Marian Lupu

Marian Lupu

Lupu în 2011
Date personale
Născut (57 de ani)
Bălți, RSS Moldovenească, URSS
Căsătorit cuVictoria Lupu
Cetățenie Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
 Republica Moldova Modificați la Wikidata
ReligieCreștin Ortodox
Ocupațieeconomist
politician Modificați la Wikidata
Președinte al Curții de Conturi a Republicii Moldova
În funcție
7 februarie 2019 – 21 martie 2024
Precedat deVeaceslav Untilă
Succedat deTatiana Șevciuc
Deputat în Parlamentul Republicii Moldova
În funcție
6 martie 2005 – 7 februarie 2019
Președinte al Parlamentului Republicii Moldova
În funcție
30 decembrie 2010 – 25 aprilie 2013
PreședinteNicolae Timofti
Prim-ministruVladimir Filat
Precedat deMihai Ghimpu
Succedat deLiliana Palihovici (interimar)
În funcție
24 martie 2005 – 5 mai 2009
PreședinteVladimir Voronin
Prim-ministruVasile Tarlev
Zinaida Greceanîi
Precedat deEugenia Ostapciuc
Succedat deVladimir Voronin
Președinte interimar al Republicii Moldova
În funcție
30 decembrie 2010 – 23 martie 2012
Prim-ministruVladimir Filat
Precedat deVladimir Filat (interimar)
Succedat deNicolae Timofti
Ministru al Economiei al Republicii Moldova
În funcție
5 august 2003 – 24 martie 2005
PreședinteVladimir Voronin
Prim-ministruVasile Tarlev
Precedat deȘtefan Odagiu
Succedat deValeriu Lazăr
Viceministru al Economiei al Republicii Moldova
În funcție
29 mai 2001 – 5 august 2003
PreședinteVladimir Voronin
Prim-ministruVasile Tarlev

PremiiOrdinul Republicii ()
Ordinul ,,Comunității"[*]
Ordinul național „Steaua României” ()
Partid politicPCUS (1988—1991)
PCRM (2005—2009)
PDM (2009—2019)
Alma materUniversitatea de Stat din Moldova
Universitatea Rusă de Economie Plehanov
ProfesieEconomist
Prezență online

Marian Lupu (n. 20 iunie 1966, Bălți) este un politician și economist moldovean, președintele Curții de Conturi a Republicii Moldova, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova începând din 6 martie 2005 și până în 7 februarie 2019 (Legislatura V - VI - VII - VIII - IX).[1] A deținut funcția de președinte al Parlamentului Republicii Moldova între 2005—2009 și 2010—2013 și președinte interimar al Republicii Moldova între 2010—2012.

La Congresul VI al Partidului Democrat din Moldova, din anul 2009, a fost ales în calitate de președinte PDM[2] și a deținut această funcție până în decembrie 2016. A fost copreședintele Adunării Parlamentare a Parteneriatului Estic (EURONEST) și președintele fracțiunii parlamentare a PDM.[3]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Marian Lupu s-a născut la data de 20 iunie 1966 în municipiul Bălți, însă, la numai șase ani familia lui s-a mutat la Chișinău. Părinții săi sunt profesori universitari: mama sa predă limba franceză, iar tatăl său, Ilie Lupu preda matematică. Părinții săi au vrut mult să-l boteze Marcel, în cinstea muzicianului român Marcel Budală, dar au decis să-i treacă în acte numele Marian; totuși acasă și printre rude Marian Lupu este numit Marcel, conform unei dezvăluiri din 2009 a tatălui său.[4]

A absolvit cu medalie de aur Școala nr. 1 din Chișinău (actualmente Liceul “Gheorghe Asachi”) din Chișinău (1983). Membru ULCT între 1980- 1988. Studiază apoi la Facultatea de Comerț și Economie a Universității de Stat din Moldova, unde a obținut diplomă cu mențiune (1987). Membru PCUS din 1988 pînă la desființarea acestuia în 1991. Urmează apoi studii postuniversitare de aspirantură în perioada 1987-1991 la Academia Economică "A. Plehanov" din Moscova și la Universitatea de Stat din Moldova, în urma cărora obține titlul de Doctor în economie în anul 1991.

