Ion C. Pena

Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor.

Ion C. Pena
Date personale
Născut	25 august 1911 Troianul, România
Decedat	29 iulie 1944 (32 de ani) Alba Iulia, Alba, România
Cetățenie	România
Ocupație	jurnalist poet romancier[*]​
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Partid politic	Partidul Național-Țărănesc
Modifică date / text

Ion C. Pena (n. 25 august 1911, comuna Belitori, azi Troianul, județul Teleorman – d. 29 iulie 1944, Alba Iulia) a fost un publicist, poet, epigramist și prozator român. S-a născut într-o familie de țărani agricultori, fiind primul din cei șapte copii ai familiei Chiriță (Firică) Pena (1888 - 1963 și Polibiada (Lisandra) Pena (1888 - 1971). Rădăcinile familiei scriitorului pe linie paternă se trag de pe lângă Corabia, ce ținea atunci de vechiul județ Romanați. Mort în rǎzboi, perceptorul - scriitor este înmormântat în Cimitirul Eroilor din Alba Iulia.

Studii[modificare | modificare sursă]

A urmat cursurile Școlii primare de bǎieți „Vasile Alecsandri”, în satul natal. A continuat cu Școala de Comerț Elementar^[1] din Roșiorii de Vede și, ulterior, cu Școala de Comerț Superior^[2] din Turnu Măgurele, care în acea perioadă era reședința de județ. În aceste școli i-a avut printre colegi pe viitorul publicist și primar Nicolae Stănescu - Udrea (1909 – 1983) din Roșiorii de Vede și pe viitorul pedagog, poet și prefect al județului Teleorman – Florian Crețeanu (1908 – 1972) din Turnu Măgurele.

Publicistică[modificare | modificare sursă]

Debutează în 15 aprilie 1932 în "Revista - SO4H2", din Turnu Măgurele, cu poezia "Alpinism", scrisă în 1928. Tot în acest an traduce și publică, împreună cu Ștefan Baljalarschi, "Poemele mele" a lui Serghei Esenin. De tânăr, Ion C. Pena și-a creat multe adversități publicând în Revista "SO4H2"(Acid sulfuric) texte prin care se delimita de „exclusivismul rasei și culturii germane”, în care-l combate pe Oswald Spengler, filosof idealist, reprezentant al antiintelectualismului și istoric german, un critic fervent al latinității.

Dialogurile sale epigramistice merg până la caricaturizarea celor mai înalte vârfuri ale societății literare sau politice: A. C. Cuza, Ion Pillat, Radu D. Rosetti, Al. O. Teodoreanu, Nicolae Iorga, N. Crevedia^[3] (“Eugen Barbu e fiul lui Nicolae Crevedia”), Octav Dessila, Al. Macedonschi, Aurel Chirescu, Emanoil Bucuța, Gr. Trancu-Iași, Al. T. Stamatiad, Ion Minulescu, M. Ar. Dan, Tudor Măinescu, A. C. Calotescu-Neicu, Al. Cazaban, Tudor Arghezi, Mircea Pavelescu, I.Gr.Periețeanu, Ion Vinea, Iancu Brezeanu, Damian Stănoiu, N. Davidescu, Florin Iordăchescu, Victor Eftimiu, G. Topârceanu, Miguel de Cervantes Saavedra, G. Bogdan Duică, Cincinat Pavelescu, Ponțiu Pilat, Socrate, Hamlet^[4] și alții. În 1939, deja Ion Pena publica poezii în controversata revistă "Prepoem"^[5], care după septembrie 1940 este considerată de orientare legionară^[6]. Pena n-a avut nici o colaborare cu "Prepoem" pe timpul sederii legionarilor la putere până la 14 februarie 1941, când Statul Național-Legionar a fost abrogat în mod oficial, instaurându-se dictatura militară a generalului Ion Antonescu . Mai mult, în singurul volum care i-a apărut în 1939, "Furcile caudine", este inclusă și o epigramă în care-l ia peste picior pe A.C. Cuza, mentorul și principalul susținător al lui Corneliu Zelea Codreanu: Lui A. C. Cuza// Din tinerețe n’a mai dat/O epigramă – și-i păcat !/ Misterul ? Muza i-a fugit/ Ca nu cumva pîn’ la sfîrșit,/ Uzînd de abila-i suveică / S-o scoată și pe ea evreică.

