Județul Teleorman

Teleorman
—  Județ  —

Stemă
Stemă
Map
Teleorman (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 43°39′25″N 25°21′25″E ({{PAGENAME}}) / 43.656944444444°N 25.356944444444°E

Țară România
RegiuneSud


ReședințăAlexandria
Componențămunicipii
orașe
Comune

Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean Teleorman[*]Adrian-Ionuț Gâdea  Modificați la Wikidata (PSD, 2020)
 - PrefectFlorinel Dumitrescu

Suprafață
 - Total5.790 km²

Populație (2011)
 - Total360,178 locuitori
 - Densitate62,2 loc./km²

Fus orarUTC+2
Prefix telefonic47
Indicativ autovehiculeTR
Locul după populație26

Prezență online
http://www.cjteleorman.ro/
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Harta României cu județul Teleorman indicat
Harta României cu județul Teleorman indicat
Harta României cu județul Teleorman indicat

Teleorman este un județ în regiunea istorică Muntenia, în sudul României. Reședința județului este municipiul Alexandria. Se învecinează cu județele Olt, Argeș, Dâmbovița și Giurgiu.

Teleorman se află la granița cu Bulgaria, fiind situat la nord de Dunăre. Este parte a Munteniei, cu exceptia comunei Islaz, care se află în Oltenia.

Etimologia[modificare | modificare sursă]

Teleorman ar putea să aibă sensul de pădure nebună (în limba turcă: deli orman). Din vechea Pădure nebună de odinioară s-a păstrat, până pe data de 17 iunie 2010, când a fost scos din rădăcini, în urma unei furtuni, în nordul județului, în satul Plopi, cel mai bătrân stejar din țară.

Este însă posibil ca teleorman să fi însemnat „pădurea cumană” ori „pădurea cumanilor”, avându-se în vedere că printre denumirile date populației cumane se numără și mai puțin cunoscutul tele[1].

În limba tătară crimeeană, înrudită cu limba cumană, "telli" înseamnă "sârmos" iar "orman înseamnă pădure. Traducerea "telli orman" ar fi "pădure deasă, de nepătruns".

Se presupune că numele a rămas de la cumani din epoca în care teritoriul viitoarelor principate Moldova și Țara Românească avea, în documentele și cronicile medievale, denumirea „Cumania neagră”.

Locuitorii județului se numesc teleormăneni.

Stema[modificare | modificare sursă]

Stema județului Teleorman se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.

În partea de jos a stemei se află Dunărea, care curge în sudul județului, fiind cea mai importantă apă curgătoare a Teleormanului.

În stânga se află trei oi, așezate doi la unu. Oaia este cel mai important simbol al întregului județ, fiind unul dintre singurele elemente prezente în toate celelalte versiuni ale stemei.

În dreapta se află un copac dezrădăcinat, reprezentând pădurile județului. Copacul de asemenea mai face referire și la numele turcesc Deli Orman(Pădure Nebună). Acesta este singurul simbol păstrat din vechea stemă a Teleormanului de pe vremea comunistă.

În partea de sus a stemei se află niște spice de grâu, fiind simboluri ale unui județ în care agricultura rămâne ocupația de bază.

Demografia[modificare | modificare sursă]

Populația județului s-a redus cu 24% din 1992, până în prezent. Potrivit datelor recensământului din 1992, în Teleorman trăiau 483.840 de persoane. În 2011, județul mai număra doar 360.178 de locuitori.[2] Densitatea populației în prezent este de 62,2/km².

În 2002 avea o populație de 436.025 locuitori, densitatea populației era 75/km².

În prezent, peisajul etnic din Teleorman este dominat de majoritatea română, cu o mică minoritate de romi. În date mai exacte, populația județului poate fi împărțită astfel:

  • Români - 96.76%[3]
  • Romi - 3.18%
  • există și o mică minoritate bulgărească care trăiește în câteva sate ai căror membri preferă însă să se declare "români" la recensământ. Există de asemenea și o comunitate sârbească, dar, similar cu cea bulgărească, membri ei preferă să se declare "români" la recensământ.

