French
DeutschRepublica Populară Tuva
| Republica Populară Tuva | |||||
| Бүгд Найрамдах Тува Ард Улс | |||||
| Тыва Арат Республика | |||||
| |||||
| |||||
| Imn național | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Tooruktug Dolgay Tangdym[*] () | |||||
 Localizare | |||||
| Capitală | Kîzîl | ||||
| Limbi | limba mongolă limba tuvană(d) | ||||
| Religie | Budism șamanism Rascolnici creștinism ortodox[*] | ||||
| Guvernare | |||||
| Formă de guvernare | republică populară | ||||
| Istorie | |||||
| Economie | |||||
| Monedă | Тыва акша[*] | ||||
Modifică date / text  | |||||
.svg)
.svg)
Republica Populară Tuva (în tuvină Тыва Арат Республик, în rusă Тувинская Народная Республика), denumită și Republica Populară Tannu Tuva, a fost un stat existent între 1921 (când a fost fondată de bolșevici pe teritoriul fostului Urianhaiskii Krai (Урянхайский край) din Imperiul Rus) și 1944. Pe 11 octombrie 1944, în urma cererii parlamentului Tuvei, țara a devenit parte a Uniunii Sovietice. Astăzi teritoriul fostului stat este reprezentat de Republica Tuva din Federația Rusă.
Recunoaștere[modificare | modificare sursă]
Republica Populară Tuva a fost parțial recunoscută pe plan internațional, doar Uniunea Sovietică și Mongolia semnând de fapt un tratat în 1926 prin care o recunoșteau. Statul era considerat o marionetă a Uniunii Sovietice.[1][2]
Capitala[modificare | modificare sursă]
Capitala Republicii Tuva era Kîzîl, fosta Khem-Beldir, redenumită după cuvântul kyzyl, care înseamnă „roșu” în limba tuvanilor.
Lovitura de stat din 1929[modificare | modificare sursă]
Preotul budist Donduk Kuular a fost primul ministru al statului. Acesta s-a opus influenței lui Stalin în țară și a introdus religia în școală, un aspect opus ideilor ateiste ale politicii Uniunii Sovietice. În cele din urmă sovieticii au creat „Uniunea Revoluționară a Tineretului”; cinci membri ai acesteia au înfăptuit o lovitură de stat împotriva guvernului condus de Donduk Kuular, care a fost executat în 1932. Salchak Toka, unul dintre complotiști, a devenit noul prim-ministru.[3]
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ Dallin, David J. Soviet Russia and the Far East, Yale University Press, 1948, p. 87
- ^ Paine, S.C.M. Imperial Rivals: China, Russia, and Their Disputed Frontier, M.E. Sharpe, 1996, p. 329.
- ^ Forsyth, James (). A History of the Peoples of Siberia: Russia's North Asian Colony 1581-1990. Cambridge: Cambridge University Press. p. 281. ISBN 052-147-771-9.