Din anul 1991 a activat în cadrul Departamentului de Relații Economice Externe din cadrul Ministerului Economiei, parcurgând calea de la specialist principal, șef de secție, apoi șef de direcție și în cele din urmă în anul 1997 devine director al Departamentului de Relații Economice Externe. Concomitent, în perioada 1992-2000, a fost director executiv al Programului TACIS - Moldova.

Urmează cursuri de specializare în macroeconomie la Institutul Fondului Monetar Internațional din Washington (1994) și cursuri de comerț internațional la Institutul Organizației Mondiale a Comerțului din Geneva (1996). La 24 mai 2001 este numit prin Hotărâre de Guvern în funcția de viceministru al economiei. Marian Lupu a coordonat în această calitate activitatea departamentelor Relații Economice Externe și Comerț din cadrul Ministerului. La data de 5 august 2003, este numit prin Decret al președintelui Vladimir Voronin, în funcția de ministru al Economiei al Republicii Moldova.

Marian Lupu și Dmitri Medvedev, pe atunci președinte al Rusiei

La 6 martie 2005 a fost ales deputat în Parlament pe lista Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, deși nu era membru de partid. La 24 martie 2005 a fost ales în funcția de președinte al Parlamentului Republicii Moldova cu 65 de voturi (dintr-un număr de 101). Fiind președinte de Parlament și bucurându-se de o înaltă încredere se hotărăște se intre în PCRM. Ulterior a pledat pentru reformarea și modernizarea partidului, inclusiv prin schimbarea denumirii și transformarea acestuia într-un partid modern, european, de sorginte social-democrată.[5] În 2009 Marian Lupu declara că, la o anumita etapă, între valorile sale personale și cele ale PCRM „exista o compatibilitate dacă nu 100% cel puțin de 90%”.[6]

Marian Lupu și Dmitri Medvedev, pe atunci președinte al Rusiei

În urma refuzului Partidului Comuniștilor de a-l propune la funcția de președinte al Republicii Moldova și în urma evenimentelor din 7 aprilie, pe care Lupu le-a catalogat drept lovitură de stat,[7][8][9][10] în anul 2009 Marian Lupu a părăsit Partidul Comuniștilor și a devenit la scurt timp președinte al Partidului Democrat din Moldova, iar după anticipatele din 29 iulie 2009 când PCRM și PDM aveau în sumă 61 mandate (numărul necesar pentru alegerea șefului statului) Marian Lupu a refuzat să facă coaliție cu fostul partid, formând ulterior Alianța pentru Integrare Europeană (AIE) cu PL, AMN și PLDM.

Marian Lupu alături de Mitropolitul Vladimir

Pe 30 decembrie 2010, Partidul Democrat (PDM) din nou a dat prioritate Alianței formând așa numita AIE-2 cu PL și PLDM (AMN nu a trecut pragul de 4% la alegeri). Astfel Lupu a dat de înțeles că susține reformele începute de prima alianță și că pledează pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. În seara zilei de 30 decembrie Marian Lupu a fost ales de AIE în funcția de președinte a Parlamentului și președinte interimar a Republicii Moldova cu același număr de voturi 57 (din 101).

Marian Lupu și Joe Biden, pe atunci vicepreședinte al Statelor Unite

În anul 2010 Partidul Democrat din Moldova a devenit membru cu drepturi depline al Internaționalei Socialiste și a obținut statutul de membru observator al Partidului Socialiștilor Europeni (PES), iar în iunie 2015 a obținut și statutul de membru asociat PES.[11]

În cadrul congresului care a avut loc la Cape Town în data de 30 august 2012, Marian Lupu a fost ales în calitate de vicepreședinte al Internaționalei Socialiste, alături de un număr de alte ~30 de persoane.[12]

Marian Lupu în parlamentul Letoniei

Pe 25 aprilie 2013 Marian Lupu a fost demis din funcție de președintele al Parlamentului de 76 de deputați. Pentru demiterea lui Lupu au votat deputații comuniști, liberal-democrați, socialiști și unii liberal-reformatori.[13]

Marian Lupu se identifică ca moldovean și s-a pronunțat pentru păstrarea în Constituție a apelativului de „limbă moldovenească” ca limbă de stat a Republicii Moldova. În anul 2014 a declarat în cadrul unei emisiuni TV că limba de stat a Republicii Moldova e moldoveneasca, rusa trebuie să fie obligatorie în școli, iar noțiunea de limbă română e propagată excesiv. În 2010, în cadrul emisiunii „În profunzime” de pe postul Pro TV Chișinău, Marian Lupu a declarat: „Din punct de vedere științific, vorbesc limba română, din punct de vedere politic - limba moldovenească!”.[14]

