Giacomo Puccini

Giacomo Puccini
Date personale
Nume la naștereGiacomo Antonio Domenico Michele Secondo Maria Puccini Modificați la Wikidata
Născut[1][3][4][5] Modificați la Wikidata
Lucca, Marele Ducat de Toscana[6][7][8] Modificați la Wikidata
Decedat (65 de ani)[1][7][3][4] Modificați la Wikidata
Stad Brussel, Regiunea Capitalei Bruxelles, Belgia[7][8] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (cancer de laringe[*]) Modificați la Wikidata
PărințiMichele Puccini[*][[Michele Puccini (compozitor italian)|​]][9] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuElvira Puccini[*][[Elvira Puccini (wife of composer Giacomo Puccini (1860-1930))|​]] () Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Italiei ()
 Marele Ducat de Toscana (–) Modificați la Wikidata
Ocupațieopera composer
compozitor
politician
dirijor
organist[*][[organist (musician who plays any type of organ)|​]] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba italiană[10][11][12] Modificați la Wikidata
StudiiConservatorio Giuseppe Verdi[*]  Modificați la Wikidata
Gen muzicalmuzică clasică
operă  Modificați la Wikidata
Instrument(e)orgă[*]  Modificați la Wikidata
Discografie
Înregistrări notabileLa bohème
Tosca
Madama Butterfly
Turandot
Gianni Schicchi
I Crisantemi[*][[I Crisantemi (1890 Instrumental prelude by Giacomo Puccini)|​]][2]  Modificați la Wikidata
Semnătură

Giacomo Antonio Domenico Michele Secondo Maria Puccini (n. , Lucca, Marele Ducat de Toscana – d. , Stad Brussel, Regiunea Capitalei Bruxelles, Belgia) a fost un compozitor italian de muzică de operă, reprezentant al curentului artistic realist numit în Italia verismo (conform cu termenul din italiană vero = adevărat).

Viața și opera[modificare | modificare sursă]

Puccini s-a născut într-o familie cu tradiții muzicale. Tatăl său, Michele, conducea orchestra orășenească din Lucca, era organist al Domului din localitate și compusese câteva opere de calitate modestă, un Miserere și câteva cantate pe teme religioase. A murit tânăr, când Giacomo avea doar 5 ani. Primele lecții de muzică le primește de la unchiul lui, Fortunato Maggi, care nu îl consideră prea dotat. Continuă studiile cu Carlo Angeloni, avându-l coleg pe viitorul compozitor Alfredo Catalani. Cu Angeloni, Puccini face progrese. În martie 1876 asistă în orașul Pisa la o reprezentație cu opera Aida de Giuseppe Verdi și din această clipă visează să devină compozitor de opere. În același an compune un Preludiu simfonic, doi ani mai târziu un Motet și un "Credo", cu a căror execuție obține un oarecare succes. În toamna lui 1880 pleacă la Milano, unde - cu sprijinul financiar din partea reginei Margherita a Italiei - se înscrie la Conservator, avându-l ca profesor pe Amilcare Ponchielli.

Pe 31 mai 1884 are loc la Teatro Dal Verme din Milano premiera primei sale opere, "Le Villi", cu care recoltează succes din partea publicului și a criticii. După o muncă asiduă de câțiva ani, i se reprezintă la Teatro alla Scala din Milano opera "Edgar", de data aceasta fără vreun succes deosebit. Șase ani mai târziu, pe 1 februarie 1895, obține un succes triumfal cu opera "Manon Lescaut", executată în premieră pe scena teatrului Regio din Torino.

