Nicoleta Luca-Meițoiu

Nicoleta Luca-Meițoiu
Date personale
Nume la naștereNicoleta Luca
Născută24 mai 1969
Iași, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
OcupațiePianistă
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
OrigineRomânia România
Gen muzicalMuzică clasică
Instrument(e)Pian
Prezență online

Nicoleta Luca-Meițoiu (n. 24 mai 1969, Iași) este o muziciană, solist concertist și pianistă română.

Studii[modificare | modificare sursă]

Nicoleta Luca Meițoiu a început educația muzicală[1] la Liceul de Artă „Octav Băncilă” din Iași cu profesorul Marin Pânzaru, continuând la Academia de Muzică din Iași cu Ioan Welt și Mircea Dan Răducanu, iar apoi la Universitatea Națională de Muzică București cu Gabriel Amiraș.

A participat la cursurile de măiestrie ale pianistului german Wolfang Wagenhäuser în 1993, mai întâi la București iar apoi la Aurich, în Germania, De asemenea s-a perfecționat cu pianistul britanic Martin Hughes, profesor la Universität der Künste din Berlin[2].

Cariera artistică[modificare | modificare sursă]

În 1987 a debutat cu Concertul nr.1 în Do Major de Ludwig van Beethoven alături de Filarmonica „Moldova” din Iași, dirijor George Vintilă. Ulterior a fost invitată adesea să susțină concerte alături de filarmonici din țară la Sibiu, Bacău, Ploiești, Botoșani, Râmnicu Vâlcea, Pitești.

A concertat sub bagheta unor cunoscuți dirijori români și străini[3], ca: Petre Sbârcea, Ovidiu Bălan, Neale Bartee (SUA), Roberto Misto (Italia), Octav Calleya (Spania), Arild Andersen (Norvegia), François Robert Girolami (Franța).

De asemenea a susținut la București recitaluri la Sala de concerte a Radiodifuziunii Române, Sala „Auditorium” a Muzeului Național de Artă al României, Sala Mică a Ateneului Român, Sala Dalles, Sala Muzeului Național „George Enescu”, Muzeul Național Cotroceni, Centrul Cultural Maghiar, Centrul Cultural Otopeni, Ambasada Cehiei, Ambasada Turciei, ș.a.

Nicoleta Luca-Meițoiu a avut numeroase apariții pe posturi de televiziune din București: TVR 1, TVR 2, TVR Cultural, Antena 1, B1 TV, Național TV, ș.a.

Ca solistă sau în cadrul unor formații camerale a fost invitată să concerteze în străinătate în SUA, la New York la Carnegie Hall (Sala Isaac Stern), Chicago (Chicago Historical Society), Detroit, în Canada (la Ottawa) dar și în Australia, în Germania (la Berlin la Philharmonie Kammermusiksaal și la München), în Italia (la Roma, în Piazza del Popolo și la Academia di Romania), în Israel (la Tel Aviv, Haifa și Ierusalim), în Cehia (la Sala Congreselor din Praga), în Bulgaria (ca solistă alături de Filarmonica din Vidin), Republica Moldova (recitaluri de pian solo la Conservatorul din Chișinău).

În același timp a susținut numeroase recitaluri în țară și în străinătate[4] alături de artistul Gheorghe Zamfir.

Cea mai mare parte a acestor manifestări artistice au fost transmise și retransmise de numeroase posturi de televiziune și radio[3].

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

  • Premiul pentru colaborare pianistică la Concursul George Dima de la Cluj în 1988
  • Premiul pentru acompaniament pianistic acordat de Uniunea Criticilor, Redactorilor si Realizatorilor Muzicali la Concursul Mihail Jora[3]
  • Premiul Bianca la concursul Mihail Jora în 1994
  • Premiul "Doina Micu" la Concursul Ionel Perlea
  • Premiul pentru acompaniament pianistic „Lisette Georgescu” la Concursul Mihail Jora în 2004

Cronici[modificare | modificare sursă]

„Octombrie a adus din nou cu el în „Serile Lipatti” mult Chopin. Nicoleta Luca a opus în recitalul din seara de 7 octombrie (2014) nocturnelor, mazurcilor, polonezelor și studiilor chopiniene cumplit de grelele Studii Simfonice ale lui Schumann. Remarcabilă a fost tehnica acestei pianiste, iar siguranța interpretării ei a adus înaintea publicului un meseriaș care-și cizelează materia cu multă minuțiozitate.”
— Petre Teodorescu, România Liberă, 16 octombrie 2014.


