Roger Martin du Gard

Roger Martin du Gard
Date personale
Născut[3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Neuilly-sur-Seine, Seine, Franța[7] Modificați la Wikidata
Decedat (77 de ani)[3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Sérigny, Basse-Normandie, Franța Modificați la Wikidata
Înmormântatmonastère de Cimiez[*][[monastère de Cimiez (monastery located in Alpes-Maritimes, in France)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuHélène Foucault[*][[Hélène Foucault |​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Franța Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
arhivist[*]
dramaturg Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[8][9] Modificați la Wikidata
StudiiLycée Condorcet
École nationale des chartes[*]
École du Louvre[*]
lycée Janson-de-Sailly[*][[lycée Janson-de-Sailly (secondary education in France)|​]]
Limbilimba franceză  Modificați la Wikidata
Opere semnificativeJean Barois[*][[Jean Barois |​]]
Les Thibault[*][[Les Thibault |​]]  Modificați la Wikidata
Note
PremiiPremiul Nobel pentru literatură[1][2]
Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Medalia Premiului Nobel
Medalia Premiului Nobel

Roger Martin du Gard (n. , Neuilly-sur-Seine, Seine, Franța – d. , Sérigny, Basse-Normandie, Franța) a fost un scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 1937.

Motivația Juriului Nobel[modificare | modificare sursă]

"pentru vigoarea artistică și adevărul cu care a înfățișat atât conflictele umane cât și anumite aspecte fundamentale ale vieții contemporane, în ciclul romanesc "Les Thibault". " [10]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Roger Martin du Gard s-a născut la Neuilly-sur-Seine, la 23 martie 1881. După solide studii umaniste, reușește prin concurs de admitere la École des Chartes, obținând diploma de arhivist paleograf în 1905, cu o teză despre ruinele Abației Saint-Pierre de Jumièges.

După patru luni petrecute în Algeria, se instalează la Paris (1906). Publică primul său roman, Devenir! (Să te realizezi!) în anul 1908, urmat curând de un al doilea, care îl consacră în lumea literară: Jean Barois (1913), reconstituire a afacerii Dreyfus și a conflictului dintre religie și știință, acut trăit de generația contemporană ei. Publicarea acestui roman la Nouvelle Revue française îi prilejuiește o decisivă întâlnire, ce va deveni curând o profundă prietenie, cu Jacques Copeau și cu André Gide. Colaborator al celui dintâi, scrie pentru teatrul Vieux-Colombler farsele, în dialect, Le Testament du père Leleu (Testamentul lui Moș Leleu), jucat în premieră în 1914, publicat în 1920 și La Gonfle (Pompa) (1928). Cu André Gide, prin care îi cunoaște pe cei mai importanți scriitori ai epocii, va duce nesfârșite convorbiri și va întreține o importantă corespondență cu privire la meseria de scriitor și la statutul romanului și al literaturii în general.Ia parte la primul război mondial, în cadrul unui grup auto mobil de transport. În anul 1919 începe să-și scrie jurnalul.

Fiind pregătit profesional ca paleograf și arhivist, Martin du Gard a adus în operele sale obiectivitate și scrupulozitate pentru detalii. Datorită grijii sale față documentare precum și a atenției acordate relației dintre realitatea socială și dezvoltarea individuală a personajelor sale, a fost considerat un reprezentant târziu al realismului și naturalismului în cea mai bună tradiție a acestor curente literare predominante în secolul al XIX-lea.

Roger Martin du Gard a decedat în 1958 și a fost îngropat în cimitirul Mănăstirii Cimiez de lângă Nisa.

Opera[modificare | modificare sursă]

Romanele sale se înscriu în tradiția realistă de observație socială și psihologică minuțioasă și imparțială a mediului burghez, măcinat de egoism, cu eroi înfrânți în compromisul dintre lupta religioasă și cea politică, striviți de mentalitatea lor particulară pe care nu o pot depăși.

Romane[modificare | modificare sursă]

  • Devenir! (Să te realizezi!) (1908)
  • Jean Barois (1913)
  • Les Thibault (Familia Thibault)
    • Le Cahier gris (Caietul cenușiu) (1922)
    • Le Pénitencier (Penitenciarul) (1922)
    • La Belle Saison (Frumosul anotimp) (1923)
    • La Consultation (Constituția) (1928)
    • La Sorellina (1928)
    • La Mort du père (Moartea tatălui) (1929)
    • L'Été 1914 (Vara lui 1914) (1936)
    • L'Épilogue(Epilog) (1940)

Teatru[modificare | modificare sursă]

  • Le Testament du père Leleu (Testamentul lui Moș Leleu) (1920)
  • La Gonfle (Pompa) (1928)
  • Un Taciturne (Un taciturn) (1932)

Eseuri, memorii[modificare | modificare sursă]

  • L'Une de Nous (Una dintre noi) (1909)
  • Vieille France (Franța de altă dată) (1933)
  • Le Lieutenant-colonel de Maumort (postum, 1983)
  • Correspondance avec André Gide (postum, 1968)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ https://www.nobelprize.org/nobel_prizes/literature/laureates/1937/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ https://www.nobelprize.org/nobel_prizes/about/amounts/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ a b c d Roger Martin du Gard, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  5. ^ a b c d Roger Martin du Gard, SNAC, accesat în  
  6. ^ a b c d Roger Martin du Gard, Find a Grave, accesat în  
  7. ^ Archivio Storico Ricordi, accesat în  
  8. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  9. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  10. ^ Laureații Premiului Nobel pentru Literatură - Almanah "Contemporanul", 1983 , pag 269

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikicitat
Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Roger Martin du Gard.