Peste doi ani, în cadrul aceleași emisiuni el a declarat: „M-am răzgândit. Științific nu mai este limba română, cum spuneam anterior, ci limba moldovenească.[15] El a mai continuat: „Acele teze sunt susținute de oamenii de știință, iar tot ce vine din științele sociale are puternice elemente subiective. Se știe că istoria nu este fizică și este scrisă de învingători. Iar dacă tezele sunt subiective înseamnă ca sunt promovate în interese politice. Știința nu are nimic cu dreptul la autoindentificare etnică”.[16][17][18]

Atunci editorialistul Constantin Tănase i-a dedicat lui Marian Lupu un pamflet: „M-am răzgândit! Științific sunt un bou!”.[19][20][16]

Marian Lupu susține că poziția proromânească a unei părți a elitei politice a Moldovei este formată de așteptări false, fapt care „sustrage politicienii și populația de la soluționarea problemelor cu adevărat serioase din Moldova”. El pledează pentru consolidarea statalității Republicii Moldova și națiunii civice moldovenești, cu menținerea bunelor relații de colaborare și de bună vecinătate cu România. Contribuind la formarea coaliției pro-europene, susținând vectorul de integrare europeană, Marian Lupu este susținătorul ideii că integrarea europeană nu trebuie să izoleze Republica Moldova de partenerii din Est.[21][22][23] De asemenea, el a declarat că destrămarea URSS este un "act regretabil".[24] Marian Lupu susține ideea privind existența poporului și națiunii moldovenești și faptul că Republica Moldova din punctul de vedere al construcției naționale, al construcției politice reprezintă o entitate distinctă față de România. El e susține că PDM-ul este un partid centrist, iar centrismul în Republica Moldova poate fi echivalat cu moldovenismul, dar cu „un moldovenism european modern”.[25]

În 2010 Marian Lupu a declarat că „este o mândrie pentru Republica Moldova că soldații ei au defilat în Piața Roșie” la parada de la Moscova de Ziua Victoriei.[26] Marian Lupu se opune unirii Republicii Moldova cu România.[27] În anul 2013, când președintele român Traian Băsescu i-a îndemnat pe moldoveni să se unească cu România, realizând astfel și integrarea europeană, Lupu a declarat "Niciodată! Moldovenii au identitatea lor. După aproape 23 de ani de independență, sondajele arată că 80% se consideră moldoveni".[28] În anul 2018, cu ocazia centenarului Marii Uniri, el a declarat că "Unirea este o iluzie, iar statalitatea, suveranitatea și independența Republicii Moldova sunt lucruri sfinte".[29]

Din aceste motive, o parte din presa din Republica Moldova și România l-au catalogat pe Lupu drept antiromân.[30][31][32][33] Deși a făcut parte de-a lungul timpului din partide de stânga, Lupu are poziții conservatoare pe teme sociale, cum ar fi drepturile persoanelor LGBT.[34][35] Marian Lupu cunoaște limbile franceză, engleză și rusă. Este căsătorit cu Victoria Lupu și are doi copii. Despre Victoria Lupu se spune că este una din cele mai instruite doamne publice din Republica Moldova, ea fiind absolventă a Universității de stat din Rusia „M. Lomonosov”, iar doctorantura și-a făcut-o la Academia de Studii Economice a Moldovei, unde este conferențiar universitar, specialitatea Relații Economice Internaționale. Victoria Lupu deține titlul de doctor în economie și a făcut stagieri în SUA, Franța, România. Ea este autoare a 12 publicații.[36]

Din 7 februarie 2019, Marian Lupu Arhivat în , la Wayback Machine. deține funcția de președinte al Curții de Conturi din Republica Moldova.