Anti-bolșevic convins, scria înainte de venirea trupelor sovietice în Revista "Păcală" al carei motto era: „Iar când la Patria Română/ Râvnește hidra bolșevică/ Nesățioasă și păgână,/ Ia și o armă, că nu strică!."

La începutul anilor '40, poetul Pena publica frecvent în "Universul Literar". Este de notorietate faptul că Palatul Universul, de pe strada Brezoianu, a fost centrul presei interbelice, "Universul Literar" fiind suplimentul celui mai popular și influent ziar din perioada interbelică, "Ziarul Universul". În 7 martie 1942, redactorul Ștefan Baciu (1918 - 1993) îl numea pe Pena - "Un poet plin, de un talent robust, original și format, care face o figură cu totul aparte în corul celorlalți", „astăzi Ion Pena vine între noi cu o liră cu totul înnoită, așezându-se dintr’odată pe primul plan al poeziei tinere ... versurile lui trebuiesc citite cu toată atenția. În miezul lor se sbate un poet de rasă care semnează simplu și deslușit: Ion Pena. Celelalte poezii, toate, una mai întreagă decât cealaltă. „Iată un poet!”, am exclamat către camarazii mei după ce isprăvisem lectura lor. Și nu mă înșelasem deloc: Ion Pena, acest nou poet, i-a cucerit și pe ei, prin simpla lectură, fără reverențe și fără salamalecuri. Aceasta este pecetea talentului.” În "Universul Literar" au mai debutat, in acea perioadă, Ștefan Augustin Doinaș, Leonida Secrețeanu și Ion Caraion. În cartea sa de memorialistică, "Praful de pe tobă. Memorii 1918-1946", scrisă în 1980 la Honolulu, Ștefan Baciu^[7] iși amintea de Pena, neștiind că acesta decedase încă din 1944.

Un scriitor „fantazian“[modificare | modificare sursă]

Astăzi, noi putem să judecăm firul epic din povestirea utopică în două părți, "Moneda fantazienilor"^[8], scrisă la Sichevița, județul Caraș Severin în 1937 - 1938 în care Pena merge cu anticipația pânǎ în 1 ianuarie 2000. Prima parte a fost publicatǎ în ziarul „Drum” in anul 1937, numărul de Crăciun, iar partea a doua, singurul manuscris, în dactilogramă, rămas la fratele Petre C. Pena, a ajuns la nepotul lor, Marin Scarlat, care l-a dat spre publicare. În povestire, previziunile autorului au mari analogii cu colectivizarea și cooperativizarea (coop-uri, gradinițe, ..), dovedindu-se un bun analist social de anticipație. Prozatorul Constantin Stan (1951 - 2011), în "Ziarul de Duminică", din 28 septembrie 2001, în articolul "Un caz ciudat", vorbește despre faptul că Pena, prin povestirea sa il devansează pe Orwell. În volumule sale „Fotografii la periscop” și „Secvențe de istorie literară - opera omnia - publicistică și eseu contemporan”, care cuprind studii și articole despre Radu Grămăticul, Grigore Gellianu^[9], Șt. O. Iosif, Gala Galaction, Ion Pena, Constantin Noica, Marin Preda și Mircea Scarlat, Stan V. Cristea îl numește pe Pena: Un scriitor „fantazian” nedreptǎțit . Profesorul, ziaristul și prozatorul Victor Marin Basarab^[10] afirma în 2001: „Moneda fantazienilor” ar trebui pusǎ în circulație și așezatǎ într-o exactǎ comparație cu proza urmuzianǎ^[11], într-o corectǎ înțelegere a vizionarismului sud-est european și, de ce nu, la baza teatrului absurdului ionescian^[12]. Acum, în 2014, citind și cumpǎnind, putem afirma că el a fost un vizionar^[13].

