Ion Panțuru

Ion Panțuru

Ion Panțuru în 1973
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Comarnic⁠(d), Prahova, România Modificați la Wikidata
Decedat (81 de ani) Modificați la Wikidata
Ploiești, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiestrungar[*]
bober[*]
fotbalist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Înălțime172 cm  Modificați la Wikidata
Greutate77 kg  Modificați la Wikidata
Sportbob
fotbal  Modificați la Wikidata
Titluri și realizări
Jocuri olimpiceJocurile Olimpice de iarnă din 1976
Jocurile Olimpice de iarnă din 1972
Jocurile Olimpice de iarnă din 1968
Jocurile Olimpice de iarnă din 1964  Modificați la Wikidata
Medalii
Bob
Jocurile Olimpice
Bronz Grenoble 1968 bob-2
Campionate Mondiale
Argint Lake Placid 1969 bob-2
Bronz Lake Placid 1973 bob-2
Campionate Europene
Aur Innsbruck 1967 bob-4
Argint Innsbruck 1967 bob-2
Argint St. Moritz 1968 bob-4
Argint Cervinia 1969 bob-2
Argint Cervinia 1969 bob-4
Bronz Cortina d’Ampezzo 1970 bob-4
Aur Innsbruck 1971 bob-4

Ion Panțuru (n. , Comarnic⁠(d), Prahova, România – d. , Ploiești, România[1]) a fost un bober român, care a concurat în cadrul competițiilor de bob de la sfârșitul anilor '60 și începutul anilor '70 ai secolului al XX-lea.

Biografie și carieră[modificare | modificare sursă]

Este fiul lui Ion Panțuru (1892-1966) și al Filofteei (n. Dașca; 1904-1979).

S-a apucat mai întâi de fotbal și schi.[2] A fost portar la Carpați Sinaia în Divizia B.[3] În 1959 a trecut la bob.[4] El a făcut parte din echipa României ca pilot de bob la Jocurile Olimpice de iarnă din 1964, 1968, 1972 și 1976.

Împreună cu frânarul Nicolae Neagoe, a câștigat medalia de bronz la Jocurile Olimpice de la Grenoble (1968). Până în prezent, aceasta este singura medalie olimpică a României la Jocurile Olimpice de Iarnă.[5] La bob-4 ei au obținut locul 4.

El a făcut parte din echipa de bob - 4 persoane a României care s-a clasat pe locul 10 la Jocurile Olimpice de la Sapporo (1972). Cu Ion Zangor a ocupat locul 5 în proba de bob de 2 persoane.

Împreună cu frânarul Dumitru Focșeneanu, Panțuru a câștigat două medalii în competițiile de bob - 2 persoane din cadrul campionatelor mondiale și anume: argint la Campionatul Mondial din 1969 și bronz la Campionatul Mondial din 1973.[6]

În plus, Ion Panțuru a câștigat multe medalii la campionate europene. În 1967 și în 1971, la Innsbruck, a cucerit titlul european la bob-4.[7]

După retragerea sa, Ion Panțuru a devenit antrenor.[8]

Distincții[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ A. Florea (), „Fostul sportiv Ion Panturu, olimpic la bob, a decedat la varsta de 82 de ani - Alte sporturi”, HotNews.ro, accesat în  
  2. ^ ION PANTURU, Comitetul Olimpic și Sportiv Român
  3. ^ Ion Panțuru, olympedia.org
  4. ^ ION PANTURU, Comitetul Olimpic și Sportiv Român
  5. ^ Nicolae Neagoe, singurul român (în viață) medaliat la Jocurile Olimpice de Iarnă, sărbătorit la 77 de ani de doi tineri sportivi din Brebu, Câmpina TV, 3 august 2018
  6. ^ ISTORIA SPORTULUI ROMÂNESC: Bob și sanie Arhivat în , la Wayback Machine., AGERPRES, 19 ianuarie 2018
  7. ^ ISTORIA SPORTULUI ROMÂNESC: Bob și sanie Arhivat în , la Wayback Machine., AGERPRES, 19 ianuarie 2018
  8. ^ ION PANTURU, Comitetul Olimpic și Sportiv Român
  9. ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 1.162 din 29 decembrie 1967 privind conferirea ordinului și medaliei Meritul Sportiv unor sportivi fruntași și unor specialiști din domeniul culturii fizice și sportului, publicat în Buletinul Oficial nr. 1 din 5 ianuarie 1968, art. 2.
  10. ^ Povestea singurei medalii câștigate de România la Jocurile Olimpice de Iarnă, Adevărul, 30 martie 2016

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Ion Panțuru la Wikimedia Commons