French
DeutschMauritania
| Republica Islamică Mauritania | |||||
| الجمهورية الإسلامية الموريتانية Al-Jumhūriyyah al-Islāmiyyah al-Mūrītāniyyah République Islamique de Mauritanie | |||||
| |||||
| Deviză: شرف إخاء عدل (în arabă) "Honneur, Fraternité, Justice" (în franceză) "Onoare, Fraternitate, Justiție" | |||||
| |||||
| |||||
| Geografie | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Suprafață | |||||
| - totală | 1.030.700 km² (locul 29) | ||||
| Apă (%) | 0.03 | ||||
| Cel mai înalt punct | Kediet ej Jill[*] (915 m)  | ||||
| Cel mai jos punct | Sebkha de Ndrhamcha[*] (−5 m) | ||||
| Vecini | Sahara Occidentală Algeria Mali Senegal | ||||
| Fus orar | UTC + 0 | ||||
| Populație | |||||
| Densitate | 3.2 loc/km² | ||||
| - Estimare 2021 | 4.614.974 | ||||
| Limbi oficiale | araba standard(de jure), franceza(de facto) | ||||
| Etnonim | mauritanieni (pl.) mauritanian (masc.) mauritaniană (fem.) | ||||
| Guvernare | |||||
| Sistem politic | democrație parlamentară | ||||
| Președinte(d) | Mohamed Ould Ghazouani[*] | ||||
| Prim-ministru(d) | Mohamed Ould Bilal[*] | ||||
| Legislativ | Mauritanian Parliament(d) | ||||
| Capitala | Nouakchott () | ||||
| Istorie | |||||
| Independență | 28 noiembrie 1960 | ||||
| Economie | |||||
| PIB (PPC) | |||||
| PIB (nominal) | |||||
| - Total | 9.996.240.419 dolar americani[2] | ||||
| Gini | 32,6 | ||||
| IDU | 0,556 | ||||
| Monedă | Ouguiya | ||||
| Coduri și identificatori | |||||
| Cod CIO | MTN | ||||
| Cod mobil | 609 | ||||
| Prefix telefonic | 222 | ||||
| ISO 3166-2 | MR | ||||
| Domeniu Internet | .mr | ||||
| Prezență online | |||||
| hasthtag | |||||
Modifică date / text  | |||||
![Stema Mauritaniei[*]](Fi%C8%99ier:National_Seal_of_Mauritania.svg)
.svg)
Mauritania (în arabă موريتانيا}, transliterat: Mūrītānyā; în berberă: Muritanya sau Agawej; în wolof: Gànnaar; în soninke: Murutaane; în pulaar: Moritani), oficial Republica Islamică Mauritania,[5] este o țară din regiunea Maghreb, în nord-vestul Africii,[6][7][8] mărginită cu Oceanul Atlantic în vest, Senegal în sud-vest, Mali în est și sud-est, Algeria în nord-est și Sahara de Vest (teritoriu controlat de Maroc) în nord. Numele de „Mauritania” provine de la „Mauretania”, vechi regat berber.
Capitala și cel mai mare oraș al țării este Nouakchott, localizat pe coasta atlantică.
Totodată , Mauritania este format din 94% din Deșertul Saharei (restul din câmpia de la sud) , iar aici se găsește „Ochiul Saharei”.
Istorie[modificare | modificare sursă]
Istoria antică[modificare | modificare sursă]
Cu câteva mii de ani î.e.n., partea sudică a Mauritaniei moderne era locuită de popoare de rasă negroidă, care se ocupau cu vânatul și agricultura.
În mileniul I e.n. de la nord a început popularea treptată de către berberi crescători de animale, care le-au împins pe popoarele de culoare spre sud.
Evul Mediu[modificare | modificare sursă]
Începând cu secolul XI a început procesul de arabizare și islamizare a populației. Arabii au ocupat o poziție dominantă în țară, impunându-și puterea asupra negrilor și berberilor (triburile tukuler, soninke, volof). Berberii și negrii au preluat de la arabi limba și viața de familie. Centrul principal al țării a devenit oaza Șingheti (Shingetti), iar țara a început să se numească Tabr-al-Bidan («Pământul albilor»).
Printre primii europenii care și-au făcut apariția în Mauritania în secolul al XV-lea, au fost negustorii de sclavi portughezi. Spre sfârșitul sec XVII — începutul XVIII s-au format emiratele Trarza, Brakna, Tagant, Adrar. La începutul secolului al XX-lea, Franța a ocupat regiunea centrală și de nord a Mauritaniei iar în 1920, Mauritania a fost inclusă în Africa Occidentală Franceză.
În 1958 Mauritania a fost declarată republică autonomă în cadrul Comunității Franceze sub denumirea oficială de Republica Islamică Mauritania iar în 1960 stat independent.
Vezi și:
Politică[modificare | modificare sursă]
Mauritania este o republică parlamentară. Șeful statului este președintele, ales pe un termen de 5 ani. Primele alegeri prezidențiale democratice au avut loc la 11 martie 2007. Alegerile parlamentare și municipale au avut loc la 19 noiembrie și 3 decembrie 2006.
Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]
Vezi și:
Geografie[modificare | modificare sursă]
Mauritania este o țară din Africa de vest. Suprafața e de 1 030 700 km2.
Ea posedă frontiere cu Algeria (463 km), Sahara occidentală (1 561 km), Mali (2 237 km) și Senegal. Frontierele au fost trasate de către colonizatorii francezi, ceea ce explică liniile drepte, în afară de fluviul Senegal care constituie frontiera naturală între Mauritania și Senegal. La vest e mărginită de către oceanul Atlantic (700 km).