Publicații[modificare | modificare sursă]

Între 1928 - 1944, Ion C Pena a publicat poezii, epigrame si proză în urmǎtoarele publicații:

• Ziarul „Slove de foc”^[14], din Belitori, Teleorman,
• Revista „Drum”^[15], din Roșiorii de Vede,
• Ziarele si revistele „SO4H2”^[16], „Graiul tineretului”^[17], „Oltul”^[18], din Turnu Măgurele
• Revista „Zarathustra”, redactată de Ion Caraion^[19] si Alexandru Lungu^[20], din Buzău
• Revistele si ziarele „Epigrama”^[21], „Păcală”^[22], „Prepoem”^[23], „Vremea”, „Universul literar”^[24], din București

Activitate profesional-socială[modificare | modificare sursă]

Profesional, ca finanțist (perceptor^[25]), a funcționat timp de 4 ani și 10 luni în Sichevița - județul Caraș Severin (1936 - 16 iulie 1941), ca delegat de agenție. Aici înființează Căminul cultural - "Lumina", cu sediul în incinta Primăriei, doneazǎ cǎrți bibliotecii și împreunǎ cu sǎtenii procurǎ un aparat de proiecție.

Apoi, la Domnești - Muscel, actualmente în Argeș, Pena lucrează ca agent administrativ. Aici înființează, în 1941, "Biblioteca modernă"^[26] prin care caută să satisfacă cerințele de lectură ale localnicilor, în special intelectualii comunei, precum și tineretul școlar. El este sprijinit de tineretul grupat în jurul normaliștilor^[27] Luca Ionescu și N. Ionescu. În Domnești se împrietenește cu Gheorghe Șuța^[28], care-l și găzduiește până la plecarea pe front. Acesta era președintele Partidului Național Țărănesc, mare industriaș și comerciant, unchiul Elisabetei Rizea din Nucșoara, Argeș, participantă activă la Rezistența anticomunistă din Munții Făgăraș, "Haiducii Muscelului". În fapt, Gheorghe Șuța era fratele avocatului Nicolae Șuța, șeful de cabinet al vicepreședintelui PNȚ, Ion Mihalache și deputat de Muscel în Camera Deputaților.

Fiind mobilizat din Domnești, pe frontul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Pena moare de tânăr pe 29 iulie 1944, la numai 33 de ani, fiind înmormântat în Cimitirul Eroilor din Alba Iulia. Viața lui s-a consumat sub zodia tragicului, el conducǎndu-și pe ultimul drum patru din cei șase frați: Lina, Fǎnica, Nicu și Costache. Ion C Pena n-a fost căsătorit și n-a avut copii. Este al cincelea copil pe care părinții, Firică și Lisandra Pena, aveau să-l înmormânteze în timpul vieții.

A fost susținător al Partidului Național Țărănesc, de aici și prietenia lui cu Gheorghe Șuța, președintele PNȚ din Domnești. Orientările amintite aici i-au adus – în perioada 1945-1989 - represaliile sistemului care l-a înscris în „Fondul special – interzisi (S)”.

