French
DeutschLudmila Erofeeva
| Ludmila Erofeeva | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | [1]  Kalinin, RSFS Rusă, URSS |
| Decedată | (65 de ani) Chișinău, Republica Moldova |
| Înmormântată | Cimitirul Central din Chișinău |
| Cetățenie |  Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Republica Moldova |
| Ocupație | cântăreață de operă |
| Activitate | |
| Alma mater | Academia de Muzică „Gnesin” din Moscova[*] |
| Partid politic | Partidul Comunist al Uniunii Sovietice |
| Premii | Ordinul Insigna de Onoare Artist al Poporului din URSS () Artist al poporului din RSS Moldovenească () Artist Emerit al RSS Moldovenești[*] () Ordinul Gloria Muncii |
Modifică date / text  | |
Ludmila Vasilevna Erofeeva (în rusă Людмила Васильевна Ерофеева; n. , Kalinin, RSFS Rusă, URSS – d. , Chișinău, Republica Moldova) a fost o cântăreață de operă (soprană) din Republica Moldova, originară din Rusia.
A absolvit Școala de muzică pentru copii „Musorgski” (în 1951) și Școala de muzică din Kalinin, actualmente Tver (1951–1955),[2] cât și Institutul Muzical Pedagogic „Gnesin”(d) din Moscova (1955–1960) la profesorii N. Verbova și O. Fiodorovskaia-Slavinskaia.[3]
Din 1960 și până la destrămarea Uniunii Sovietice (1989), a fost solistă a Operei Naționale din Chișinău. Printre rolurile jucate se numără:[3]
- Marfa în Mireasa țarului(d) de Nikolai Andreievici Rimski-Korsakov;
- Rozina în Bărbierul din Sevilla de Gioachino Rossini;
- Margareta în Faust de Charles Gounod;
- Iolanta în Iolanta(d) de Piotr Ilici Ceaikovski;
- Prilepa în Dama de pică, idem;
- Violetta în Traviata de Giuseppe Verdi;
- Desdemona în Otello, idem;
- Leonora în Trubadurul, idem;
- Adele în Liliacul de Johann Strauss;
- Arsena în Voievodul țiganilor, idem.
Erofeeva a interpretat și lucrări ale compozitorilor autohtoni Ștefan Neaga, Eugen Coca, A. Stârcea, V. Rotaru ș.a.[3] A întreprins turnee artistice în Marea Britanie, Egipt, Bulgaria și alte țări, a cântat în mai multe teatre ale Uniunii Sovietice, mai ales în orașul său natal Tver.[2]
A primit titlurile de Artistă Emerită a RSSM (1963), Artistă a Poporului din RSSM (1967), Artistă a Poporului din URSS (1976), cât și Ordinul „Insigna de Onoare”.[4]
Ludmila a murit la Chișinău la 11 martie 2003.[5] A fost înmormântată la Cimitirul Armenesc[6].
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ a b Ерофеева Людмила Васильевна, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ a b Uzun, Elena (). „Советские примадонны: Людмила Ерофеева” [Primadone sovietice: Ludmila Erofeeva] (în rusă). Belcanto.ru. Accesat în .
- ^ a b c Colesnic 2000.
- ^ Aghin, M. S. (1991–1994). Вокально-энциклопедический словарь. Moscova. Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - ^ „Людмила Ерофеева (некролог)” [Ludmila Erofeeva (necrolog)] (în rusă). Независимая Молдова (Moldova independentă). . Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ Calendar Național, Ed. Biblioteca Națională a Republicii Moldova, 2007, pp. 268-269
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Colesnic, Iurie (). Femei din Moldova: enciclopedie. Museum. p. 110.