Râul Inn

Râul Inn

Innul în Engadina
Date geografice
Bazin hidrograficBazinul Dunării  Modificați la Wikidata
Zonă de izvorâreLacul Lunghin, lângă
Trecătoarea Malloja
Cotă la izvor2.484 m.d.m.
EmisarDunăre
Cotă la vărsare291 m m.d.m.
Punct de vărsarePassau
Date hidrologice
Bazin de recepție25.700 km²
Lungimea cursului de apă517 km
Debit mediu730 m³/s
Date generale
țări traversateElveția, Austria, Germania
AfluențiSill, Salzach, Ziller, Mangfall
Principalele localități traversateSt. Moritz, Landeck, Telfs,
Innsbruck, Schwaz, Wörgl,
Kufstein, Rosenheim,
Wasserburg, Mühldorf,
Braunau, Passau
râul Inn

Inn (latină Aenus;[1] retoromană En) este un râu ce curge pe teritoriul a trei țări: Elveția, Austria și Germania. Este un afluent de dreapta al Dunării, având o lungime de 518 km. Punctul cel mai înalt al bazinului hidrografic este vârful Piz Bernina, cu o înălțime de 4049 m. Engadina este singura vale elvețiană ale cărei ape se varsă în Marea Neagră (prin intermediul Dunării).

Cursul râului[modificare | modificare sursă]

Inn-ul la Ried

Râul izvorăște din Lacul Lunghin situat în regiunea elvețiană Engadina, la înălțimea de 2.484 m. Traversează apoi lacurile Sils, Silvaplana și St. Moritz. După ce trece granița austriacă la Hochfinstermünz, formează valea Inn-ului superior și străbate land-ul austriac Tirol, iar după ce trece de capitala land-ului, Innsbruck, formează Inn-ul inferior. Inn-ul trece din Austria în Germania la Kufstein, traversează sud-estul Bavariei, iar de la Braunau, unde primește apele afluentului său Salzach, formează granița dintre Austria și Germania, până la Passau, unde se varsă în Dunăre. Tot la Passau se varsă în Dunăre și Ilz-ul. La confluență, Inn-ul care vine din Alpi are culoarea verde, Dunărea este albastră, iar Ilz-ul care vine dintr-un ținut mlăștinos are culoarea neagră. Este remarcabil modul în care apele verzi ale Inn-ului „împing” apele Dunării, fapt datorat atât debitului mare al Inn-ului cât și diferenței mari de adâncime (Inn: 1,90 m/Dunăre: 6,80 m). În medie, anual, Inn-ul aduce cu 5% mai multă apă decât Dunărea, datorită în principal apelor pe care le adună din munți și topirii zăpezii, în timp ce Dunărea are debitul constant mai tot timpul anului. Chiar dacă impresia este că ar trebui să fie vorba despre vărsarea Dunării în Inn, este îndreptățită totuși denumirea de Dunăre pentru râul rezultant. De notat și că lungimea Dunării de la izvoare până la Passau este de 647 km, față de Inn care are o lungime de numai 510 km.

Agrement[modificare | modificare sursă]

Inn-ul la Kufstein

Inn-ul oferă pe cursul său superior posibilități multiple pentru sporturi nautice precum rafting sau canotaj, alături de iahting și surfing (pe lacurile Sils și Silvaplana). De-a lungul Inn-ului, multe lacuri create prin excavare, sunt folosite pentru agrement și înot. La Rosenheim se află un muzeu de istorie a Inn-ului și a navigației pe Inn.

Orașe pe Inn[modificare | modificare sursă]

Afluenți[modificare | modificare sursă]

Hidrocentrale[modificare | modificare sursă]

Pe cursul superior al Inn-ului, pe teritoriul Elveției și al Austriei, se află câteva centrale hidroelectrice, ale căror baraje servesc și pentru protecția împotriva inundațiilor.

Km Localizare Putere (MW) Data construirii Operator
5 Passau 86 1962 Österreich-Bayerische Kraftwerke AG
19 Schärding 96 1961 Österreich-Bayerische Kraftwerke AG
35 Egglfing 84 1944 E.ON AG
48 Ering 73 1942 E.ON AG
61 Simbach 100 1953 Österreich-Bayerische Kraftwerke AG
75 Stammham 23 1955 E.ON AG
83 Perach 21 1977 E.ON AG
91 Neuötting 24 1951 E.ON AG
100 Töging - 1924 E.ON AG
137 Gars am Inn 24 1938 E.ON AG
147 Teufelsbrück bei Soyen 24 1938 E.ON AG
160 Wasserburg 24 1938 E.ON AG
173 Feldkirchen 38 1970 E.ON AG
187 Rosenheim 35 1960 E.ON AG
198 Nußdorf 48 1982 Österreich-Bayerische Kraftwerke AG
211 Oberaudorf/Niederndorf 59 1992 Österreich-Bayerische Kraftwerke AG
~220 Langkampfen/Kufstein 31 1998 TIWAG
~231 Kirchbichl 23 1941 TIWAG
~341 Imst 89 1956 TIWAG
~425 Scuol 288 1970/1994 Engadiner Kraftwerke AG
? S-chanf/Ova-Spin 50 1970 Engadiner Kraftwerke AG
? St. Moritz 4,36 1921? E-Werke St. Moritz
Vedere din valea Inn-ului - în partea dreaptă se vede intrarea în Alpii Zillertal

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Richard J.A. Talbert, ed. (). Barrington Atlas of the Greek and Roman World: Map-By-Map Directory. I. Princeton, NJ and Oxford, UK: Princeton University Press. p. 171. ISBN 0691049459.