Milan Kundera

Milan Kundera
Date personale
Născut[1][10][11][12] Modificați la Wikidata
Královo Pole⁠(d), Moravian-Silesian country⁠(d), Cehoslovacia[13] Modificați la Wikidata
Decedat (94 de ani)[14][15][16][3] Modificați la Wikidata
Paris, Île-de-France, Franța[16] Modificați la Wikidata
PărințiLudvík Kundera[*][[Ludvík Kundera (Czech music educator and university educator)|​]][17][13][9]
Milada Kunderová[*]​[13][9] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuVěra Kunderová[*][[Věra Kunderová |​]] (–)[18]
Olga Haasová-Smrčková[*][[Olga Haasová-Smrčková (Czechoslovak actress)|​]] (–anii 1960)[19] Modificați la Wikidata
Cetățenie Franța (–)[20]
 Cehia (–)[21][20]
 Cehoslovacia (–)[22]
apatrid (–)[23] Modificați la Wikidata
Religieateism Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
scenarist
traducător
romancier[*]​
dramaturg
cadru didactic universitar[*]​
poet
dramaturg[*]​
eseist
prozator[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[24][25]
limba cehă[26][24][25] Modificați la Wikidata
Partid politicPartidul Comunist din Cehoslovacia[2], Partidul Comunist din Cehoslovacia[2]  Modificați la Wikidata
StudiiFilozofická fakulta Univerzity Karlovy[*][[Filozofická fakulta Univerzity Karlovy (Faculty of Charles University in Prague)|​]] ()[2]
Filmová a televizní fakulta Akademie múzických umění v Praze[*][[Filmová a televizní fakulta Akademie múzických umění v Praze (film school in Prague, Czech Republic)|​]] ()[2][3]
Limbilimba cehă[4]
limba franceză[4]  Modificați la Wikidata
PatronajȘcoala Superioară de Înalte Studii în Științe Sociale  Modificați la Wikidata
Specie literarăroman, povestire, eseu, piesă de teatru, poem[*]​  Modificați la Wikidata
Opere semnificativeGluma (roman)
Kniha smíchu a zapomnění[*][[Kniha smíchu a zapomnění |​]]
Insuportabila ușurătate a ființei
Nesmrtelnost[*][[Nesmrtelnost |​]]
Směšné lásky[*][[Směšné lásky |​]]
L'Art du roman[*][[L'Art du roman |​]]
Život je jinde[*][[Život je jinde |​]]
Q78152429[*]​
Valčík na rozloučenou[*][[Valčík na rozloučenou |​]]  Modificați la Wikidata
Note
PremiiPremiul Herder[2]
prix mondial Cino-Del-Duca[*][[prix mondial Cino-Del-Duca (international literary award)|​]][5]
medaile Za zásluhy[*][[medaile Za zásluhy (civil medal of the Czech Republic)|​]][2]
Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*]​[2]
premiul Vilenica[*]​
Premiul Médicis pentru literatură străină[2][3]
Premiul Nelly Sachs[2]
Jerusalem Prize[*][[Jerusalem Prize (litterature award of the City of Jerusalem)|​]][2]
Cena města Brna[*][[Cena města Brna (Czech award)|​]]
Čestné občanství města Brna[*][[Čestné občanství města Brna |​]]
Cena Jaroslava Seiferta[*][[Cena Jaroslava Seiferta (Czech literary award)|​]][2]
Prix de la critique[*][[Prix de la critique (award)|​]][6]
Premiul Statului Austriac pentru literatură europeană
Common Wealth Award of Distinguished Service[*][[Common Wealth Award of Distinguished Service (American achievement award)|​]][2]
premiul Franz Kafka[*]​[7]
red za zasluge[*][[red za zasluge (Decoration of the Republic of Slovenia)|​]][8]
honorary doctor of the University of Michigan[*][[honorary doctor of the University of Michigan |​]]
Premio Mondello[*][[Premio Mondello (Italian literary award)|​]][2]
Premiul BnF[*]​[9]
Státní cena za literaturu a překladatelské dílo[*][[Státní cena za literaturu a překladatelské dílo |​]][9]
Q3404571[*]​[9]
Státní cena Klementa Gottwalda[*][[Státní cena Klementa Gottwalda |​]][3]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Milan Kundera (n. , Královo Pole⁠(d), Moravian-Silesian country⁠(d), Cehoslovacia – d. , Paris, Île-de-France, Franța) a fost un romancier și eseist francez de origine cehă. A trăit în Franța din 1975, fiind cetățean francez din 1981.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Când, în 1968, tancurile sovietice spulberau Primăvara de la Praga, dezghețul comunismului stalinist, Milan Kundera era deja un scriitor cunoscut întrucât publicase poezie, teatru, eseuri, iar primul său roman, Gluma, și nuvelele adunate în volumul Iubiri caraghioase fusesera tipărite în ultimul an în peste 150.000 de exemplare.