Populația Teleormanului este în scădere, asemenea mai multor județe. Iată un tabel cu evoluția populației:

Anul Populația[4]
1948 487,394
1956 510,488
1966 516,222
1977 518,943
1992 483,840
2002 436,025
2011 360,178

Geografie[modificare | modificare sursă]

Geografie fizică[modificare | modificare sursă]

Teleorman are o suprafață totală de 5,790 km². Județul poate practic fi împărțit în două regiuni:

  • Zona de nord și centru dominată de câmpii care fac parte din Câmpia Română. Acestea sunt separate de diverse râuri mici, care uneori formează văi adânci.
  • Zona de sud, dominată de Dunăre. Aici se pot găsi lacuri și mici canale.

Pe lângă Dunăre, cel mai mare râu care trece prin Teleorman este Oltul, care se varsă în Dunăre în apropierea comunei Islaz. Alte râuri importante sunt Vedea, Teleorman și Călmățui.

Clima[modificare | modificare sursă]

Clima județului este temperat continentală. Vara este caldă și secetoasă iar iarna este geroasă, climă tipică Munteniei. De asemenea, zona Teleormanului este afectată de multitudinea de ape curgătoare care trec prin județ, printre care și Dunărea și Oltul.

Vecini[modificare | modificare sursă]

Teleorman se învecinează cu județul Giurgiu la est, cu județul Olt la vest, și cu județele Argeș și Dâmbovița la nord. Teleorman se învecinează cu Bulgaria la sud, mai exact cu Regiunea Veliko Tărnovo, cu Regiunea Plevna, și cu Regiunea Ruse.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Parte a Valahiei[modificare | modificare sursă]

Hartă a ținuturilor (județelor) Țării Româneși. Teleormanul este vizibil în partea sudică a statului.

Teleorman este unul dintre cele mai vechi județe ale României, existând încă de pe vremea Țării Românești (Valahia). Din 1601, Teleorman a fost unul dintre ținuturile Valahiei după asasinarea lui Mihai Viteazul. Pe acea vreme Teleormanul era înconjurat de ținutul Olt, ținutul Argeș și ținutul Vlașca. De asemenea, ținutul Teleorman mai avea graniță și cu raiaua Turnu, dar și cu Imperiul Otoman.

Parte a Principatelor Unite[modificare | modificare sursă]

Județele Principatelor Unite între 1856 și 1878

Ca urmare a Micii Uniri județul Teleorman a fost încorporat în Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, rămânând în mare parte sub aceeași formă teritorială, cu excepția încorporării Raiei Turnu, împărțită cu județul Romanați și a sudului județului Olt.

În 1878, după încheierea Războiului de Independență, Dobrogea este încorporată în România în schimbul județelor Cahul, Bolgrad și Ismail. Județul Teleorman va rămâne neschimbat în timpul perioadei antebelice, Războaielor Balcanice și Primului Război Mondial.

Perioada Interbelică și România Mare[modificare | modificare sursă]

Județele României Mari (inclusiv Teleorman)

Teleorman a fost situat în partea de sud a României Mari, în partea sud-vestică a Munteniei. Capitala sa de atunci a fost Turnu Măgurele. Județul era înconjurat de Județul Romanați și Județul Olt la vest, Județul Argeș la nord, de Județul Vlașca la est și de Regatul Bulgariei la sud, dincolo de Dunăre. Teleormanul interbelic conținea în mare parte teritoriile sale din prezent.

Din punct de vedere administrativ, Teleorman era împărțit în cinci plăși:[5]

Mai târziu au apărut trei noi plăși:

Conform recensământului populației din 1930, în Teleorman trăiau 347,294 de cetățeni, dintre care 98,1% erau români, 1,4% romi, iar restul alte minorități (în mare parte bulgari). Din punct de vedere religios, teleormănenii erau 99% Creștini Ortodoxi, 0,6% adventiști, 0,1% musulmani, iar restul făceau parte din alte religii.

