Listă de partide politice din România

Stema României
Acest articol face parte din seria:
Politica României

Aceasta este o listă a partidelor politice din România. România are un sistem multipartid democratic, cu numeroase partide politice, în care un partid politic nu are adesea șansa de a obține majoritate parlamentară singur și, astfel, partidele trebuie să colaboreze între ele pentru a forma guverne de coaliție. Actualul sistem a fost instituit în urma Revoluției Române din 1989 și a adoptării unei noi constituții în 1991; înainte de aceste evenimente, România era un stat cu un singur partid sub conducerea Partidului Comunist Român (PCR).

De la începutul anilor 1990, politica românească a cunoscut o scădere treptată a numărului de partide politice care au intrat în Parlament și o relativă consolidare a celor existente pe linii ideologice. Partidele politice majore pot fi grupate aproximativ în trei „familii” principale, mai precis liberale, social-democrate sau conservatoare.[1] Grupurile extremiste au un profil politic relativ scăzut în România, în ciuda creșterii popularității partidelor politice de extremă dreapta și eurosceptice în multe țări ale Uniunii Europene (UE) în anii 2010.[2]

Traseismul politic rămâne totuși o problemă foarte îngrijorătoare și semnificativă, la fel ca și corupția pe scară largă, ceea ce duce la un nivel general scăzut de încredere a publicului în partidele politice (12% în decembrie 2014).[3] Pentru a contracara această percepție, cele mai mari două partide din 2015 (și anume social-democrații și naționali liberali) ar fi inițiat o serie de reforme interne pentru a-și consolida criteriile de integritate și a impune sancțiuni disciplinare membrilor de partid anchetați sau condamnați pentru acuzații de corupție.[4][5][6]

Cadru legal[modificare | modificare sursă]

Articolul 40 din Constituția României prevede că cetățenii se pot asocia liber în partide politice, cu excepția judecătorilor, a personalului militar și de poliție, precum și a altor funcționari publici care sunt apolitici prin lege.[7] Același articol interzice partidele politice care militează împotriva pluralismului politic, domniei legii, și suveranității și integrității teritoriale a României. Curtea Constituțională are printre atribuțiile sale deciderea constituționalității unui partid politic și marcarea sa drept neconstituțional în cazul în care ideologia sa încalcă unul dintre principiile constituționale.[8]

Sistemul de partide din România este reglementat de Legea nr. 14/2003 privind partidele politice; legea prevedea inițial o listă de 25.000 de susținători, cu reședința în cel puțin 18 județe și Municipiul București, pentru ca un partid politic să fie înregistrat oficial. Cu toate acestea, în februarie 2015, Partidul Pirat din România, neînregistrat, a depus o plângere la Curtea Constituțională, argumentând că cerința listei este o încălcare a dispozițiilor constituționale privind libertatea de asociere. Ulterior, Curtea a anulat cerința ca neconstituțională, iar pe 6 mai 2015, Parlamentul României a aprobat o versiune modificată a legii, care permite formarea unui partid politic cu 3 semnături.[9][10]

Partide parlamentare[modificare | modificare sursă]

Partidele parlamentare sunt partidele politice care au reprezentanți în Senat (i.e. senatori) și/sau Camera Deputaților (i.e. deputați).

