Juntă militară

Junta militară sau simplu junta (nearticulat juntă, pronunțat /ˈhʊntə/; din spaniolă junta — consiliu, adunare) este un grup militar care controlează puterea în stat după ce a preluat-o cu forța,^[1]^[2] în urma unei lovituri de stat,^[3]^[4] și care, de regulă, exercită ulterior o dictatură militară pentru a menține puterea (uneori făcând uz de teroare).^[5]^[2]

În limba spaniolă (din care a fost împrumutat) și țările hispanofone, dacă termenul „juntă” (junta) nu este utilizat în sintagmă - „juntă militară” (junta militar), atunci nu are aceeași conotație, desemnând o uniune, o organizație politică sau un organ de stat.^[4]^[6]

Junte militare notorii[modificare | modificare sursă]

Țară	Ani	Denumire
Coreea de Sud	1961–1963	Consiliul Suprem pentru Reconstrucție Națională^⁠(en)^[traduceți]
Nigeria	1966–1979 1983–1998	Juntele militare nigeriene^⁠(en)^[traduceți]
Grecia	1967–1974	Regimul Coloneilor
Peru	1968–1980	Gobierno Revolucionario de la Fuerza Armada
Brazilia	1930 1969	Junta militară braziliană din 1930^⁠(en)^[traduceți] Junta militară braziliană din 1969^⁠(en)^[traduceți]
Somalia	1969–1991	Consiliul Revoluționar Suprem^⁠(en)^[traduceți]
Bolivia	1970–1971 1980–1982	Juntele militare din Bolivia din 1970–82^⁠(en)^[traduceți]
Chile	1973–1990	Junta de Gobierno de Chile
Portugalia	1926–1933	Ditadura Nacional
Portugalia	1974–1976	Junta Salvării Naționale
Etiopia	1974–1987	Derg
Argentina	1976–1983	Proceso de Reorganización Nacional
El Salvador	1979–1982	Junta Guvernului Revoluționar
Liberia	1980–1986	Consiliul Salvării Naționale
Polonia	1981–1983	Consiliul Militar al Salvării Naționale
Birmania	1988–2011	Consiliul de Stat pentru Pace și Dezvoltare
Haiti	1991–1994	Junta lui Cédras
Fiji	2006–2014	Junta lui Bainimarama
Mauritania	2008–2009	Junta lui Abdel Aziz
Egipt	2011–2012	Consiliul Suprem al Forțelor Armate
Republica Centrafricană	2013–2014	Junta lui Djotodia
Madagascar	2009–2014	Înalta Autoritate Tranzițională
Thailanda	2014-2019	Consiliul Național pentru Pace și Ordine
Burkina Faso	Septembrie 2015	Consiliul Național pentru Democrație

Țări cu junte actuale[modificare | modificare sursă]

Țară	Liderul juntei	Început
Sudan	Abdel Fattah al-Burhan	din Aprilie 2019
Mali	Bah Ndaw	din August 2020
Myanmar	Min Aung Hlaing	din Febuarie 2021
Burkina Faso	Ibrahim Traore	din Septrembrie 2022
Niger	Abdourahamane Tchiani	din Iulie 2023

Referințe[modificare | modificare sursă]

^ en Junta - Definition and More from the Free Merriam-Webster Dictionary — «a military group controlling a government after taking control of it by force»
^ ^a ^b „Хунта” (în rusă). Толковый словарь Ожегова. С.И. Ожегов, Н.Ю. Шведова. 1949-1992. Accesat în 23 aprilie 2014.
^ en Junta | Define Junta at Dictionary.com
^ ^a ^b Юлия Алабугина (2013). Школьный толковый словарь русского языка: более 5000 слов (în rusă). Litres. ISBN 9785457392359, 545739235X Verificați valoarea |isbn=: invalid character (ajutor).
^ Д.Е. Погорелый, В.Ю. Фесенко, К.В. Филиппов (2008). „Хунта”. Политология (словарь). Библиотека словарей (în rusă). Эксмо. p. 320. ISBN 978-5-699-26712-5.
^ es Labernia, Pedro (iulie 1866). Novísimo diccionario de la lengua castellana con la correspondencia catalana, el mas completo de cuantos han salido á luz. Comprende todos los términos, frases, locuciones y refranes usados en España y Américas Españolas en el lenguaje comun, antiguo y moderno y las voces propias de ciencias, artes y oficios. Madrid: Espasa. p. 261. (Tomo I, A–E; Tomo II, F–Z)

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikţionar

Caută „juntă” în Wikționar, dicționarul liber.

Juntă în dexonline
ru Хунта — статья в «Словаре исторических терминов», (1998 год)

[1] Junta - Definition and More from the Free Merriam-Webster Dictionary — «a military group controlling a government after taking control of it by force»

[Ozhegov-2] „Хунта” (în rusă). Толковый словарь Ожегова. С.И. Ожегов, Н.Ю. Шведова. 1949-1992. Accesat în 23 aprilie 2014.

[3] Junta | Define Junta at Dictionary.com

[sc_dict-4] Юлия Алабугина (2013). Школьный толковый словарь русского языка: более 5000 слов (în rusă). Litres. ISBN 9785457392359, 545739235X Verificați valoarea |isbn=: invalid character (ajutor).

[5] Д.Е. Погорелый, В.Ю. Фесенко, К.В. Филиппов (2008). „Хунта”. Политология (словарь). Библиотека словарей (în rusă). Эксмо. p. 320. ISBN 978-5-699-26712-5.

[6] s Labernia, Pedro (iulie 1866). Novísimo diccionario de la lengua castellana con la correspondencia catalana, el mas completo de cuantos han salido á luz. Comprende todos los términos, frases, locuciones y refranes usados en España y Américas Españolas en el lenguaje comun, antiguo y moderno y las voces propias de ciencias, artes y oficios. Madrid: Espasa. p. 261. (Tomo I, A–E; Tomo II, F–Z)

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]