„ ...un superb și profesionist recital de pian susținut de consacrata, cunoscuta și sensibila pianistă Nicoleta Luca, încântând asistența numeroasă și avizată în domeniu și culegând aplauze la scenă deschisă. Artista a abordat un repertoriu valoros, cu pretenții, având în program operele lui Mozart, cu Sonata în Fa major K280 și Fantezia în Do minor K 475, urmate de Schumann cu Noveletta nr. 1 op. 21 și Noveletta nr.8, op. 21, Schubert cu Impromptu op. 142, nr.3, Enescu cu valoroasa Toccata din Suita în Re major, op. 10 și, în final, Rachmaninov cu Preludiu op. 32, nr. 12 în Sol diez minor. A fost o seară de delectare și de liniștire a sufletului, un act artistic necesar la Bistrița, savurat de un public avizat.”
— Ioan Lazăr, Răsunetul, 27 iunie 2013


„Artista Nicoleta Luca-Meițoiu știe să obțină (de la instrumentul pe care-l domină), mărturisiri și dăruiri destinate exclusiv artiștilor privilegiați. Ea a găsit numeroase fluidități de nuanță și timbru, plasticizări reflexe, rezolvate printr-un joc mlădiu, expresiv cizelat și bogat în sonorități calde.”
— Vasile Pruteanu, Ziarul de Bacău, 8 mai 2003.


„După frumoasa evoluție pe care a avut-o în urmă cu un an în Concertul pentru pian și orchestră nr. 21 în Do Major, KV 467 de W.A.Mozart, sub bagheta maestrului George Sbârcea, iată că Nicoleta Luca-Meițoiu a revenit la Sibiu tot cu o lucrare mozartiană, Concertul pentru pian și orchestră nr. 23 în La Major, KV 488, de această dată sub bagheta dirijorului norvegian Arild Andersen. Elevă a profesorilor Ioan Welt și Dan Mircea Răducanu la Academia de Muzică din Iași și mai apoi, a marelui șlefuitor de talente Gabriel Amiraș la București, Nicoleta Luca-Meițoiu s-a apropiat cu mult discernământ de această admirabilă pagină muzicală. Solista s-a mișcat natural pe parcursul întregului discurs muzical, cu mult echilibru, susținere și concentrare, fără scăderi de altitudine. Atenția acordată sonorității, în prima parte Allegro, detaliilor de nuanțare și rafinamentului în poeticul Adagio, din partea mediană a lucrării și inteligența cu care a rezolvat Rondo-ul final, o evidențiază pe Nicoleta Meițoiu ca pe una din vocile inconfundabile în contextul noii generații de interpreți.”
— Nicolae Scutea, Cotidianul Obiectiv, martie 2003.


„Nicoleta Luca pe fondul unei stăpâniri temeinice a lucrării, de la arhitectura de ansamblu la ultimele detalii de ornament, se dăruie muzicii cu o generozitate, cu o prospețime a trăirii, cu o energie vitală persuasivă. Demnă de a fi remarcată este execuția Andante-ului în care interpreta dovedește posibilități de interiorizare, de control al timbrelor și al intensității prin tușeu pianistic fin.”
— Laura Vasiliu, Opinia, mai 1991.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ ro Maria Georgeta Popescu - Studii de muzicologie vol IV, Iași, Editura PIM, 2009, ISBN 978-973-716-524-4, p. 17-18
  2. ^ ro Maria Georgeta Popescu - Studii de muzicologie, vol, IV, Iași, Editura PIM, 2009, ISBN 978-973-716-524-4, p. 17
  3. ^ a b c ro Maria Georgeta Popescu - Studii de muzicologie vol IV, Iași, Editura PIM, 2009, ISBN 978-973-716-524-4, p. 17
  4. ^ ro Romanian Impact Magazine, Anul 3 - Nr.7 (30) octombrie 2003, Editura Center Focus Publishing, Niles, Illinois, SUA, ISSN 1532-9852, p.5

Legături externe[modificare | modificare sursă]