Rapid Viena

Rapid Viena
Informații generale
Nume completSportklub Rapid Wien
PoreclăDie Grün-Weißen (Alb-verzii)
Hütteldorfer
Data fondării8 ianuarie 1899
Culori
StadionWeststadion
(28.000 de locuri)
CampionatBundesliga
PreședinteAustria Michael Krammer
AntrenorGermania Mike Büskens
Prezență online
www.skrapid.at
Echipament
Acasă
Deplasare
Poza de grup din sezonul 2010–2011

Rapid Viena (germană Rapid Wien; Pronunție în germană: /ˈrapɪd viːn/) este un club de fotbal din Viena, Austria care evoluează în Bundesliga. Astăzi Rapid Viena este cel mai popular și mai titrat club de fotbal din Austria.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Clubul a fost fondat în 1898 sub numele de Erster Wiener Arbeiter-Fußball-Club (Primul Club de Fotbal Vienez al Muncitorilor). Culorile originale ale echipei erau roșu și albastru, acestea fiind în continuare folosite pentru meciurile din deplasare. La data de 8 ianuarie 1899, clubul și-a schimbat numele în actualul Sportklub Rapid Wien, urmând exemplul celor de la Rapide Berlin. În 1904, echipa și-a schimbat culorile în verde și alb. Rapid a câștigat primul titlu de campioană în sezonul 1911–1912 la o diferență de doar un punct,[1] păstrând titlul și sezonul următor.[2]

Perioada interbelică[modificare | modificare sursă]

Rapid a devenit o forță dominantă în perioada interbelică, o perioadă în care Austria era un dintre națiunile puternice ale Europei la fotbal. A câștigat titlul de trei ori consecutiv din 1919 până în 1921.[3] După anexarea Austriei de către Germania în 1938, Rapid s-a alăturat campionatului german, jucând in prima ligă regională Gauliga Ostmark împreună cu cluburi precum Wacker Wien sau Admira Vienna. Rapid a avut cel mai mare succes dintre acestea. Ei au câștigat Cupa Germaniei în 1938 după o victorie cu scorul de 3–1 împotriva echipei FSV Frankfurt, urmând o câștigare a campionatului Germaniei în 1941 după ce a învins-o pe Schalke 04, cel mai bun club german de la acea vreme. Echipa a revenit de la 0-3 și a câștigat meciul cu scorul de 4-3.

Perioada postbelică[modificare | modificare sursă]

După ce au câștigat titlul în 1955, Rapid a fost reprezentantul Austriei pentru ediția inaugurală a Cupei Europei din sezonul următor. În primul tur au întâlnit-o pe PSV Eindhoven din Țările de Jos și au câștigat primul meci cu 6-1 prin hat-trick-ul lui Alfred Körner. Cu toate că au pierdut meciul retur cu 1-0, echipa s-a calificat în sferturile de finală. Acolo au început cu o remiză 1-1 acasă împotriva formației italiene, AC Milan, înainte de a fi învinși cu 7-3 în returul de pe San Siro.[4]

Cea mai bună performanță a clubului a venit în sezonul 1960–1961, când au ajuns în semifinale, unde au fost învinși cu 4-1 la general de către SL Benfica. În sferturi, Rapid a avut nevoie de un meci suplimentar pentru a o elimina Erzgebirge Aue după 3-3 la general..[5] Club a fost implicat într-un episod controversat în 1984, când au eliminat-o în optimi pe Celtic. Celtic conducea cu 4-3 la general când mai erau 14 minute din meci, moment în care au mai primit un penalty. În timp ce jucătorii Rapidului protestau, fundașul lor Rudolf Weinhofer a căzut la pământ, susținând că ar fi fost lovit de o sticlă aruncată din tribune. Imaginile au arat clar că sticla a fost aruncată pe gazon și nu l-a lovit pe jucător. Meciul s-a terminat, dar Rapid a făcut o cerere la UEFA pentru rejucare meciului, iar ambele echipe au fost amendate. Apelul a fost respins inițial, dar Rapid a încercat încă o dată. Amenda echipei vieneze a fost dublată și UEFA a decis rejucarea meciului pe un teren neutru. Meciul a avut loc pe 12 decembrie 1984 pe Old Trafford, Manchester, Anglia și Rapid a câștigat cu 1-0 prin golul lui Peter Pacult.

Rapid a ajuns în prima sa finală europeană în 1985, pe care a pierdut-o cu 3–1 în fața echipei Everton la Rotterdam. După 11 ani, în finala aceluiași turneu, Rapid a pierdut în Bruxelles cu 1-0 în fața echipei Paris Saint-Germain din Franța.[6]

Stadion[modificare | modificare sursă]

Ernst-Happel-Stadion

Rapid a jucat pe Stadionul Gerhard Hanappi, care a fost deschis în 10 mai 1977 cu un Derby al Vienei împotriva echipei FK Austria Viena, până în sezonul 2013-2014. Stadionul a fost denumit după arhitectul Gerhard Hanappi, care a jucat de asemenea pentru Rapid din 1950 până în 1965. Până în 1980 când a primit acest nume, el s-a numit Weststadion, datorită localizării sale în oraș.