Și totuși, straniu, în 1993 îl găsim menționat în „Bibliografia operelor autorilor legionari”, de Nicolae Niță, apărută în editura „Libertatea” din Jacksonville – SUA, alături de Emil Cioran, Petre Țuțea, Constantin Noica, Mircea Eliade, Nae Ionescu, Radu Gyr și alții. Scriitorul apare pe pagina 204 cu consemnarea: „Pena C.I. – poet. Colaborator la revista „Drum”, apărută în orașul Roșiorii de Vede”, fără alte detalii precum la alții, la care se specifică în mod expres că „au publicat numeroase lucrări de specialitate și au colaborat asiduu la revistele și ziarele legionare din țară”, precizându-li-se și opera. „Nu avea predilecție pentru cultul legionar”, afirma Luca I Ionescu^[29] din Domnești – Argeș, cel ce între 1941 – 1944 s-a cunoscut cu poetul (afirmație făcută în emisiunea de evocare a lui Pena la postul de radio „Impact 94,4 FM” din Roșiorii de Vede, în 24 august 2001, în ajunul împlinirii a 90 de ani de la nașterea scriitorului). Istoricul Cătălin Borțun de la Muzeul Județean Teleorman, autor al lucrǎrii „Mișcarea legionară din județul Teleorman", apǎrutǎ în 2011, la Editura Renaissance din București, a afirmat că în documentările sale nu a gasit nicio referire la numele de Ion Pena. Acestei opinii îi subscriu istoricii și publiciștii Cristian Sandache și Corneliu Ciucanu, care sunt autorii mai multor cărți despre fenomenul legionar. Probabil datorită reproșurilor primite din mai multe direcții, cauzate de superficialitatea sau interesele cu care a combinat informațiile, Nicolae Niță, s-a simțit nevoit și a reeditat în 2017 cartea apărută în 1993 axându-se de această dată pe "Presa Legionara" - Un succinct index alfabetic al ziarelor si revistelor legionare apărute în Exil și în Tară de-a lungul timpului. Editura "Libertatea", Jacksonville - SUA. Dacă veți răsfoi cartea, veți vedea că Revista „Drum” din Roșiorii de Vede, cu care era asociat Pena, dispare subit, în schimb a rămas Revista Drum din 1961, apărută în Mexico City. "L-am căutat pe dl Nicolae Niță în mai multe rânduri pe mail si facebook dar nu mi-a răspuns. Doream să-mi dea o explicație și să-și recunoască public confuzia pe care o făcuse, voit sau nevoit, în privința Revistei „Drum” din Roșiorii de Vede și a lui Ion C Pena" a afirmat Marin Scarlat, strănepotul scriitorului. Realitatea este că Revista „Drum” din Roșiorii de Vede a fost închisă de binomul Antonescu - legionari spre toamna lui 1940, atunci cand Ion C Pena avea în șpalt două volume de poezii, "Iarmaroc" și epigrame, "Flori veninoase", a căror apariție era anunțată în București. Câteva poezii din "Iarmaroc" fuseseră deja publicate. Din cererea^[30] pe care Pena o trimite Ministrului Finanțelor, în calitate de agent administrativ cl. II în com. Domnești, jud. Muscel, aflǎm cǎ el a venit în localitate în primǎvara lui 1941.

Activitatea literară[modificare | modificare sursă]

A fost membru activ al Grupării literare „Drum” din Roșiorii de Vede, asociație^[31] a tinerilor publiciști teleormăneni, înființată în 1935 sub președinția de onoare a scriitorului Zaharia Stancu, președinți activi fiind Nicolae Stănescu-Udrea și Florian Crețeanu. În editura acestei grupări îi apare, în 1939, volumul de epigrame „Furcile caudine”^[32][33], tipărit la Tipografia „Lumina poporului” din aceeași localitate. Având recenzii favorabile, George Călinescu îl înscrie în „Istoria Literaturii Române de la origini până în prezent”, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1941. În aceeași editură urmau să îi apară în 1940 (deja erau anunțate în revista bucureșteană „Prepoem”, an I, nr. 11 din mai 1940) un volum de poezii intitulat „Iarmaroc” ^[34] și un volum de epigrame „Flori veninoase”, dar care, din păcate, nu aveau să mai vadă lumina tiparului, întrucât revista și editura „Drum” au fost suspendate de cenzură în același an. Cunoscutul publicist și istoric literar Stan V. Cristea^[35], membru în Uniunea Scriitorilor din România, consemna în „Caligraf” din iulie 2005: „Surprinzător, prin 1943 – 1944, Ion Pena pare că evolua spre un nou fel de poezie ... îi întrezărim – incredibil, cumva pe Nichita Stănescu și Marin Sorescu”

La plecarea din această lume, în 29 iulie 1944, scriitorului i-au rămas mai multe manuscrise, dintre care șase volume erau pregătite pentru tipar, între ele aflǎndu-se și cele două volume, „Iarmaroc” și „Flori veninoase”, oprite de cenzură în 1940:

• Patru volume de poezii : "Iarmaroc" (un volum de poezii, voluminos, de peste o sută de poezii, din care câteva au apucat sa fie publicate), "Varietăți", "Fum" si "Nord". Din pacate, aceste volume s-au pierdut sau sunt răspândite pe la diverși prieteni.
• "Simple nimicuri"^[36] - plachetă de poezii, în dactilogramǎ^[37] - publicată în "Scrieri" - Ion Pena, apărută în 2011.
• "Flori veninoase"^[38]- volum de epigrame, în dactilogramǎ, apărut în "Scrieri" - Ion Pena.

