French
DeutschJudețul Bălți (interbelic)
| Județul Bălți | |||||
| |||||
| Provincie: | Basarabia | ||||
| Reședința: | Bălți | ||||
| Populație: •Total 1930: | Locul 386.476 loc. | ||||
| Suprafață: •Total: | Locul 5.260 km² | ||||
| Perioadă de existență: | ' | ||||
| Subdiviziuni: | (inițial) trei plăși (ulterior) șase plăși | ||||
Modifică text  | |||||
Județul Bălți a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Basarabia. Reședința județului era municipiul Bălți.
Întindere[modificare | modificare sursă]
Județul se afla în partea estică a României Mari, în nordul regiunii Basarabia. Teritoriul lui aparține actualmente Republicii Moldova, ocupând aproximativ teritoriul fostului județ Bălți, existent între anii 1998-2003. Se învecina la vest cu județele Iași și Botoșani, la nord cu județul Hotin, la est cu județele Soroca și Orhei, iar la sud cu județul Lăpușna.
Organizare[modificare | modificare sursă]
Județul Bălți era împărțit inițial în trei plăși:[1]
Ulterior județul Bălți a fost reorganizat din punct de vedere administrativ. Numărul plășilor a crescut la șase, prin desființarea plășii Slobozia Bălți și înființarea a patru plăși noi:
La recensământul din toamna anului 1941, județul avea următoare organizare administrativ-teritorială:
Stemă[modificare | modificare sursă]
După unirea din 1918, încă se utiliza vechea stemă, adoptată în 1826. Actul prin care s-au fixat stemele localităților din stânga râului Prut, publicat la 6 octombrie 1928, este precedat de unele explicații în legătură cu criteriul care a stat la baza stemei. Stema județului Bălți, județ constituit din suprafața fostului ținut Iași situat în stânga Prutului, i s-a fixat următoarea compoziție: scut roșu, încărcat cu un cap de cal înfățișat de argint.[2]
Populație[modificare | modificare sursă]
Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 386.721 de locuitori, dintre care 70,1% români, 12,0% ruși, 8,2% evrei, 7,6% ucraineni ș.a.[3] Din punct de vedere confesional erau 89,3% ortodocși, 8,3% mozaici, 0,8% romano-catolici ș.a.
Mediul urban[modificare | modificare sursă]
În anul 1930 populația urbană a județului era de 30.570 de locuitori, dintre care 46,5% evrei, 29,0% români, 17,7% ruși, 3,2% poloni ș.a. În mediul urban domina ca limbă maternă limba idiș (45,5%), urmată de română (28,1%), rusă (21,7%), polonă (2,0%), ucraineană (1,1%) ș.a.[3] Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 47,1% ortodocși, 46,6% mozaici, 4,1% romano-catolici ș.a.
Datele recensământului din 1941 indică populația județului de 407.930 de locuitori, din care: 80,44% români, 14,38% ucraineni, 3,11 ruși, 0,78 polonezi, 0,72% evrei ș.a.
Materiale documentare[modificare | modificare sursă]
-
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă -
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ Portretul României Interbelice - Județul Bălți
- ^ Ludmila Dobrogeanu - „Scurt istoric al heraldicii localității Bălți”, în „Vocea Bălțiului”, pag. 3, 20 mai 2008
- ^ a b Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 48-49
Legături externe[modificare | modificare sursă]
| |||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||
