Roberta Metsola

Roberta Metsola
Date personale
Nume la naștereRoberta Tedesco Triccas Modificați la Wikidata
Născută (45 de ani)[6][7] Modificați la Wikidata
San Ġiljan, Eastern Region (Lvant)⁠(d), Malta[6] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuUkko Metsola[*] (din )[7] Modificați la Wikidata
Număr de copii4[8] Modificați la Wikidata
Cetățenie Malta Modificați la Wikidata
Ocupațiepoliticiană
jurist Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiStrasbourg
Bruxelles Modificați la Wikidata
Limbi vorbiteLimba malteză
limba engleză
limba franceză Modificați la Wikidata
Președintele Parlamentului European Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
Precedat deDavid Sassoli
În funcție
 – [1]
Precedat deDavid Sassoli
Vicepreședinte al Parlamentului European Modificați la Wikidata
În funcție
 – [2]
Precedat deMairéad McGuinness
Europarlamentar Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
[3][4]
CircumscripțiaMalta
Legislaturăa IX-a legislatură a Parlamentului European
Deținător actual
Funcție asumată
[5]
CircumscripțiaMalta
LegislaturăAl optulea Parlament European[*]
În funcție
 – [5]
CircumscripțiaMalta
LegislaturăAl șaptelea Parlament European[*]

PremiiOrden kneahîni Olhî I stupenea[*][[Orden kneahîni Olhî I stupenea |​]]
Ordinul de Merit, clasa I[*] ()
Ordinul Lituanian „Marele Duce Gediminas” în grad de Mare Cruce[*]
Partid politicPartidul Naționalist din Malta[*]
Alma materUniversitatea din Malta[*]
Kulleġġ ta' San Alwiġi[*][[Kulleġġ ta' San Alwiġi (school in Malta)|​]]
Prezență online

Roberta Metsola Tedesco Triccas (n. , San Ġiljan, Eastern Region (Lvant)⁠(d), Malta) este un politician maltez care este președintele Parlamentului European, fiind aleasă pentru acest mandat la 18 ianuarie 2022. Metsola a fost aleasă pentru prima dată ca membru al Parlamentului European (MEP) în 2013 și reprezintă Malta. Ea a fost aleasă ca prim-vicepreședinte al Parlamentului European în noiembrie 2020. La moartea președintelui David Sassoli, la 11 ianuarie 2022, Metsola a devenit președintele interimar al Parlamentului European în așteptarea alegerii succesorului lui Sassoli. Ea a fost aleasă președinte al Parlamentului European la 18 ianuarie 2022.[9][10]

Educație și carieră[modificare | modificare sursă]

Metsola este avocat și s-a specializat în drept și politică europeană. Ea a fost atașata pentru cooperare juridică și judiciară a Maltei în cadrul Reprezentanței Permanente a Maltei pe lângă Uniunea Europeană.[11] Din 2012 până în 2013 a avut calitatea de consilier juridic al lui Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate

Carieră politică[modificare | modificare sursă]

În anii studenției, Metsola a făcut parte din SDM (Studenti Demokristjani Maltin), KNZ (Consiliul Național al Tineretului) și MŻPN (Moviment Żgħażagħ Partit Nazzjonalista). Ea a fost aleasă ca secretar general al Studenților Democrați Europeni (EDS), ramura studențească a PPE, precum și pe posturilor din cadrul Forumului European al Tineretului (YJF).[12] În 2002, a fost aleasă vicepreședinte al Convenției Tineretului privind Viitorul Europei, ceea ce a deschis calea pentru a fi implicată îndeaproape în negocierea și elaborarea Tratatului Constituțional European și, mai târziu, a Tratatului de la Lisabona

Metsola a fost activă în cadrul Partitului Național din Malta încă din tinerețe și s-a implicat în campanie activă pentru un vot „Da” la referendumul de aderare la UE din 2003.  Ea a candidat din partea partidului naționalist din Malta la alegerile pentru Parlamentul European din 2004  și Parlamentul European din 2009.  Ea nu a fost aleasă în niciuna dintre aceste alegeri. 