Ion C. Pena a creat și s-a impus într-o perioadă tulbure (1928-1944) a istoriei României și a Europei; etapă, însă, urmată de epoca regimului comunist – perioadă ce a dus la scoaterea acestuia vreme îndelungată în afara circuitului public prin includerea sa în Fondul special - interzise între 1945-1989.

Înainte de decesul său, la doar 33 de ani, lasă un testament colegilor, prietenii din perceptia Domnești - județul Muscel, Ioan T. Zăinescu și C. Mateescu, prin care îi ruga pe alți trei prieteni de suflet: Gheorghe Șuța, Florian Crețeanu și Nicolae Stǎnescu - Udrea să se îngrijească de publicarea scrierilor sale. Din păcate, acest lucru se îndeplinește abia în anul 2011, când se împlineau 100 de ani de la nașterea sa. Multe manuscrise s-au pierdut^[39] din cauza unora dintre prietenii săi. Volumul postum^[40] „Scrieri” - Ion Pena, apărut la 67 de ani de la plecarea sa în neființă, include poezii, epigrame, precum și proză, dovedind talentul multilateral al autorului. Acest volum cuprinde următoarele secțiuni:

• Ion Pena – epigramist:

- Epigrame publicate în volumul „Furcile caudine”
- Epigrame refuzate în 1939, la publicarea volumului „Furcile caudine”
- Epigrame din volumul„Flori veninoase"
- Alte epigrame, publicate în diverse ziare și reviste

• Ion Pena – poet:

- Poezii publicate în diferite ziare și reviste ale vremii
- Placheta „Simple nimicuri”

• Ion Pena – prozator:

- „Moneda fantazienilor” – povestite utopică
- „Exclusivismul rasei și culturii germane”

Imagini[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Abia după „dezghețul ideologic” din deceniul al șaptelea, Pena este inclus în antologia "Epigramiști români de ieri și de azi" a lui N. Crevedia, din 1975 - Editura Eminescu. Iar în ziarul „Teleormanul ” din 29 septembrie 1979, Gh. Filimon și I. Bâlă în articolul „Fișe de istorie literară” consemnează curajos pentru acea vreme: „Printre condeierii teleormăneni se numără și Ion Pena, poet delicat și plin de talent, pe nedrept, poate uitat astăzi". De asemenea, se mai află menționat în:

• G. Călinescu: Istoria literaturii române de la origini până în prezent - Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1941;
• G. Călinescu: Istoria literaturii române de la origini până în prezent – Editura Minerva, București, 1982;
• Stan V. Cristea: Județul Teleorman – Dicționar biobibliografic – Editura Teleormanul liber, Alexandria, 1996;
• Stan V. Cristea: Introducere în istoria culturală a județului Teleorman – Editura Rocriss, Alexandria, 2003;
• Stan V. Cristea: Dicționarul scriitorilor și publiciștilor teleormăneni – Editura Rocriss, Alexandria, 2005;
• Dumitru Vasile Delceanu: Vocația scrisului în Teleorman – Editura Teleormanul liber, Alexandria, 2005;
• Păstorel (Al.O.Teodoreanu): „Bahice și politice” – Antologie de George Zarafu, Editura Victor Frunză, București, 1996;
• Lucian Predescu: Enciclopedia României – Cugetarea, Editura Saeculum, București, 1999;
• Ion Scarlat: Monografia comunei Troianul – Editura Erc Press, București, 2005;
• Ion Al. Stănescu: Dicționar al oamenilor de cultură, artă și știință din Teleorman – Editura Calende, Pitești, 1993;
• Stan V Cristea: Fotografii la periscop - Editura Aius, Craiova, 2013;
• Stan V Cristea: Secvențe de istorie literară - opera omnia - publicistică și eseu contemporan” - Editura TipoMoldova, Iași, 2014;
• Avram N. Elisei, Luca I. Ionescu, G. Boșcănici, M. Mitulescu, Monografia comunei Domnești - Editura Caligraf Activ–Pitești, 1998

