Mlaștina de la Iaz

Mlaștina de la Iaz
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Imagine din rezervație
Localizarea rezervației pe harta țării
Poziția	Județul Sălaj România
Cel mai apropiat oraș	Șimleu Silvaniei Iaz (sat)
Coordonate	47°06′30″N 22°39′40″E () / 47.10833°N 22.66111°E
Suprafață	10 ha
Înființare	1995, declarat în 2000
Modifică date / text

Mlaștina de la Iaz este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a (rezervație naturală de tip faunistic și floristic), situată în județul Sălaj, pe teritoriul administrativ al comunei Plopiș.^[1]

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală este situată la poalele nord-estice ale Munților Plopișului, în partea vestică a județului Sălaj, pe teritoriul nord-vestic al satului Iaz și se întinde pe o suprafață de 10 hectare^[2].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Rezervația naturală declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)^[3]reprezintă o zonă cu mlaștini turbo-active, cu o valorosă bogăție floristică, atât prin flora mezo-oligotrofă ce vegetează în ea cât și prin sedimentul său palinologic. Din punct de vedere geologic, substratul este constituit din conglomerate, gresii, argile și marne nisipoase.

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Rezervația naturală a fost înființat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în extremitatea nordică a Apusenilor.

Flora rezervației este constituită din elemente specifice turbăriilor, în cea mai mare parte din mușchi de turbă și specii ierboase rare, dintre care unele protejate prin Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)^[4].

Specii floristice semnalate în arealul rezervației: roua cerului (Drosera rotundifolia), trestioară (Calamagrostis canescens) cunoscută și sub denumirea de terstie de câmp, sclipeți (Potentila erecta)^[5] sau șuvară (Molinia caerulea) cunoscută și sub denumirea de iarbă albastră^[6], un rogoz din specia Carex vesicaria, papură (Typha latifolia), spetează (Juncus effusus) cunoscută și sub denumirea de rugină, buzdugan-de-apă (Sparganium erectum), bumbăcăriță (Eriophorum augustifolium), crușin (Rhamnus frangula). Flora lemnoasă este constituită din arbori cu specii de: salcie aurie, (Salix auris), răchită (Salix alba) sau arin negru (Alunus glutinosa).

Pe teritoriul rezervației au fost identificate mai multe specii de coleoptere; printre care și un gândac (Phytobius velaris), specie unicat în fauna țării noastre^[7].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Drumul național (DN1H) - Șimleu Silvaniei - Nușfalău - drumul județean (DJ119E) până în satul Plopiș, urmând valea Iazului (un afluent de dreapta al Barcăului) în amonte se ajunge în rezervație.