Kundera, împreună cu alți artiști și scriitori cehi, printre care și Václav Havel, a fost implicat în 1968 în mișcarea de emancipare politică cunoscută ca Primăvara de la Praga, o perioadă în care un regim democratic a fost în cele din urmă strivit de intervenția brutală a armatei sovietice și aliaților ei care au participat la invadarea Cehoslovaciei, dintre care au lipsit doar România și Albania.

În primul său roman, Gluma, parcă presimțind viitoarea invazie sovietică, Kundera scrisese o satiră la adresa totalitarismului din era comunistă. Din acest motiv i-a fost ridicat dreptul de semnătură și au urmat represaliile. Noile autorități cehe pro-sovietice l-au exclus de la Catedra de literatură universală pe care o ocupa la Academia de Film și i-au eliminat cărțile din toate bibliotecile Cehoslovaciei.

Cum ar fi putut Kundera să accepte un regim împietrit în stalinismul deceniului al șaselea al secolului 20, când el însuși fusese nu doar un participant activ la efervescența mișcării pragheze, dar mai și declarase – și ilustrase această declarație prin înseși cărțile sale – că tocmai stalinismul l-a învățat virtutea izbăvitoare a râsului? Totuși, existând o limită a rezistenței, în 1975, Kundera a fugit în Franța. Următorul roman, Viața e în altă parte, i-a apărut în 1979 în Franța, iar doi ani mai târziu autorul însuși se stabilea aici, devenind, în scurt timp un scriitor de faimă internațională, tradus în toate limbile importante ale lumii. Viața e în altă parte este un soi de struțo-camilă, fiind și un roman, și o colecție de povestiri și conținând și visele autorului.

In 2010 a fost suspectat că ar fi fost informator al poliției comuniste (StB) și ar fi denunțat un agent CIA în anii 50.[27] Agentul CIA a fost capturat de organele securității cehe (VB) și Kundera a fost apreciat de comuniști.[28] A fost suspectat de asemenea de colaborare cu NKVD (KGB), dar aceasta nu s-a putut verifica - neavând încă acces la arhivele KGB.

În 1984, a publicat Insuportabila ușurătate a ființei, pe care, în ciuda faptului că e cea mai cunoscută dintre cărțile sale, Kundera o consideră drept cea mai proastă. În 1988, regizorul american Philip Kaufman a ecranizat cartea, dar filmul său e mult diferit.

În 1990, Kundera a publicat Nemurirea. Romanul acesta are un subtext mai curând filosofic și nu unul politic, ca celelalte romane.

Cărți scrise în limba cehă[modificare | modificare sursă]

  • Ridicole iubiri sau Iubiri caraghioase, nuvele (Směšné lásky, 1960,1963, 1965, 1968; 1970)
  • Gluma, roman (Žert, 1965/1967)
  • Viața e în altă parte, roman (Život je jinde, 1969/1970)
  • Insuportabila ușurătate a ființei (Nesnesitelná lehkost bytí), 1984, roman
  • Valsul de adio, (Valčík na rozloučenou, 1970/1971; Gallimard, Paris 1976, La valse aux adieux)
  • Cartea râsului și a uitării, (Kniha smíchu a zapomnění, 1978).

