Geber

Date personale
Geber

Născut	721 d.Hr.^[1] Tus, Provincia Razavi Khorasan, Iran
Decedat	815 d.Hr. (94 de ani)^[1] Kufa, Irak
Religie	islam
Ocupație	astronom filozof matematician medic alchimist[*] polihistor farmacist
Limbi vorbite	limba arabă limba latină^[2]
Activitate
Profesor pentru	Dhūl-Nūn al-Misrī
Modifică date / text

Jabir ibn Hayyan, latinizat Geber (c. 721- c. 815) a fost un celebru învățat de origine arabă (după unele surse^[3]^[4]) sau persană (după alte surse^[5]), ce a adus o contribuție substanțială la dezvoltarea culturii islamice. Printre multiplele sale preocupări, putem enumera: chimie, alchimie, astronomie, astrologie, filozofie, farmacie, medicină.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la Tus^[6], Iran. Tatăl a fost farmacist, ceea ce a condus la orientarea de mai târziu a lui Geber către alchimie.

După mai multe peregrinări, datorate vicisitudinilor istorice, familia sa se mută la Yemen. Acolo, Geber studiază Coranul, matematica și alte discipline ale vremii. La Kufa studiază medicina și începe să o practice sub patronajul vizirului Barmakid (în timpul domniei celebrului calif Harun al-Rașid.

Mai târziu, familia sa cade în dizgrație iar Geber își petrece ultimii ani ai vieții în închisoare.

Contribuții[modificare | modificare sursă]

Chimie[modificare | modificare sursă]

Descoperirile sale care au influențat chimia modernă sunt importante:

A subliniat necesitatea experimentului. Astfel, chimia (pe acele vremuri greu de distins de alchimie) era eliberată de superstiții și orientată spre o direcție științifică
I se atribuie descoperirea unor procedee și procese chimice ca: distilarea, cristalizarea
A descoprit mai multe substanțe chimice, printre care: acidul clorhidric, acidul azotic, acidul citric, apa regală și multe altele

Alchimie[modificare | modificare sursă]

Geber a fost alchimist la curtea califului Harun al-Rașid.

Influențat de religie, urmărea și latura mistică a alchimiei: Susținea că procesul alchimic este posibil numai cu voința lui Allah.

Concepția sa alchimistă se menține pe linia trasată de legendarul Hermes Trismegistul, de Pitagora și Socrate. În experimentele sale, încearcă (bineînțeles fără succes) să descopere piatra filozofală, acel El Iksir, care devine obiectiv principal al alchimiei de mai târziu.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

Scrierile lui Geber pot fi grupate în patru categorii:

Cele 112 cărți includ variante arabe ale Tablei de smarald, operă care a stat la baza ermetismului alchimic.
Cele șapte cărți, multe din ele au fost traduse în latină în perioada medievală
Cele zece cărți ale rectificării, ce conțin descrierea unor "alchimiști" precum: Pitagora, Socrate, Platon, Aristotel.
Cărțile echilibrului, care conțin celebra "teorie a echilibrului în Natură".

Note[modificare | modificare sursă]

^ ^a ^b Jābir ibn Ḥayyān, Trove, accesat în 31 martie 2023
^ CONOR[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ History of Analytical Chemistry by Ferencz Szabadváry, p.11, ISBN 2-88124-569-2.
^ The Historical Background of Chemistry by Henry Marshall Leicester, p.63.
^ A Dictionary of the History of Science by Anton Sebastian - p.241
^ Oraș vechi, aflat astăzi în provincia iraniană Razavi Khorasan. Aici s-au mai născut multe alte personalități ca: Ferdousi, Asadi Tusi, Al-Ghazali, Nasir al-Din al-Tusi și nu mai puțin faimosul Șeic-Tusi.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

E. J. Holmyard (ed.) - The Arabic Works of Jabir ibn Hayyan, tradusă de Richard Russel în 1678. New York, E. P. Dutton (1928)
Rabega, M., Rabega, C. - Chimia în slujba omului, Editura Ion Creangă, București
Vătămanu, N. - O istorie a medicinii. Editura Albatros, București, 1975
Hitti, Philip K. 2008. Istoria arabilor. Traducere, note și index: Irina Vainovski-Mihai. București: Editura All. ISBN 973-571-855-8. pp. 165, 204, 231-235, 241-244.