Articole[modificare | modificare sursă]

• Nae Antonescu^[41]: „Poeți uitați: Ion Pena”, în Revista „Poesis”^[42], nr. 10 – 11 – 12 din octombrie – decembrie 2000;
• Ștefan Baciu: „Un poet – Ion Pena”, în „Universul literar” din 7 martie 1941;
• Florea Burtan^[43]: „Scriitori din Teleorman: Ion Pena - 90”, în „Caligraf”^[44] din august 2001;
• Iulian Chivu: „Poetul Ion Pena” în „Aldine”^[45] din 23 august 2003;
• Stan V. Cristea: „Despre Ion Pena, la 90 de ani de la naștere”, în „Drum” din 14 – 20 septembrie 2001;
• Stan V. Cristea: „Ion Pena – un scriitor nedreptățit”, în „Caligraf” din iulie 2005;
• Dumitru Vasile Delceanu: „Pleiada de la „Drum”. Câteva voci distincte”, în „Caligraf” din mai 2003;
• G. Filimon^[46], I. Bâlă: „Fișe de istorie literară – Ion Pena”, în Teleormanul din 29 septembrie 1979;
• Ion Hogaș: „Ion Pena – 80” (n.a. – de ani de la naștere), în „Teleormanul liber” din 30 august 1991;
• Valentin Leahu^[47]: „După ce a fost cenzurat de Antonescu, poetul Ion Pena va fi republicat”, în „Monitorul” din 25 – 26 august 2001;
• Ion Scarlat: „95 de ani de la nașterea poetului Ion Pena”, în „Informația Teleormanului” din 23, 24, 25 august 2006
• Constantin Stan: „Un caz ciudat”, în „Ziarul de duminică” din 28 septembrie 2001;
• Ion Al. Stănescu: „Ion C. Pena - 90 de ani de la naștere”, în „Drum” din 14 – 20 septembrie 2001.