Mauritania se divizează în 4 regiuni naturale:
- De-a lungul coastei atlantice se întinde un mare deșert nisipos, Sahara.
- Regiunea centrală e traversată de platouri abrupte: la est se găsesc mari dune de nisip.
- Fluviul Senegal a săpat o vale de-a lungul frontierei sudice a țării.
- Mauritania este la fel traversată de către Karakoro.
Estul țării e constituit din zone de pășune, în timp ce sudul constitue o zonă agricolă datorită afluenților fluviului Senegal.
Majoritatea teritoriului se situează în deșertul Sahara cu câmpii și relief puțin accidentat în regiunea unor roci. Cu toate acestea, la nord, există platouri înalte cu un vârf de până la 915 m altitudine : muntele Kedia d'Idjil. În centrul țării, cuveta Hodh este bordată la sud-est de platouri de gresie (Adrar, Tagant).
Vezi și:
Economie[modificare | modificare sursă]
Mauritania intră în numărul celor mai slab dezvoltate țări din punct de vedere economic. PIB/loc în anul 2009 — 2100 $ (locul 185 în lume). 40% din populație trăiește sub nivelul sărăciei. Nivelul șomajului — 30 % (în 2008).
Agricultura — 50 % populație activă (12,5 % PIB) — zootehnie (oi, capre, vaci, cămile); mei, sorg, orez, porumb; pescuit.
Industrie — 10 % populație activă (47 % PIB) — extragerea minereurilor de fier, cupru, aur, prelucrarea peștelui.
Sfera serviciilor — 40 % populație activă, 40,5 % PIB.
Comerțul extern[modificare | modificare sursă]
Export — 1,4 mld $ (în 2006): minereuri de fier, pește și produse din pește, aur, concentrat de cupru.
Principalii importatori — China 41,6 %, Franța 10,4 %, Spania 7,1 %, Italia 7 %, Olanda 5,4 %, Belgia 4,7 %.
Import — 1,5 mld $ (în 2006у): mașini și utilaje, produse petroliere, alimente, mărfuri de consum.
Principalii exportatori — Franța 17 %, China 8,9 %, Olanda 6,5 %, Spania 6,1 %, Belgia 5,5 %, SUA 5,1 %.
Este membră a organizației internaționale ACP.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Patrimoniu mondial UNESCO[modificare | modificare sursă]
Până în anul 2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 2 obiective din această țară.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ https://data.worldbank.org/indicator/SP.POP.TOTL?locations=MR, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ , Banca Mondială https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Raportul Dezvoltării Umane,
- ^ Horia C. Matei (). Enciclopedia Statelor Lumii. București: MERONIA. pp. 314–316. ISBN 978-973-7839-38-1.
- ^ Facts On File, Incorporated, Encyclopedia of the Peoples of Africa and the Middle East (2009), p. 448, books.google.com/books?isbn=143812676X-"The Islamic Republic of Mauritania, situated in western North Africa..."
- ^ David Seddon, A Political and Economic Dictionary of the Middle East (2004), books.google.com/books?isbn=020340291X: "We have, by contrast, chosen to include the predominantly Arabic-speaking countries of western North Africa (the Maghreb), including Mauritania (which is a member of the Arab Maghreb Union)..."
- ^ Mohamed Branine, Managing Across Cultures: Concepts, Policies and Practices (2011), - p. 437, books.google.com/books?isbn=1849207291: "The Magrebian countries or the Arab countries of western North Africa (Algeria, Libya, Mauritania, Morocco and Tunisia)..."
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Foster, Noel (). Mauritania: The Struggle for Democracy. Lynne Rienner Publishers. ISBN 978-1935049302.
- Hudson, Peter (). Travels in Mauritania. Flamingo. ISBN 978-0006543589.
- Murphy, Joseph E (). Mauritania in Photographs. Crossgar Press. ISBN 978-1892277046.
- „Slavery's last stronghold”. CNN. Accesat în .
- Pazzanita, Anthony G (). Historical Dictionary of Mauritania. Scarecrow Press. ISBN 978-0810855960.
- Ruf, Urs (). Ending Slavery: Hierarchy, Dependency and Gender in Central Mauritania. Transcript Verlag. ISBN 978-3933127495.
- Sene, Sidi (). The Ignored Cries of Pain and Injustice from Mauritania. Trafford Publishing. ISBN 978-1426971617.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
| Puteți găsi mai multe informații despre Mauritania prin căutarea în proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generică de „proiecte surori”: | |
 | Definiții și traduceri în Wikționar |
 | Imagini și media la Commons |
 | Citate la Wikicitat |
 | Texte sursă la Wikisursă |
 | Manuale la Wikimanuale |
 | Resurse de studiu la Wikiversitate |
- ro Profil de țară pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe al României
- ar République Islamique de Mauritanie (official government site).
- fr République Islamique de Mauritanie (official government site).
- Mauritania la The World Factbook
- Mauritania web resources provided by GovPubs at the University of Colorado–Boulder Libraries
- Mauritania pe Curlie
- Mauritania profile from the BBC News.
- Atlasul Wikimedia pentru Mauritania
- Forecasts for Mauritania Development
- Mauritania's campaign of terror, State-Sponsored Repression of Black Africans, Human Rights Watch/Africa (formerly Africa Watch), 1994.
- US State Department
- Encyclopaedia Britannica, Mauritania – Country Page
| |||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||
.svg)