În 1930, 58,632 de locuitori trăiau în mediul urban (94,4% români, 3,3% romi, 0,4% maghiari, 0,4% evrei, plus alte minorități). Din punct de vedere religios, populația urbană era compusă din ortodocși (98,1%), musulmani (0,6%), evrei (0,4%), catolici (0,4%) și alte minorități.

Statul Național-Legionar[modificare | modificare sursă]

Harta administrativă a României în 1942

Nefiind parte din zonele cedate aliaților Germaniei Naziste, Teleorman a continuat să facă parte din Regatul României până la intrarea acestuia în Al Doilea Război Mondial, sub forma Statului Național-Legionar. În timpul războiului Teleorman a fost foarte slab afectat. În mare parte a rămas sub aceeași formă ca în interbelic, cu excepția unor mici modificări la granița de est. Nici vecinii și nici unitățile administrative ale județului nu s-au schimbat. Teleorman a rămas în această stare până la sfârșitul războiului.

Războiul Rece și perioada modernă[modificare | modificare sursă]

Prima schimbare administrativ-teritorială a României de după război

După încheierea războiului, România a trecut prin încă o schimbare administrativ-teritorială. În 1945, Teleorman a fost adus într-o nouă formă, una cu mult mai apropiată de starea sa din antebelic. De asemenea, harta plășilor județului a fost larg simplificată: plasa Vârtoapele de Sus a fost anexată de plasa Alexandria, plasa Slăvești a fost împarțită între plășile Balaci și Alexandria, iar plasa Călmățui a fost anexată de plasa Turnu Măgurele.

A doua schimbare administrativ-teritorială a României de după război

În 1950 guvernul comunist a schimbat din nou administrația teritorială a țării, schimbând județele cu regiuni și plășile cu raioane. Astfel, Teleorman a fost una dintre regiunile create. Regiunea Teleorman conținea cea mai mare parte a terenului fostului județ, împreună cu teritorii luate de la fostele județe Romanați, Olt și Vlașca. Regiunea conținea raioanele șapte raioane, cu reședințele la Vida, Vârtoapele, Roșiorii de Vede (de altfel și reședința regiunii), Drăgănești, Alexandria, Zimnicea și Turnu-Măgurele.

A treia schimbare administrativ-teritorială a Războiului Rece

În 1952 a avut loc încă o schimbare, una care a șters Teleormanul de pe harta țării. În 1952 Teleormanul a fost împărțit între regiunile Craiova, București și Pitești. Teleormanul nu va apărea pe hartă nici după 1960, când regiunile au fost schimbate din nou. De data aceasta, Teleormanul a fost împărțit între regiunile Oltenia, Argeș și București.

În sfârșit, în 1968 a luat loc ultima schimbare administrativ-teritorială. Teleormanul a fost re-creat, de data asta fără nici un fel de sub-divizii. ajungând în starea sa actuală. Județul a rămas neschimbat încă de atunci.

Economie[modificare | modificare sursă]

Industriile predominante din Teleorman sunt:

  • Industria mâncărurilor și a băuturilor;
  • Industria textilelor;
  • Industria chimicalelor;
  • Industria componentelor mecanice (în Alexandria există o mare întreprindere de rulmenți).

Agricultura este ocupația de bază a localnicilor (de scară mare sau mică), majoritatea fructelor și legumelor fiind vândute pe piețele din București. Zona Teleormanului este bine irigată, fiind un factor favorabil agriculturii.

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Județul este format din 97 unități administrativ-teritoriale: 3 municipii, 2 orașe și 92 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Teleorman.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

municipiu reședință de județ45.434
municipiu27.416
municipiu24.772
oraș11.508
oraș14.058