"Tosca" - Afișul pentru premiera din 14 ianuarie 1899 la Teatro Costanzi din Roma
Turandot - Afișul pentru premiera postumă a operei la Teatro alla Scala din Milano, 25 aprilie 1926

Tot în acest teatru, pe 1 februarie 1896, are loc premiera operei Boema (La Bohème), sub bagheta dirijorului Arturo Toscanini. În concluzia cronicei sale, criticul muzical Carlo Bersezio scrie: „La Bohème nu va lăsa probabil urme deosebite în teatrul nostru". Opera se va impune totuși mai târziu după o reprezentație la teatrul din Palermo și apoi pe scenele principalelor teatre de operă din Italia. În ziua de 14 ianuarie 1900 se reprezintă în premieră la Teatro Costanzi din Roma opera Tosca, în rolul titular soprana română Hariclea Darclée. Deja la prima arie a tenorului, Recondita armonia, succesul este asigurat, pentru ca după aria sopranei, Vissi d'arte, publicul să aplaude în picioare.

În anul 1904, Puccini se căsătorește cu Elvira Bonturi, cu care va avea un fiu, Tonio. Pe 17 februarie, reprezentarea operei Madame Butterfly la Milano se soldează cu un adevărat dezastru. Abia după o refacere a libretului și a muzicii, opera capătă audiență la public, după o prezentare, câteva luni mai târziu, la Teatro Grande din Brescia ['breʃ:a ].

În 1910, debutează cu succes în New York la Metropolitan Opera cu "La Fanciulla del West" (Fata din Far-West): dirijor este Arturo Toscanini, solist Enrico Caruso. Tot la Metropolitan Opera, va avea loc premiera pe 14 decembrie 1918 a Tripticului de opere în câte un act, Mantaua (Il tabarro), Sora Angelica (Suor Angelica) și Gianni Schicchi [an:i s'kik:i ].

În anul 1921, Puccini se mută în orașul Viareggio, unde începe să lucreze la compunerea operei Turandot. Opera va rămâne însă neterminată. Puccini moare la 29 noiembrie 1924, într-o clinică din Bruxelles, la câteva zile după o operație la gât, în urma unui cancer al laringelui. Opera Turandot, în versiunea neterminată, va fi reprezentată pe 25 aprilie 1926 la Teatro alla Scala din Milano, sub conducerea muzicală a lui Arturo Toscanini. În reprezentațiile ulterioare, opera va fi prezentată cu completările făcute de Franco Alfano după schițele rămase de la Puccini.

Creația artistică a lui Giacomo Puccini se întinde pe o perioadă de 40 de ani, din 1884 până în 1924, timp în care a compus 12 opere. Acest număr restrâns dovedește o dată mai mult exigența artistică deosebită a compozitorului. Succesul enorm de care s-au bucurat operele lui Puccini încă din timpul vieții sale, dăinuie până în ziua de astăzi și este în continuă creștere.

Puccini și cântăreții români[modificare | modificare sursă]

Puccini a avut o apreciere deosebită pentru cântăreții români. L-a ales pe tenorul Grigore Gabrielescu pentru premiera mondială a operei Edgar (rolul titular) iar mai târziu pe Hariclea Darclée pentru premiera mondială a operei Tosca (rolul titular). Aceasta din urmă i-a sugerat introducerea unei arii pentru soprană în actul al doilea, astfel născându-se celebra Vissi d'arte.

Operele lui Puccini, cu data și locul premierei[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d „Giacomo Puccini”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ (PDF) https://static1.squarespace.com/static/548e5731e4b0f0fc25d6231a/t/5aa70ac40d9297f0912b6630/1520896708736/Puccini+I+Crisantemi+Program+Notes.pdf  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ a b c d Giacomo Puccini, SNAC, accesat în  
  5. ^ a b Giacomo Puccini, Internet Broadway Database, accesat în  
  6. ^ „Giacomo Puccini”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ a b c d Пуччини Джакомо, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  8. ^ a b Archivio Storico Ricordi, accesat în  
  9. ^ Dizionario Biografico degli Italiani, accesat în  
  10. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  11. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  12. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Andrieș-Moldovan, Elena (2006). Puccini, adevărul unei vocații: Editura MediaMusica, Cluj-Napoca
  • Andrieș-Moldovan, Elena (2006). Prototipuri feminine în creația pucciniană: Editura MediaMusica, Cluj-Napoca
  • Cosma, M. (2008). Cel mai iubit dintre compozitori. București: Editura U.N.M.B.

Legături externe[modificare | modificare sursă]