Octavian Naghiu

Date personale
Octavian Naghiu
Octavian Naghiu
Nume la naștere	Octavian Naghiu
Născut	15 martie 1933, Rucăr
Decedat	14 februarie 2015, București București, România
Înmormântat	Cimitirul Bellu
Cauza decesului	insuficiență cardiacă
Părinți	Nicolae Naghiu & Carolina Naghiu
Frați și surori	Maria și Georgeta-Veturia
Cetățenie	România
Etnie	română
Ocupație	cântăreț de operă
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Gen muzical	muzică clasică
Tipul de voce	tenor
Instrument(e)	contrabas
Premii	Ordinul Meritul Cultural
Modifică date / text

Octavian Naghiu (n. 15 martie 1933, Rucăr^[1], județul Făgăraș (interbelic) - d. 14 februarie 2015, București) a fost un tenor român.^[2]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Octavian Naghiu s-a născut la 15 martie 1933 la Rucăr, în Țara Făgărașului, localitate situată pe malul drept al Oltului, fiu al preotului greco-catolic Nicolae Naghiu și al preotesei Carolina Naghiu. Era al treilea copil al familiei, surorile mai mari fiind Maria și Georgeta-Veturia.^[1]

Cursurile școlii primare le-a urmat în satul natal, îndrumat fiind de învățătorii Dan și Lavinia Băluț. Încă de mic a ieșit în evidență excepționalul său talent muzical. În strana bisericii „Sf. Paraschiva”, în care slujea tatăl său, ținea frecvent locul cantorului.^[1]

A urmat cursurile gimnaziale la Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj, „recunoscut pentru severitatea și austeritatea lui”. A avut rezultate excelente la limba română și la matematică și, mai ales, la muzică. Aici a studiat violoncelul și vioara. Până la sfârșitul școlii a fost cantor. La 1 decembrie 1948, prin decretul nr. 358/1948, Biserica Română Unită cu Roma a fost interzisă și, implicit, Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj a fost închis. Adolescentul Octavian Naghiu, pentru a-și continua studiile, s-a mutat la Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov. În acest oraș a studiat, în paralel, pianul și canto. După un an și jumătate s-a mutat la Cluj, fiind sprijinit de o rudă apropiată a tatălui său. La Cluj a studiat canto cu baritonul Iacobi. Actrița Daia Nicoară Andron l-a înscris la școala de muzică. Cu rezultate foarte bune la învățătură, s-a mutat la Școala de Muzică din București. După terminarea liceului, tânărul Octavian ar fi dorit să urmeze Facultatea de Medicină, însă, „din cauza originii nesănătoase” (tatăl său era preot greco-catolic), nu a fost acceptat. A studiat contrabasul, pentru a putea, ulterior, să urmeze Conservatorul.^[1]

După absolvirea liceului s-a înscris la Conservatorul din București, unde l-a cunoscut pe tenorul Ion Piso, întâlnire care i-a marcat cariera.^[2]

După încheierea studiilor la Conservator s-a angajat Teatrul de Operetă, unde a ocupat postul de prim-contrabasist. Debutul său ca tenor pe scena teatrului de operetă a avut loc alături de tenorul Ion Dacian. Ca urmare a calității interpretării, Octavian Naghiu a fost invitat să participe la un concurs de angajare la Opera din București, pe care l-a câștigat.^[2]

La 19 ianuarie 1965 a fost arestat timp de mai multe luni și torturat de Securitate, pentru că deținea o bancnotă de 100 de dolari primită de la o mătușă a sa venită în țară din SUA.^[1] În 1967 a emigrat din România și s-a stabilit la Zürich. În 1974 a fost distribuit în Rigoletto la Opera de Stat din Viena.

Octavian Naghiu a încetat din viață pe 14 februarie 2015, în urma unui stop cardiac, și a fost înmormântat pe 17 februarie 2015 la Cimitirul Bellu Catolic.

Distincții[modificare | modificare sursă]

2004 - Diplomă de excelență de la Opera Națională din București (ONB) și Ministerul Culturii și Cultelor, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de activitate a instituției în actualul sediu.^[3]
2014 - Ordinul Meritul Cultural - în grad de Comandor, Categoria B - Muzică „În semn de înaltă recunoaștere și apreciere pentru întreaga sa carieră închinată artei lirice românești și internaționale, impunându-se ca un exponent de prim rang al școlii românești de canto și contribuind, pe această cale, la promovarea României în lume”^[3]^[4]