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

La Wikisursă există texte originale legate de Ion C. Pena

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ion C. Pena

• Poezii - Citatepedia
• Revista Historia - Ion Pena, un epigramist și poet uitat Arhivat în 1 noiembrie 2015, la Wayback Machine.
• Revista Lecturn, Biblioteca Centralǎ Universitarǎ Timișoara - Daniel Luca: Două scrieri premonitorii: „Moneda fantazienilor” de Ion Pena și Ferma „Coțofana veselă” de Radu Tudoran Arhivat în 28 septembrie 2015, la Wayback Machine.
• Revista Romania literarǎ - „Un scriitor uitat” de Gheorghe Grigurcu Arhivat în 28 septembrie 2015, la Wayback Machine.
• Argeș Expres - Ion C. Pena - poet, epigramist, prozator - trăitor pe plaiurile domneștene
• Ziarul Unirea, Alba Iulia - Ion Pena, scriitorul interzis, alături de fiul lui Sadoveanu, îngropat în Cimitirul Eroilor Alba Iulia
• Revista Convorbiri literare - REMEMBER:Ion PENA (1911-1944)
• Evenimentul zilei - Ion Pena, poetul interzis
• Oficiul Național pentru Cultul Eroilor - Ion Pena, erou din Al Doilea Război Mondial Arhivat în 28 septembrie 2015, la Wayback Machine.
• Dacic cool - In memoriam: Ion Pena, scriitorul interzis
• Adevǎrul - Cazul lui Ion Pena, scriitorul interzis, scos la lumină după 71 de ani de la moartea sa
• Ion Pena. Un scriitor „fantazian” nedreptǎțit - un studiu de Stan V Cristea, membru al USR, publicat în volumele sale: „Secvențe de istorie literară - opera omnia - publicistică și eseu contemporan” și „Fotografii la periscop”, care cuprind studii și articole despre Radu Grămăticul, Grigore Gellianu, Șt. O. Iosif, Gala Galaction, Ion Pena, Constantin Noica, Marin Preda și Mircea Scarlat.
• Jurnalul de Argeș - ION PENA, SCRIITORUL CARE A FONDAT „BIBLIOTECA MODERNĂ” DE LA DOMNEȘTI Arhivat în 28 septembrie 2015, la Wayback Machine.
• Epigrame - Citatepedia
• Criterii Naționale - Ion Pena, un nedreptatit, un destin tragic
• "Poetul Pena – un premergător al lui Marin Sorescu și Nichita Stănescu" - "Fotografii la periscop” de Stan V. Cristea
• România Literară/Revista DRUM - Un poet uitat Arhivat în 24 septembrie 2015, la Wayback Machine.
• Ion Pena creionându-l pe Păstorel Teodoreanu
• România liberǎ - Se împlinesc 105 ani de la nașterea scriitorului interzis Ioan Pena
• România culturalǎ - De la 17 ani, Ion Pena scrie poezie, proză, articole de ziar și epigrame
• Vocea Transilvaniei - Ion Pena îngropat în Cimitirul Eroilor din Alba Iulia
• Oradea Press - Ion Pena, scriitorul interzis de comuniști!
• Ion Pena. Luceafarul - Un scriitor „fantazian“ nedreptățit de Stan V Cristea
• Revista Nord literar - RESTITUIRI: ION PENA Arhivat în 30 iulie 2016, la Wayback Machine.
• DACOROMANIA, Alba Iulia - Eroul ION PENA, perceptorul - scriitor, căzut pentru eliberarea Transilvaniei
• Puterea - În numele unchiului. Fostul manager al Loredanei Groza și-a dedicat 15 ani din viață pentru a-l reabilita pe poetul Ion C. Pena, decedat în război Arhivat în 28 septembrie 2015, la Wayback Machine.
• Basarabia literarǎ - ION C. PENA: PUBLICISTUL, POETUL, EPIGRAMISTUL, PROZATORUL Arhivat în 28 septembrie 2015, la Wayback Machine.
• Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România - In Memoriam: Ion Pena, scriitorul interzis Arhivat în 28 septembrie 2015, la Wayback Machine.
• Art-Emis - Ion Pena, scriitorul interzis, îngropat alături de fiul lui Sadoveanu
• The Epoch Times - Ion Pena: recuperarea poetului umanitarist al melancoliei ontologice
• Ziarul de Iași - Cazul lui Ion Pena, scriitorul interzis, scos la lumină după 71 de ani de la moartea sa
• Poezii din albumul Ion C. Pena
• Revista Singur - Primim de la Eugen Evu, In Memoriam: Ion Pena, scriitorul interzis
• Actualitatea sǎtmǎreanǎ - Ion Pena, scriitorul care s-a impus într-o perioadă tulbure a istoriei noastre Arhivat în 28 septembrie 2015, la Wayback Machine.