În iunie 2014, a fost anunțat că un nou stadion, numit Allianz Stadion, va fi construit pe locul Stadionului Gerhard Hanappi.[7] În timpul construcției, până pe 16 iulie 2016, Rapid și-a disputat meciurile de acasă pe Ernst-Happel-Stadion. După terminarea construcției de 53 de milioane de euro, Rapidul a revenit în circumscripția Hütteldorf. Totuși, stadionul fiind construit printr-un contract de sponsorizare, lucru neacceptat de UEFA, în competițiile internaționale acesta va purta în continuare numele Weststadion.[8]

Derby-ul Vienei[modificare | modificare sursă]

Un derby vienez din 2010.

Rapid Viena dispută Derby-ul Vienei cu rivala locală Austria Viena. Cele două cluburi sunt cele mai populare și titrate echipe din întreaga țară. Ambele își au originea în Hietzing, al 13-lea district din vestul Vienei, dar de atunci s-au mutat în districte diferite. În timp ce Austria Viena este văzut ca un club al clasei mijlocii, Rapid are în mod tradițional suportul clasei muncitorești. Cele două cluburi s-au întâlnit pentru prima oară la data de 8 septembrie 1911, meciul fiind câștigat cu scorul de 4–1 de Rapid. Acesta este cel mai jucat derby din fotbalul european după Old Firm din Glasgow, Scoția.

Până la începutul sezonului 2016-2017, au avut loc 318 de meciuri. Rapid a obținut 132 de victorii în derby, în timp ce Austria Viena a câștigat doar de 115 ori, iar 71 de meciuri s-au terminat la scor de egalitate.

Palmares[modificare | modificare sursă]

Jucători importanți[modificare | modificare sursă]

  • Austria Josef Bican
  • Austria Franz Binder
  • Austria Robert Dienst
  • Austria Ernst Dokupil
  • Austria Herbert Feurer
  • Austria Toni Fritsch
  • Austria György Garics
  • Austria Gerhard Hanappi
  • Austria Ernst Happel
  • Austria Andreas Heraf
  • Austria Andreas Herzog
  • Austria Josef Hickersberger
  • Austria Martin Hiden
  • Austria Andreas Ivanschitz
  • Austria Reinhard Kienast
  • Austria Michael Konsel
  • Austria Alfred Körner
  • Austria Robert Körner
  • Austria Hans Krankl
  • Austria Dietmar Kühbauer
  • Austria Jürgen Macho
  • Austria Sebastian Martinez
  • Austria Max Merkel
  • Austria Peter Pacult
  • Austria Helge Payer
  • Austria Peter Persidis
  • Austria Heimo Pfeifenberger
  • Austria Erich Probst
  • Austria Karl Rappan
  • Austria Andreas Reisinger
  • Austria Gerhard Rodax
  • Austria Peter Schöttel
  • Austria August Starek
  • Austria Josef Uridil
  • Austria Heribert Weber
  • Austria Arnold Wetl
  • Austria Walter Zeman
  • Germania Steffen Hofmann
  • Germania Carsten Jancker
  • Norvegia Jan Åge Fjørtoft
  • Muntenegru Branko Bošković
  • Muntenegru Dejan Savićević
  • Croația Mario Bazina
  • Croația Zlatko Kranjcar
  • Croația Mario Tokić
  • Cehia Ladislav Maier
  • Cehia Antonín Panenka
  • Cehia René Wagner
  • Slovacia Peter Hlinka
  • Slovacia Jozef Valachovič
  • Bulgaria Trifon Ivanov
  • Polonia Krzysztof Ratajczyk
  • Belgia Axel Lawaree
  • Țările de Jos Gaston Taument
  • Grecia Andreas Lagonikakis
  • Argentina Hugo Maradona
  • Costa Rica Hernán Medford
  • Austria Erwin Hoffer
  • Austria Veli Kavlak

Numere retrase[modificare | modificare sursă]

  • 5 - Austria Peter Schöttel

Antrenori[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Austria 1911/12. Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation.com (2 February 2005).
  2. ^ Austria 1912/13. Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation.com (9 February 2005).
  3. ^ Austria – List of Champions. Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation.com (25 July 2013).
  4. ^ UEFA Champions League 1955/56 – History – Rapid Wien –. UEFA.
  5. ^ UEFA Champions League 1960/61 – History – Rapid Wien –. UEFA.
  6. ^ European Cup Winners' Cup Finals 1961–99. Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation.com (31 May 1999).
  7. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „Rapid: Fußballsiege allein genügen nicht” (în germană). Diepresse.com. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]