul celebrității lui Frank Gehry împinsă la extrem. Paul Allen, unul din fondatorii Microsoft l-a ales pe Gehry ca arhitect al unei structuri urbane care urma să găzduiască colecția sa publică de artefacte din istoria muzicii. Deși rezultatul final a fost unic și inconfundabil ca aparținând lui Gehry, reacții critice, dintre care unele vehemente, nu au întârziat să apară. Printre argumentele cele mai frecvent aduse s-au enumerat folosirea unor "culori bizare", nerespectarea armoniei arhitecturale a locului, dimensiunea "de mamut" a clădirii și altele de aceeași natură. Totul a condus în final la acuzarea lui Gehry de "a fi luat-o pur și simplu razna [de-a binelea]" (conform citatului, "Gehry had simply got it [totally] wrong."). Admiratori ai construcției au argumentat că atacuri de o factură similară au fost adresate lui Gustave Eiffel, unul din realizatorii Statuii Libertății din New York City, pentru opera sa cea mai reprezentativă, Turnul Eiffel din Paris. Exact ca și în cazul celebrului Turn, admiratorii construcției au argumentat că valoarea clădirii se va stabili în timp.

Mult mai recent, Gehry a fost criticat din nou pentru că s-ar fi autopastișat în folosirea mult prea frecventă a acoperirii clădirilor sale în folii de titan, întrucât multe din structurile sale construite în ultimul deceniu ar fi fost derivate din foarte cunoscuta și aclamată clădire a Muzeului Guggenheim din Bilbao, Spania. Trebuie menționat, că deși muzeul din Bilbao a fost executat și finalizat în 1996 - 1997, iar clădirea Disney Hall din Los Angles a fost finalizată în 2004, proiectul Disney Hall a fost designat anterior muzeului din Țara Bascilor. Mai mult chiar, suprafețele reflectorizante concave ale clădirii de concerte din Los Angeles este acuzată a fi responsabilă de crearea a zone termice extrem de fierbinți pe străzile și clădirile din vecinătatea acesteia.

Lucrări[modificare | modificare sursă]

Complete[modificare | modificare sursă]

Gehry Tower din Hannover, Germania.
Casa care dansează din Praga

În construcție[modificare | modificare sursă]

Premii[modificare | modificare sursă]

Chiat/Day Building, in Venice, California. Designed with help from Claes Oldenburg and Coosje van Bruggen. It is said that the designers were using a model while trying to decide how to treat the entrance to the building when Oldenburg placed his binoculars in the model. Everyone liked the effect, so it was incorporated into the design.

Doctorate onorifice[modificare | modificare sursă]

  • Of Visual Arts; California Institute of the Arts (1987)
  • Of Fine Arts; Rhode Island School of Design (1987)
  • Of Engineering; Technical University of Nova Scotia (1989)
  • Of Fine Arts; Otis Arts Institute (1989)
  • Of Humanities; Occidental College (1993)
  • Whittier College (1995)
  • Of Architecture; Southern California Institute of Architecture (1997)
  • Of Laws; University of Toronto (1998)
  • University of Edinburgh (2000)
  • University of Southern California (2000)
  • Yale University (2000)
  • Harvard University (2000)
  • The School of The Art Institute of Chicago (2004)

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Influențe conform unui citat Frank Gehry[modificare | modificare sursă]

Convingerea că "arhitectura este artă ("architecture is art") a fost o parte însemnată a ființei lui Frank Gehry pentru toată viața sa. Întrebat care sînt mentorii săi în arhitectură, răspunsul arhitectului a fost indicarea unei fotografii a lui Constantin Brâncuși, aflată pe biroul său, replicând, "De fapt, tind să gîndesc mai mult în termenii unui artist ca acesta. El a avut o influență mai mare asupra operei mele decît majoritatea arhitecților. De fapt, cineva a sugerat că unul din zgârie-norii mei, care a cîștigat o competiție în New York, seamănă cu o sculptură de Brâncuși. Aș putea numi pe Alvar Aalto din lumea arhitecturii pentru care am un respect deosebit, și, desigur, Philip Johnson".

În engleză, în original, textul afirmă, "Actually, I tend to think more in terms of artists like this. He has had more influence on my work than most architects. In fact, someone suggested that my skyscraper that won a New York competition looked like a Brancusi sculpture. I could name Alvar Aalto from the architecture world as someone for whom I have great respect, and of course, Philip Johnson." (conform [20] Arhivat în , la Wayback Machine. - Pagina dedicată lui Frank Gehry la web site-ul Premiului de arhitectură Pritzker).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Museum of Modern Art online collection, accesat în  
  2. ^ LIBRIS, , accesat în  
  3. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  4. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  5. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  6. ^ „Frank Gehry”, Internet Movie Database, accesat în  
  7. ^ Frank O. Gehry (în engleză), RKDartists 
  8. ^ Frank Gehry, SNAC, accesat în  
  9. ^ Frank Gehry, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  

Legături externe (toate în limba engleză)[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Frank Gehry