• Oradea online - Ion Pena, scriitorul interzis de comunisti!
• Revista Destine literare, pag. 283 - Cazul lui Ion Pena, scriitorul interzis Arhivat în 30 septembrie 2015, la Wayback Machine.
• Bunǎ ziua, Iași - Scriitorul interzis, alǎturi de fiul lui Sadoveanu, îngropat în Cimitirul Eroilor din Alba Iulia
• Revista Bogdania pag. 15, Restituiri: Poetul Ion Pena Arhivat în 29 septembrie 2015, la Wayback Machine.
• Scriitorul Ion Pena, în Banat, la Sichevița Arhivat în 29 septembrie 2015, la Wayback Machine.
• Jurnalul Românesc - IN MEMORIAM: ION PENA, SCRIITORUL INTERZIS Arhivat în 30 septembrie 2015, la Wayback Machine.
• Revista Poesis, pag. 77, Satu Mare - Poeți uitați: Ion C Pena
• Revista Tribuna, Cluj Napoca, pag. 26 - „Cazul” Ion Pena
• Revista Melidonium, Ion Pena – versuri Arhivat în 30 septembrie 2015, la Wayback Machine.
• Revista Luceafǎrul - In Memoriam: Ion Pena
• Observatorul - Un nedreptǎțit, un destin tragic
• Tribuna, Sibiu - Cazul ION PENA, perceptorul-scriitor
• Ziaristi online - In Memoriam Ion Pena, scriitor interzis, mort pentru patrie (25 august 1911 – 29 iulie 1944)
• Revista Oglinda literarǎ, pag. 10610, Ion Pena - Poezii Arhivat în 30 septembrie 2015, la Wayback Machine.
• Revista Dunǎrea de Jos, pag. 39 - Scriitorul interzis
• Revista AGERO Stuttgart - Scriitorul interzis, alǎturi de fiul lui Sadoveanu, îngropat în Cimitirul Eroilor din Alba Iulia
• Revista Scrisul bǎnǎțean, pag. 6 - Un poet uitat pe nedrept Arhivat în 1 octombrie 2015, la Wayback Machine.
• ION PENA este scriitorul erou decedat în 1944 la doar 33 de ani, luptând pe front pentru apărarea patriei.
• Ziarul de Duminicǎ - Ion Pena, scriitorul interzis
• Clubul Presei Transatlantice - In Memoriam: Ion Pena, scriitorul interzis
• Revista Contact International - Ion Pena în universul literar: Moneda fantazienilor
• Evenimentul, Ion Pena - poetul interzis
• Revista Luminǎ linǎ, pag. 75 - Cazul Ion Pena, perceptorul-scriitor
• Monitorul Expres - Scriitorul interzis
• Revista Gând românesc, pag. 56 - UN POET EROU – ÎNMORMÂNTAT LA ALBA IULIA
• Cafeneaua literarǎ, pag. 30 - Remember Ion C. Pena (1911-1944)^{[nefuncțională]}
• Glasul Moldovei - Scriitorul interzis și ascuns de ciracii cenzurii comuniste
• Revista Plumb, pag. 12 - Constantin Stan: Ion Pena, un caz ciudat Arhivat în 30 septembrie 2015, la Wayback Machine.
• Revista de recenzii - Poetul Ion C Pena
• Unirea - Un poet din Teleorman, decedat în al Doilea Război Mondial, se află între eroii neamului la Alba Iulia
• Revista Armonii Culturale - Cazul ION PENA, perceptorul – scriitor
• Revista Sfera eonicǎ, pag. 10 - In Memoriam: Ion Pena
• Revista Climate literare, pag. 30 - CAZUL ION PENA, PERCEPTORUL SCRIITOR
• Revista Amprentele sufletului, pag. 37 - Ion Pena, un Don Quijote fǎcut uitat
• Revista Omniscop, Perceptorul - scriitor, Ion C Pena (1911-1944), înmormântat în „Cimitirul Eroilor” Alba Iulia Arhivat în 30 septembrie 2015, la Wayback Machine.
• Lumea Româneascǎ, Literaturǎ - Ion C. Pena Arhivat în 24 august 2017, la Wayback Machine.
• Alternativa - Remember: Ion Pena, scriitorul interzis Arhivat în 30 septembrie 2015, la Wayback Machine.
• Right words - Ion Pena
• ZILELE ACADEMICE TIMIȘENE, pag. 15 - Daniel Luca: Două scrieri premonitorii: Moneda fantazienilor de Ion Pena și Ferma „Coțofana veselă”de Radu Tudoran
• Alba 24 - In Memoriam Ion Pena, scriitorul interzis. Este înmormântat în Cimitirul Eroilor din Alba Iulia
• Confluente - Scriitorul Ion Pena
• Natiunea - Poetul Ion Pena mai poate fi recuperat
• Revista Creneluri sighisorene, pag. 62 - Scriitorul interzis Arhivat în 14 aprilie 2017, la Wayback Machine.
• Revista Reflex, pag. 62 - Restituire Ion Pena
• Caietele Columna, pag. 46, In Memoriam