Cărți scrise in limba franceză[modificare | modificare sursă]

  • Jacques și stăpânul său. Omagiu lui Denis Diderot, teatru
  • Arta romanului, eseu
  • Nemurirea,roman, (1990)
  • Lentoarea, roman, (1994)
  • Identitatea, roman, (1998)
  • Ignoranța, roman, (2000)
  • Perdeaua care cade, (2005)

Traduceri în limba română[modificare | modificare sursă]

Primele traduceri au apărut în seria de autor Milan Kundera la editura Univers și au fost reluate la editura Humanitas într-o nouă traducere.

Publicări
  • Kundera, Milan, Insuportabila ușurătate a ființei, tradus de Jean Grosu, București, 2022: Editura Humanitas, 348 pag., ISBN 978 973 50 4080 2 ;

Adaptări[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Milan Kundera, SNAC, accesat în  
  2. ^ a b c d e f g h i j k l m Milan Kundera – iLiteratura.cz (în engleză), , accesat în  
  3. ^ a b c d e REGO, accesat în  
  4. ^ a b Daniel Lewis[*][[Daniel Lewis (American journalist and editor)|​]] (), Milan Kundera, Literary Star Who Skewered Communist Rule, Dies at 94 (în engleză), accesat în  
  5. ^ Milan Kundera (în franceză), Institut de France, accesat în  
  6. ^ Académie française 
  7. ^ Milan Kundera 'joyfully' accepts Czech Republic's Franz Kafka prize (în engleză), TheGuardian.com[*][[TheGuardian.com (British news website)|​]], accesat în  
  8. ^ Pahor pisatelju Milanu Kunderi podelil zlati red za zasluge (în slovenă), , accesat în  
  9. ^ a b c d e Who's who 
  10. ^ a b Milan Kundera, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  11. ^ a b Czech National Authority Database, accesat în  
  12. ^ a b Milan Kundera, The Fine Art Archive, accesat în  
  13. ^ a b c Encyklopedie dějin města Brna, accesat în  
  14. ^ a b Martine Boyer-Weinmann[*][[Martine Boyer-Weinmann (French philologist and literary scholar)|​]] (), Milan Kundera, romancier de l’existence, est mort (în franceză), Le Monde, accesat în  
  15. ^ a b Martin Balucha[*][[Martin Balucha (jurnalist ceh)|​]] (), „Ve věku 94 let zemřel Milan Kundera. Ve světě patřil mezi nejznámější české spisovatele”, iRozhlas (în cehă), Český rozhlas[*][[Český rozhlas (public radio broadcaster of the Czech Republic)|​]], accesat în  
  16. ^ a b c Fichier des personnes décédées, accesat în  
  17. ^ Milan KUNDERA (în cehă), Slovník české literatury po roce 1945 
  18. ^ https://www.nouvelobs.com/culture/20230712.OBS75656/la-mort-de-milan-kundera-sa-derniere-plaisanterie.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  19. ^ Zemřela Olga Haasová-Smrčková, neteř Huga Haase a první žena Milana Kundery (în cehă), iDNES.cz, , accesat în  
  20. ^ a b Ariane Chemin[*]​ (), La République tchèque a rendu à Milan Kundera sa nationalité, quarante ans après (în franceză), Le Monde, accesat în  
  21. ^ Jan Rovenský (), Milan Kundera má po 40 letech opět české občanství (în cehă), Novinky.cz, accesat în  
  22. ^ ​ 
  23. ^ Milan Kundera, une vie d’écrivain (în franceză), martie 2019 
  24. ^ a b Czech National Authority Database, accesat în  
  25. ^ a b CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  26. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  27. ^ Mai interesează pe cineva?, Ovidiu Șimonca, Observator cultural - numărul 445, octombrie 2008, accesat la 30 ianuarie 2014
  28. ^ Jmenné evidence – Archiv bezpečnostních složek, www.abscr.cz 

Referințe critice[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Milan_Kundera&oldid=16085782