Membru al Parlamentului European, 2013 – prezent[modificare | modificare sursă]

Metsola pune o întrebare în audierile din 2019 pentru Comisia Von der Leyen

După eliberarea locului de europarlamentar al lui Simon Busuttil, la 24 aprilie 2013, Metsola a contestat cu succes alegerile pentru ocuparea acelui loc, devenind una dintre primele femei deputate din Malta în Parlamentul European.[13] În Parlament, ea este membră a Grupului Partidului Popular European (PPE).[14]

Prezentare video în engleză din 2014

După realegerea ei în Parlament pentru un mandat complet în 2014, Metsola a fost aleasă ca vicepreședinte al Comisiei pentru petiții (PETI) în iulie 2014.[15] În plus, ea a fost membră a mai multor comisii și delegații, inclusiv Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) și Delegația pentru relațiile cu Statele Unite.[16] Din 2016 până în 2017, Metsola a făcut parte din Comisia de anchetă a Parlamentului privind spălarea banilor, evitarea impozitelor și evaziunea fiscală (PANA), care a investigat dezvăluirile din cazul Panama Papers și schemele de evitare a impozitelor.[16] În cadrul LIBE, ea face parte din Grupul de monitorizare a statului de drept (ROLMG) din 2018.[17]

Pe lângă sarcinile ei în comisie, Metsola s-a alăturat Intergrupului Parlamentului European pentru Drepturile Copilului.[18]

În noiembrie 2020, Metsola a fost aleasă prim-vicepreședinte al Parlamentului European, în locul lui Mairead McGuinness, care a devenit comisar european. Ea este primul europarlamentar maltez care a devenit vicepreședinte.[19]

În noiembrie 2021, Metsola a fost aleasă de PPE drept candidat pentru a-i urma lui David Sassoli ca președinte al Parlamentului European, la expirarea mandatului său de președinte în ianuarie 2022. [20] Sassoli fusese internat cu pneumonie în septembrie 2020[21] și în decembrie a anunțat că nu va solicita un al doilea mandat ca președinte.[22] În urma spitalizării suplimentare, Sassoli a murit la 11 ianuarie 2022,[23] o săptămână înainte ca Parlamentul să voteze succesorul său.[21] La moartea lui Sassoli, Metsola a devenit președintele interimar al Parlamentului European.[24]

Metsola a fost aleasă la 18 ianuarie 2022 Președinte al Parlamentului European, primind 458 de voturi din cele 690. Ea are mandat până la constituirea unui nou Parlament în urma alegerilor europene din 2024.[9][10]

Alte activități[modificare | modificare sursă]

  • Centrul Wilfried Martens pentru Studii Europene, membru al Comitetului executiv[25]
  • Prietenii Europei, Membru al Consiliului de Administrație (din 2020)[26]

Poziții politice[modificare | modificare sursă]

În calitatea ei de membră a LIBE, Metsola a condus activitatea PPE privind „foaia de parcurs a UE împotriva homofobiei și discriminării pe motive de orientare sexuală și identitate de gen” fără caracter obligatoriu în 2014.[27] Ea a fost coautora a unui raport privind criza migranților europeni din 2016, menit să stabilească o „abordare legislativă obligatorie și obligatorie” cu privire la relocare și noi acorduri de „reprimire” la nivelul UE, care ar trebui să aibă prioritate față de cele bilaterale între UE și țările non-europene.[28]

Metsola a votat constant pentru rezoluții pro-viață.[29]

Controverse[modificare | modificare sursă]

În octombrie 2020, Metsola a propus amendamente la o rezoluție a LIBE privind Bulgaria, care a stârnit controverse.[30] [31] Ea a insistat că documentul include informații despre protestele din Bulgaria care sunt finanțate de un șef de jocuri de noroc, cu 18 acuzații ridicate împotriva lui. După ce sute de protestatari au contactat-o pe rețelele de socializare și a fost amenințată cu un proces pentru calomnie și răspândirea „știrilor false”, Metsola a blocat accesul la rețelele de socializare din Bulgaria [32] și a retras amendamentul propus. 

Viața personală[modificare | modificare sursă]

Roberta Metsola s-a născut în Saint Julian, Malta și a crescut în Gzira.[33]