Logo Nume Abr. Fondat Lider Poziție[11] Ideologie[11] Senat[12] Camera Deputaților[13] Parlamentul European[14] Statut
Partidul Social Democrat PSD 1989[a]
2001[b]
Marcel Ciolacu Centru-stânga Conservatorism social
Europenism
Naționalism de stânga
Populism
50 / 136
105 / 330
8 / 33
Opoziție (2020–2021)
Coaliție cu PNL și UDMR/RMDSZ (2021–2023)
Coaliție cu PNL (2023–prezent)
Partidul Național Liberal PNL 1875[c]
1990[d]
Nicolae Ciucă Centru spre centru-dreapta Conservatorism social
Creștin democrație
Populism
36 / 136
79 / 330
10 / 33
Coaliție cu USR și UDMR/RMDSZ (2020–2021)
Guvern minoritar cu UDMR/RMDSZ (septembrie–noiembrie 2021)[e]
Coaliție cu PSD și UDMR/RMDSZ (noiembrie 2021–2023)
Coaliție cu PSD (2023–prezent)
Uniunea Salvați România USR 2016 Cătălin Drulă Centru spre centru-dreapta Europenism
Liberalism
20 / 136
40 / 330
2 / 33
Coaliție cu PNL și UDMR/RMDSZ (2020–2021)
Opoziție (septembrie 2021–prezent)
Alianța pentru Unirea Românilor AUR 2019 George Simion Dreaptă extremă-dreapta[15]
Naționalism românesc
Unionism
Euroscepticism
Populism de dreapta[16]
15 / 136
31 / 330
0 / 33
Opoziție (2020–prezent)
Uniunea Democrată Maghiară din România
Romániai Magyar Demokrata Szövetség
UDMR
RMDSZ
1989 Hunor Kelemen Centru-dreapta Regionalism
Liberalism conservator
Europenism
9 / 136
20 / 330
2 / 33
Coaliție cu PNL și USR (2020–2021)
Guvern minoritar cu UDMR/RMDSZ (septembrie–noiembrie 2021)
Coaliție cu PSD și PNL (noiembrie 2021–2023)
Opoziție (2023–prezent)

Grupuri independente din parlament[modificare | modificare sursă]

Un grup parlamentar independent cuprinde partide mai mici din parlament cu un număr relativ redus de membrii care nu au participat sau trecut pragul de 5% anterior în cadrul ultimelor alegeri, dar unul sau mai mulți dintre membrii ai unui partid parlamentar s-au afiliat partidului/grupului parlamentar respectiv ulterior.

Logo Nume Abr. Fondat Lider Poziție Ideologie Senat Camera Deputaților Parlamentul European Statut
Forța Dreptei FD 2021 Ludovic Orban Centru-dreapta Liberalism conservator
Creștin-democrație
3 / 136
16 / 330
0 / 33
Opoziție (2021–prezent)
Reînnoim Proiectul European al României REPER 2022 Dragoș Pîslaru și Ramona Strugariu (interimari) Centru Liberalism social
Europenism
Tehnocrație
2 / 136
10 / 330
5 / 33
Opoziție (2022–prezent)
Partidul Umanist Social Liberal PUSL 2015 Daniel Ionașcu Centru-stânga Umanism pragmatic
1 / 136
4 / 330
1 / 33
Sprijin în parlament pentru guvernul CNR format din PSD-PNL-UDMR/RMDSZ (2021–2023)
Partidul Neamului Românesc PNR 2018 Ninel Peia Dreaptă spre extremă dreapta Naționalism românesc
Populism de dreapta
Nativism
1 / 136
4 / 330
0 / 33
Opoziție (2021–prezent)
Partidul Alternativa Dreaptă AD 2019 Adela Mîrza Dreapta Conservatorism
1 / 136
3 / 330
0 / 33
Opoziție (2022–prezent)

Parlamentul European (P.E.)[modificare | modificare sursă]

Pe lângă partidele reprezentate în Parlamentul României, următoarele partide au reprezentare numai în Parlamentul European:

Logo Nume Fondat Lider Poziție Ideologie Parlamentul European Afiliere europeană
Partidul Mișcarea Populară 2014 Eugen Tomac Centru-dreapta spre dreapta Conservatorism social,
Creștin democrație,
Conservatorism național,
Unionism
2 / 33
Partidul Popular European
Partidul Verde 2022 (refondat) Marius Lazăr și Lavinia Cosma Centru spre stânga Politică verde,
Conservatorism verde,
Pro-europenism
1 / 33
Partidul Verde European
PRO România 2018 Victor Ponta Centru-stânga Liberalism social,
Progresism,
Pro-europenism,
Social-democrație[17]
1 / 33
Partidul Democrat European
Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat
1989 Aurelian Pavelescu Centru-dreapta Creștin democrație,
Agrarianism,
Conservatorism național
1 / 33
Mișcarea Politică Creștin Europeană

Partide extra-parlamentare[modificare | modificare sursă]