Comune

comună2.034
comună1.641
comună1.371
comună3.950
comună2.493
comună5.899
comună3.969
comună2.881
comună1.092
comună2.027
comună3.922
comună3.032
comună3.190
comună3.143
comună1.549
comună3.479
comună2.600
comună1.564
comună2.878
comună1.467
comună3.473
comună2.188
comună2.282
comună1.322
comună4.605
comună1.358
comună1.791
comună2.154
comună4.325
comună2.203
comună2.623
comună3.063
comună1.700
comună3.005
comună2.967
comună5.339
comună2.578
comună2.107
comună2.687
comună3.350
comună2.693
comună3.084
comună1.622
comună3.885
comună2.811
comună4.092
comună3.586
comună1.306
comună2.477
comună2.619
comună3.289
comună7.625
comună6.329
comună3.392
comună2.941
comună2.581
comună5.900
comună3.118
comună4.166
comună1.524
comună2.371
comună2.187
comună993
comună2.293
comună2.659
comună3.853
comună1.838
comună2.270
comună3.211
comună1.153
comună2.513
comună2.633
comună1.819
comună2.385
comună1.968
comună2.338
comună1.617
comună1.373
comună2.055
comună1.902
comună2.837
comună3.048
comună3.779
comună3.197
comună1.582
comună3.592
comună1.889
comună2.945
comună3.145
comună1.540
comună3.101
comună4.508

Monumente și obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Stemele județelor Argeș, Teleorman și Mehedinți din anul 1715, luate din Mănăstirea Antim

Teleorman nu are prea mult succes în industria turismului, cu toate că folclorul și cultura sa este foarte bogată. Multe personalități românești s-au născut aici, multe dintre ele descriind viața la sat într-o manieră pitorească. De asemenea, Teleorman a fost unul dintre locurile unde a luat loc Revoluția Română din 1848. În general turiști sunt atrași de Alexandria sau de Dunăre. Printre cele mai importante obiecte turistice din Teleorman se numără:

Politică[modificare | modificare sursă]

Județul Teleorman este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Adrian-Ionuț Gâdea de la PSD, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal17                 
Partidul Social Democrat15                 

Consiliul Județean din Teleorman, ales după alegerile locale din 2016, a avut în perioada 2016-2020 33 de consilieri, având cu următoarea compoziție politică:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat18                  
Partidul Național Liberal11                  
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților2                  
Partidul Mișcarea Populară2                  

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Marin Preda (1922-1980), nuvelist, romancier, scriitor și director de editură
  • Constantin Noica (1909-1987), filosof, poet, eseist, publicist și scriitor
  • Zaharia Stancu (1902-1974), scriitor, director de teatru, jurnalist și publicist
  • Gala Galaction (1879-1961), scriitor, preot ortodox și profesor de teologie
  • Miron Radu Paraschivescu (1911-1971), poet, eseist și publicist
  • Anghel Demetriescu (1847-1903), istoric și scriitor
  • Niculae Cerveni (n. 19 martie 1926; d. 16 ianuarie 2004) deputat și senator al României, decan al Baroului București 1990-1995
  • Liviu Vasilică (1950–2004), cântăreț de muzică populară
  • David Praporgescu (1856-1916), general al armatei române
  • Ion C. Pena (1911-1944), publicist, poet, epigramist și prozator
  • Floarea Calotă, interpretă de muzică populară, autoarea cântecului „Constantine, Constantine”

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Pletneva, S. A., Kipchaks, 1990, ISBN 5-02-009542-7. (O istorie a cumanilor)
  2. ^ Cum s-a schimbat România în 25 de ani. Teleormanul, un județ îmbătrânit, sărăcit și depopulat, 27 ianuarie 2015, Elisabeth Bouleanu, Adevărul, accesat la 9 august 2016
  3. ^ National Institute of Statistics, "Populația după etnie" Arhivat în , la Wayback Machine.
  4. ^ National Institute of Statistics, "Populația la recensămintele din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 și 2002"
  5. ^ Portretul României Interbelice - Județul Teleorman
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  7. ^ „Mandate de CJ pe judete si competitori”. Biroul Electoral Central. . Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Documente referitoare la istoria Județului Teleorman, 1441-1700: catalog, Volume 1, Maria Georgescu, Gheorghe Popa, editată de Direcția Generală a Arhivelor Statului din R.S.R., București, 1989
  • Nepoții lui Moromete: 13 scriitori din Teleorman, Marin Petre Codreanu, Editura Muzeul Literaturii Române, 2003

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Teleorman