Distincții și decorații[modificare | modificare sursă]

Pe 24 iulie 2014 Marian Lupu a fost decorat cu „Ordinul Republicii” de către Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, „pentru contribuții decisive la desăvârșirea obiectivului major de politică externă al Republicii Moldova – asocierea politică și integrarea economică cu Uniunea Europeană”.[37]

În ciuda poziției sale moldoveniste,[38][39][40] Marian Lupu a fost decorat pe 8 septembrie 2022 de către președintele României Klaus Iohannis cu ordinul Steaua României în grad de comandor, "în semn de înaltă apreciere pentru contribuția excepțională adusă la dezvoltarea auditului public în context european, pentru integritatea și profesionalismul de care au dat dovadă în exercitarea actului de control".[41][42] În consecință, fostul primar al municipiului Chișinău, politicianul unionist Dorin Chirtoacă, a returnat decorația sa președintelui Klaus Iohannis.[43]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Parlamentul Republicii Moldova - alegeri.md, alegeri.md 
  2. ^ UNIMEDIA - Portalul de știri nr. 1 din Moldova, unimedia.info 
  3. ^ Marian Lupu, președinte al fracțiunii PDM în Parlament
  4. ^ Tatal lui Lupu insista ca Wikipedia sa-si ceara scuze de la el, timpul.md
  5. ^ Marian Lupu se pronunță pentru reformarea Partidului Comuniștilor | All Moldova - информационный портал о предприятиях Молдовы[nefuncțională]
  6. ^ Marian Lupu ar putea părăsi partidul comuniștilor
  7. ^ Marian Lupu audiat la PG în dosarul Aprilie 2009, Radio Europa Liberă 
  8. ^ Iasi, Ziarul de (), Iohannis l-a decorat cu Ordinul „Steaua României” pe detractorul limbii române de la Chișinău, www.ziaruldeiasi.ro 
  9. ^ Redacția (), Marian Lupu decorat cu Ordinul „Steaua României”, Vocea Diasporei, arhivat din original la , accesat în  
  10. ^ Iohannis l-a decorat cu Ordinul „Steaua României” pe Marian Lupu, aghiotantul lui Plahotniuc / Lupu a negat existența limbii române în Republica Moldova și a catalogat „Revoluția de la 7 aprilie 2009” drept o lovitură de stat (B1 Tv), Ziar.com, arhivat din original la , accesat în  
  11. ^ „Partidul Democrat din Moldova a devenit membru asociat al Partidului Socialiștilor Europeni | PUBLIKA .MD”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ Elected by the XXIV Congress of the Socialist International, Cape Town site-ul Internaționalei Socialiste, 1 septembrie 2012
  13. ^ „Moldova a rămas fără speaker. Marian Lupu a fost demis cu votul comun al PLDM și PCRM”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ Marian Lupu: Din punct de vedere științific, vorbesc limba română, din punct de vedere politic - limba moldovenească!, unimedia.info
  15. ^ Marian Lupu: "M-am răzgândit. Științific nu mai este limba română, cum spuneam anterior, ci limba moldovenească.", eurotv.md, 25 septembrie 2012
  16. ^ a b Marian Lupu s-a răzgândit: Limba vorbită de moldoveni nu este română din punct de vedere științific
  17. ^ Nicolae Negru: Moldoveniștii și integrarea europeană[nefuncțională]
  18. ^ Lupu s-a razgandit: S-a zis cu stiintificul, limba nu este romana
  19. ^ M-am răzgândit! Științific sunt un bou!, timpul.md, 25 septembrie 2012,
  20. ^ „Lupu: M-am răzgândit, științific nu mai e limba română, ci moldovenească. Jurnalist: Științific sunt un bou!”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ Agenție de presa Infotag - Noutăți[nefuncțională]
  22. ^ VIDEO Marian Lupu, presedintele PDM: Semnarea tratatelor politic si de frontiera ar consolida relatiile dintre Moldova si Romania si ar arata ca nu exista o agenda ascunsa - H...
  23. ^ „Moldova trebuie să aibă relații bune atât cu Vestul, cât și cu Estul | CANAL 3”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  24. ^ Noi critici după decorarea lui Marian Lupu, Cotidianul RO,  