Nume Abr. Fondat Lider(i) Poziție[11] Ideologie[11]
Partidul Socialist Român PSR 2003 Constantin Rotaru Extremă-stânga Socialism
Partidul Democrației și Solidarității- DEMOS Demos 2018 Ionuț Tudor, Nona Șerbănescu și Claudiu Crăciun Stânga Progresism, Stat social, Feminism, Ecologism, Pluralism politic, Europenism, Anticorupție
Partidul ACUM ACUM 2021 Adela Maghear, Bogdan Barbu Centru-stânga Ecologism, Politică verde, Pro-europenism
Blocul Unității Naționale BUN 2015 Dorel Vulpoiu Centru-stânga Social-democrație
ADER România ADER 2018 Orlando Culea Centru-stânga Democrație
Volt România Volt 2021 Ciprian Sandu, Mihaela Sirițanu Centru-stânga Progresism, Federalism european, Liberalism social
Partidul Națiune Oameni Împreună NOI 2022 Viorica Dăncilă Centru-stânga Social conservatorism

Ecologism Naționalism de stânga Izolaționism

Partidul Cinste, Onoare, Demnitate C.O.D. 2023 Bădină Ionuț Centru-stânga Social-democrație

Ecologism

Partidul Adevăr și Dreptate PAD 2017 Toroican Ioan Centru Creștin-democrat
Platforma Social-Liberală PSL 2019 Ilan Laufer Centru Liberalism social
Partidul Republican din România PPR 2020 Alexandru Coita Centru Republicanism
Partidul Noua Românie PNR 2015 Sebastian Popescu Centru Liberalism economic,

Conservatorism liberal

Partidul Oamenilor Liberi
A Szabad Emberek Pártja
Die Partei der freien Menschen
POL 2015 Dan Mașca, Radu Bălaș, Cătălin Hegheș, Eugen Tothpal Centru Progresism, Democrație participativă⁠(en)[traduceți]
Uniunea Națională pentru Democrație, Omenie și Respect UNDOR Arhivat în , la Wayback Machine. 2020 Cătălin Badiu Centru Umanism
Partidul Diaspora Unită PDU 2019 Mocan Marius-Simion Centru-dreapta Liberalism, Pro-europenism
Partidul Ecologist Român (începând cu legislatura 2000-2004 după desființarea CDR) PER 1990 Dănuț Pop Centru-dreapta[18] Liberalism verde⁠(en)[traduceți], Ecologism[18]
Partidul Dreapta Liberală DL Arhivat în , la Wayback Machine. 2019 Viorel Cataramă Centru-dreapta Neoliberalism
Partidul Monarhist PM23 2017 Christian Em. de Hillerin Centru-dreapta Monarhie constituțională
Partidul Forța Națională FN Arhivat în , la Wayback Machine. 2016 Sorin Valeriu Naș [19] Centru-dreapta Suveranism, Nationalism economic, Creștin-democrație, Tradiționalism
Partidul Lege Educație Unitate LEU 2022 Andy Lupu, Cosmin Matache, Patricia Vasilache, Claudiu Mihai, Nicușor Niculae, Soare Nicolae, Bogdan Damoc Centru-dreapta Conservatorism național moderat
Alianța Național Țărănistă ANȚ 2019 Radu Ghidău Centru-dreapta spre dreapta Creștin democrație, Conservatorism social, Agrarianism
Alianța Maghiară din Transilvania
Erdélyi Magyar Szövetség
AMT
EMSZ
2022 Zoltán Zakariás Dreapta Interesele minorității maghiare, Regionalism, Conservatorism
PACT pentru Galați Pentru GALAȚI 2018 Gregor Teodorescu Dreapta Liberalism clasic
Alianța Renașterea Națională ARN 2020 Petre Costea Dreapta spre extremă-dreapta Conservatorism social, Creștin democrație, Liberalism economic, Antiimigrație, Antiavort
Partidul România Mare PRM 1991 Victor Iovici Dreaptă[20] spre extremă-dreapta[21][22] Conservatorism naționalist, Naționalism românesc[20], Euroscepticism slab[23]
Partidul Mișcarea Națională MN 2023 Mihai Tîrnoveanu Extremă-dreapta Naționalism românesc, Creștin democrație, Conservatorism social, Agrarianism,
S.O.S. România SOS RO 2021 Diana Iovanovici-Șoșoacă Extremă-dreapta Naționalism românesc, Populism de dreapta, Conservatorism social, Euroscepticism dur
Partidul Noua Dreaptă ND 2015 Tudor Ionescu Extremă-dreapta Ultranaționalism românesc, Neolegionarism, Fundamentalism creștin
Partidul România Rațională ЯR Arhivat în , la Wayback Machine. 2019 Liviu Cornel Popa, Gheorghe Voinea, Cristiana Johanna Popa Neutru Naționalism românesc