Roberta și soțul ei finlandez Ukko Metsola (Partidul Coaliției Naționale) au candidat ambii la alegerile pentru Parlamentul European din 2009, devenind primul cuplu căsătorit care a candidat la aceleași alegeri pentru Parlamentul European din două state membre diferite.[34] S-au cunoscut pentru prima dată în 1999 și s-au căsătorit în octombrie 2005.[35] Împreună, au patru fii.[36]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ https://www.france24.com/en/europe/20220118-malta-s-roberta-metsola-set-to-become-eu-parliament-s-third-woman-president  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ https://www.europarl.europa.eu/news/en/press-room/20201109IPR91126/roberta-metsola-elected-as-first-vice-president-of-the-european-parliament  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ https://www.europarl.europa.eu  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ Roberta METSOLA, accesat în  
  5. ^ a b http://www.europarl.europa.eu/meps/en/118859  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ a b c https://www.europarl.europa.eu/meps/en/118859/ROBERTA_METSOLA/meetings/past  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ a b c https://robertametsola.eu/roberta/, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  8. ^ https://robertametsola.eu/roberta/, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  9. ^ a b „Roberta Metsola - noua președintă a Parlamentului European”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  10. ^ a b „Roberta Metsola, noua președintă a Parlamentului European | Actualitate | Parlamentul European”. www.europarl.europa.eu. . Accesat în . 
  11. ^ „European Parliament candidate Roberta Metsola Tedesco Triccas”. Arhivat din original la . 
  12. ^ „European Parliament candidate Roberta Metsola Tedesco Triccas”. Arhivat din original la . 
  13. ^ „Update 3 - Three women elected to the European Parliament”. 
  14. ^ „Roberta METSOLA | MEPs | European Parliament”. www.europarl.europa.eu (în engleză). Accesat în . 
  15. ^ Dave Keating (July 7, 2014), EFDD loses out as groups share the spoils European Voice.
  16. ^ a b „8th parliamentary term | Roberta METSOLA | MEPs | European Parliament”. www.europarl.europa.eu (în engleză). Accesat în . 
  17. ^ Rule of law: Civil Liberties MEPs to report on corruption and press freedom European Parliament, press release of June 5, 2018.
  18. ^ Members of the European Parliament Intergroup on Children’s Rights European Parliament.
  19. ^ „Roberta Metsola elected as First Vice-President of the European Parliament | News | European Parliament”. www.europarl.europa.eu (în engleză). . Accesat în . 
  20. ^ „EPP taps Roberta Metsola to run for Parliament presidency”. POLITICO (în engleză). . Accesat în . 
  21. ^ a b „EU parliament president David Sassoli dies in Italian hospital”. France 24 (în engleză). . Accesat în . 
  22. ^ „David Sassoli won't seek second term as EU Parliament president”. POLITICO (în engleză). . Accesat în . 
  23. ^ „European Parliament President David Sassoli dies aged 65”. POLITICO (în engleză). . Accesat în . 
  24. ^ „EU flags at half-mast after death of parliament speaker Sassoli”. France 24 (în engleză). . Accesat în . 
  25. ^ Executive Board Arhivat în , la Wayback Machine. Wilfried Martens Centre for European Studies⁠(d).
  26. ^ Friends of Europe appoints 29 new members to its Board of Trustees Friends of Europe⁠(d), press release of June 25, 2020.
  27. ^ Dave Keating (February 4, 2014), "'Manif pour tous' fails to defeat EU gay rights report" European Voice.
  28. ^ Maïa de La Baume (March 16, 2016), European Parliament ‘fixes’ the refugee crisis Politico Europe.
  29. ^ The Malta Independent (October 21, 2013)
  30. ^ „European Parliament to Vote on Amednments to Draft Resolution on Rule of Law in Bulgaria”. . Accesat în . 
  31. ^ „Евродепутатката от ЕНП Роберта Мацола е изтеглила предложенията си за промени в резолюцията” [MEP from EPP Roberta Metsola withrew the proposed amendments to the resolution] (în Bulgarian). . Accesat în . 
  32. ^ „Роберта Мецола от ЕНП трие коментари от фейсбука си и забранява достъп до него от България” [Roberta Metsola deletes Facebook comments and blocks access from Bulgaria] (în Bulgarian). . Accesat în . 
  33. ^ Roberta Metsola On-Line: https://robertametsola.eu/roberta/ Retrieved : 18 Jan 2022
  34. ^ „Ukko Metsola poltti tappion sikarin”. Helsingin Sanomat⁠(d) (în finlandeză). . Accesat în . UKKO METSOLA, 36, tavoitteli maltalaisen vaimonsa Roberta Metsolan kanssa harvinaista tuplajäsenyyttä Euroopan parlamentissa. He olivat ensimmäinen eurooppalainen aviopari, joka pyrkii samoissa vaaleissa parlamenttiin kahdesta eri jäsenmaasta. 
  35. ^ „Two seats, two kids and one marriage”. Times of Malta. Accesat în . 
  36. ^ „MEP Roberta Metsola Welcomes Fourth Son”. Our Wedding. . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Roberta Metsola la Wikimedia Commons