  25. ^ Adevărul Moldova (), Marian Lupu: Limba de stat a Republicii Moldova e moldoveneasca, rusa trebuie să fie obligatorie în școli, iar noțiunea de limbă română e propagată excesiv, adevarul.ro 
  26. ^ Lupu: E o mândrie pentru Moldova că soldații au defilat în Piața Roșie - Politic - Jurnal.md(arhivat din original)
  27. ^ Marian Lupu (PDM): unirea R.Moldova cu România nu se va produce niciodată, Radio Europa Liberă 
  28. ^ ȘTIRILE, PUBLIKA MD-AICI SUNT (), Lupu, despre intenția lui Băsescu de a uni Republica Moldova cu România: NICIODATĂ | PUBLIKA .MD - AICI SUNT ȘTIRILE, www.publika.md, arhivat din original la , accesat în  
  29. ^ Iurii Botnarenco (), „Proiectul Unirii este o iluzie”. Marian Lupu: Statalitatea și independența Republicii Moldova sunt lucruri sfinte, adevarul.ro 
  30. ^ Silviu Tănase: Klaus Iohannis îi umilește pe românii din Basarabia – Marian Ilici Lupu decorat cu „Steaua României”, Stiri de ultima ora din Moldova - Ultimele stiri Timpul.md,  
  31. ^ Constantin Tănase: Voronin, către Lupu: „Nu repeta destinul meu”, InfoPrut,  
  32. ^ AdminLarics (), În ce limbă se desfășoară ședința comună de guvern România – R. Moldova?, LABORATOR PENTRU ANALIZA RĂZBOIULUI INFORMAȚIONAL ȘI COMUNICARE STRATEGICĂ 
  33. ^ Iohannis l-a decorat cu „Steaua României” pe anti-românul Marian Lupu. Constantin Tănase: Științific sunt un bou!, Stiri de ultima ora din Moldova - Ultimele stiri Timpul.md,  
  34. ^ Eugenia Pogor (), Marian Lupu: „Nu vreau familii homosexuale și parade cu băieței în chiloței“, adevarul.ro 
  35. ^ Liderul PD Marian Lupu condamnă homosexualitatea dar anunță că deputații partidului vor vota Legea denumită a șanselor egale, Radio Europa Liberă 
  36. ^ „TOP-10 demnitari cu soții celebre”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  37. ^ „Timofti împarte distincții de stat pentru lideri de partid, deputați și miniștri”. Unimedia.info. Accesat în . 
  38. ^ Iohannis l-a decorat cu Ordinul „Steaua României” pe Marian Lupu, aghiotantul lui Plahotniuc / Lupu a negat existența limbii române în Republica Moldova și a catalogat „Revoluția de la 7 aprilie 2009” drept o lovitură de stat, B1TV.ro,  
  39. ^ Adevărul Moldova (), Marian Lupu: Limba de stat a Republicii Moldova e moldoveneasca, rusa trebuie să fie obligatorie în școli, iar noțiunea de limbă română e propagată excesiv, adevarul.ro 
  40. ^ Secăreanu, Ștefan (), Decorațiile statului român prinse pe piepturile agenturii rusești din Basarabia se constituie, de fapt, într-o a doua umilire a românilor din teritoriile românești înstrăinate. E strigător la cer să stai zece ani în fruntea României și să acționezi împotriva României (în engleză), www.podul.ro, arhivat din original la , accesat în  
  41. ^ Rosca, Oxana (), Klaus Iohannis l-a decorat cu Ordinul Național „Steaua României” pe președintele CCRM Marian Lupu, care a spus anterior că „din punct de vedere științific vorbește limba moldovenească”, Ziarul de Gardă 
  42. ^ Iohannis l-a decorat cu Ordinul „Steaua României” pe detractorul limbii române de la Chișinău, Marian Lupu. Aghiotantul lui Plahotniuc a catalogat „Revoluția de la 7 aprilie 2009” drept o lovitură de stat, G4Media.ro,  
  43. ^ Radu Pop, Redactor (), Dorin Chirtoacă renunță la Steaua României: Mesajul adresat lui Iohannis - Stiri pe surse - Cele mai noi stiri, www.stiripesurse.ro 

Opera[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviuri



Predecesor:
Vladimir Filat (interimar)
Președintele Rep. Moldova
30 decembrie 201016 martie 2012
Succesor:
Nicolae Timofti
Predecesor:
Mihai Ghimpu
Președintele Parlamentului Rep. Moldova
30 decembrie 201025 aprilie 2013
Succesor:
Liliana Palihovici (interimar)
Predecesor:
Eugenia Ostapciuc
Președintele Parlamentului Rep. Moldova
24 martie 20055 aprilie 2009
Succesor:
Vladimir Voronin