Nume Abr. Reprezentant[24]
Uniunea Armenilor din România
Armeană: Ռումինիայի Հայոց Միություն
UAR Varujan Pambuccian
Uniunea Elenă din România
Greacă: Ενωση Ελληνων Ρουμανιας
UER Dragoș Zisopol
Uniunea Culturală a Rutenilor din România
Ruteană: Културне Товариство Русинів Романії
UCRR Iulius Firczak
Uniunea Croaților din România
Croată: Zajedništvo Hrvata u Rumunjskoj
UCR Slobodan Ghera
Uniunea Sârbilor din România
Sârbă: Савез Срба у Румунији
USR Slavoliub Adnagi
Comunitatea Rușilor Lipoveni din România
Rusă: Община русских-липован Румынии
CRLR Andrian Ampleev
Uniunea Bulgară din Banat-România
Bulgară bănățeană: Balgarsku Družstvu ud Banát-Rumanija
UBB-R Petronela Csokany
Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România
Slovacă: Demokratický zväz Slovákov a Čechov v Rumunsku
Cehă: Demokratický svaz Slováků a Čechů v Rumunsku
UDSCR Iarco Furic
Forumul Democrat al Germanilor din România
Germană: Demokratisches Forum der Deutschen in Rumänien
FDGR Ovidiu Ganț
Asociația Italienilor din România
Italiană: Associazione Italiani di Romania
Ro.As.It. Andi Grosaru
Uniunea Democrată Turcă din România
Turcă: Romanya Demokrat Türk Birliği
UDTR Iusein Ibram
Uniunea Polonezilor din România
Poloneză: Związek Polaków w Rumunii
Dom Polski Victoria Longher
Uniunea Ucrainenilor din România
Ucraineană: Cоюз Українців Румунії
UUR Miroslav Petrețchi
Asociația Macedonenilor din România
Macedoneană: Друштвото на Македонците од Романија
AMR Venera Popescu
Asociația Liga Albanezilor din România
Albaneză: Shoqata Lidhja e Shqiptarëve të Rumanisë
ALAR Bogdan Stoica
Asociația Partida Romilor Pro-Europa
Romani: Asociatiasa Partida le Romengi Pro-Europa
PRPE Daniel Vasile
Federația Comunităților Evreiești din România
Ebraică: פדרציית הקהילות היהודיות של רומניה
FCER Silviu Vexler
Uniunea Democrata a Tatarilor Turco-Musulmani din Romania
Turcă: ROMANYA MÜSLÜMAN TATAR TÜRKLERİNİN DEMOKRAT BİRLİĞİ
UDTTMR Amet Varol

Partide desființate[modificare | modificare sursă]

Partide din perioada comunistă[modificare | modificare sursă]

Deși partidele nu au fost recunoscute în perioada comunistă și nu erau relevante politic, următoarele au fost forțele politice recunoscute oficial:

Partidul Comunist Român (PCR) Cunoscut și ca Partidul Muncitoresc Român, (PMR) între 1948 și 1965; desființat în 1989.
Frontul Democrației și Unității Socialiste (FDUS) O organizație creată ca și aripă a PCR; activ 1975-1989.
Uniunea Generală a Sindicatelor din România (UGSR) Activ 1948-1989.
Uniunea Populară Maghiară (UPM, Magyar Népi Szövetség, MNSz) Creat ca și Uniunea Muncitorilor Maghiari din România (Magyar Dolgozók Országos Szövetsége, MADOSZ), în strânsă alianță cu Partidul Comunist Român; activ 1934-1953
Comitetul Democratic Evreiesc În strânsă alianță cu Partidul Comunist Român; activ 1946-1953.[29]
Frontul Plugarilor În strânse legături cu Partidul Comunist Român; activ 1933-1953.

Au mai existat unele forțe politice cărora li s-a permis să existe, cu un statut neclar, până în 1948.[30]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ca Frontul Salvării Naționale (FSN), în decembrie 1989 mai precis.
  2. ^ Ca PSD după fuziunea dintre Partidul Democrației Sociale în România (PDSR) și Partidul Social-Democrat Român (PSDR)
  3. ^ Ca partidul Național Liberal istoric
  4. ^ Reînființat de Radu Câmpeanu și alți vechi liberali încarcerați anterior de comuniști și/sau exilați în străinătate.
  5. ^ Guvern care a activat interimar din octombrie până în noiembrie 2021.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „The Ideological Institutionalization of the Romanian Party System « Romanian Journal of Political Science” (în engleză). Accesat în . 
  2. ^ „The Extreme Right in Contemporary Romania” (PDF). Accesat în . 
  3. ^ „Crește încrederea în Președinție și Armata, scade în Biserica și presa - sondaj INSCOP”. Accesat în . 
  4. ^ „PSD și PNL se întrec în demonstrații de reformă internă, să-i excludă pe membrii corupți”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Modificare statut PSD: Membrii condamnați în primă instanță pentru corupție, suspendați din partid”. Accesat în . 
  6. ^ „PNL a definitivat modificările la Statut, în privința criteriilor de integritate”. Accesat în . 
  7. ^ „ARTICLE 40”. Accesat în . 
  8. ^ Art. 146 – Atribuții – Constituția României (în engleză) 
  9. ^ „Partidul Pirat din România schimbă legea partidelor politice la CCR: nu mai e nevoie de minimum 25.000 de membri fondatori”. Accesat în . 
  10. ^ „Camera Deputaților a adoptat trei legi electorale: legea finanțarii partidelor reexaminata, legea partidelor politice și legea alegerilor locale”. Accesat în . 
  11. ^ a b c d Narcis George Matache (). „Top 30 partide politice din România”. The New Federalist. 
  12. ^ „Grupuri parlamentare”. Senatul României. Accesat în . 
  13. ^ „Grupuri parlamentare”. Camera Deputaților. Accesat în . 
  14. ^ „Deputații români în Parlamentul European”. Biroul de legǎturǎ în România. Parlamentul European. 
  15. ^ Anghel, Dan (). „Care este programul politic al AUR. Partid conservator care vrea educație sexuală pentru adolescenți”. Adevărul. Arhivat din original la . 
  16. ^ „Romanian opposition takes narrow lead after election”. BBC News. . Arhivat din original la . 
  17. ^ „Statut - Partidul PRO România” (PDF), Proromaniaonline.ro, accesat în  
  18. ^ a b „Partidul Ecologist Român (PER)”. votez.info. Accesat în . 
  19. ^ „Partidul Forța Națională are o nouă conducere. Președintele interimar al formațiunii este un clujean”. monitorulcj.ro. 
  20. ^ a b „Partidul România Mare (PRM)”. votez.info. Accesat în . 
  21. ^ Andrei Tiut. „Strategiile PRM de maximizare a capitalului electoral (1996-2005)”. Sfera Politicii. Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ en George Jiglău; Sergiu Gherghina. „The Ideological Institutionalization of the Romanian Party System” (în engleză). Accesat în . 
  23. ^ „PRM vrea să obțină 13% la viitoarele alegeri, la nivel național”. Monitorul Cluj. . 
  24. ^ „Grupul parlamentar al minorităților naționale”. Camera Deputaților. 
  25. ^ G4Media. „PNL anunță că începe negocierile cu ALDE în vederea fuziunii”. Accesat în . 
  26. ^ Ziare.ro. „Conducerea liberalilor a aprobat fuziunea PNL cu ALDE”. Accesat în . 
  27. ^ EVZ.ro. „Se naște o nouă forță în politică în România. PNL tocmai a bătut palma, fuziunea a fost parafată!”. 
  28. ^ a b Mihăescu, Alexandru (). „Două partide maghiare din România au fuzionat. Noul partid se numește Alianța Maghiară din Transilvania (AMT) și promovează autonomia”. G4Media.ro. Accesat în . 
  29. ^ M. Ștefan, "În umbra Cortinei de Fier", în Magazin Istoric, noiembrie 1995
  30. ^ Victor Frunză, Istoria stalinismului în România, Editura Humanitas, București, 1990, p.357

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Enciclopedia istoriei politice a României: 1859-2002, Stelian Neagoe, Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, 2003
  • Oameni politici români - enciclopedie, Stelian Neagoe, Editura Machiavelli, București, 2007 - recenzie

Legături externe[modificare | modificare sursă]