Saharon Shelah

Saharon Shelah

Saharon Shelah, Universitatea Rugers, 2005
Date personale
Născut (78 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Ierusalim, Palestina sub mandat britanic Modificați la Wikidata
PărințiYonatan Ratosh[*][[Yonatan Ratosh (poet israelian)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Israel Modificați la Wikidata
OcupațieMatematician
Locul desfășurării activitățiiUniversitatea Ebraică din Ierusalim
Universitatea Rutgers Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[2][3]
limba ebraică[2] Modificați la Wikidata
Activitate
DomiciliuIerusalim, Israel
Alma materUniversitatea Tel Aviv, Licență; Universitatea Ebraică, Master; Universitatea Ebraică, Doctorat.
Cunoscut pentruLogică matematică, Teoria modelelor, Teoria mulțimilor
PremiiPremiul Erdős (1977), Premiul Rothschild (1982), Premiul Karp (1983), Premiul George Pólya (1992), Premiul Bolyai (2000), Premiul Wolf (2001), Premiul Israel (1998), Premiul EMET (2011), Premiul Leroy P. Steele (2013).
Prezență online

Saharon Shelah (în ebraică שהרן שלח, n. , Ierusalim, Palestina sub mandat britanic) este un matematician de origine evreiască. Ocupă funcția de profesor în cadrul Universității Ebraice din Ierusalim și Universității Rutgers din New Jersey.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Shelah s-a născut în Ierusalim pe data de 3 iulie 1945, ca fiu al poetului și activistului politic Yonatan Ratosh.[4] A încheiat studiile doctorale în cadrul Universității Ebraice în 1969 cu o teză despre teoriile stabile. Acesta este căsătorit cu Yael[5] și are trei copii.[6]

În școala primară, Shelah își dorea să devină om de știință, inițial fiind atras de fizică și biologie, nu de matematică.[7] Însă odată cu studiul geometriei a descoperit frumusețea matematică: „Când am ajuns în clasa a-IX-a am început să studiez geometriei, ochii fiindu-mi deschiși de către această frumusețe - un sistem de demonstrații și teoreme fundamentat pe un număr finit de axiome care m-a impresionat și captivat”. La vârsta de 15 ani, acesta decide să devină matematician, o alegere concretizată în urma lecturării lucrării lui Abraham Fraenkel, „O introducere în matematică”.[7] Obține licența în cadrul Universității Tel Aviv în 1964, este încorporat și servește în armata israeliană între 1964 și 1967, respectiv își încheie studiile masterale în cadrul Universității Ebraice sub coordonarea lui Haim Gaifman în 1967.[8]

Acesta va ocupa funcția de asistent universitar la Institutul de Matematică al Universității Ebraice din Ierusalim în perioada completării lucrării sale de doctorat sub supervizarea informaticianului Michael Oser Rabin.[8] Shelah va ocupa atât funcția de lector universitar în cadrul Universității Princeton în perioada 1969-1970, cât și cea de asistent universitar la Universitatea California în Los Angeles între 1970-1971. Devine profesor la Universitatea Ebraică în 1974, post pe care încă îl deține.[8] A fost invitat să-ți prezinte descoperirile la următoarele universități: Universitatea Wisconsin (1977-1978), Universitatea California, Berkeley (1978 și 1982), Universitatea Michigan (1984-1985), Universitatea Simon Fraser, Burnbay, British Columbia (1985) și Universitatea Rutgers, New Jersey (1985).

Cariera academică[modificare | modificare sursă]

Arhiva lui Shelah conține 1103 articole matematice inclusiv cele redactate împreuna cu alți autori.[9] Interesele sale principale rezidă în logica matematică, cu precădere teoria modelelor și teoria mulțimilor axiomatizată.

În teoria modelelor a dezvoltat teoria clasificării prin intermediul căreia a reușit să obțină o soluție la problema lui Morley. În teoria mulțimilor a descoperit conceptul de „proper forcing”, un instrument important în reiterarea argumentelor forcing. Prin teoria PCF a arătat că, în ciuda nedecidabilități celor mai fundamentale întrebări din aritmetica cardinalilor – precum ipoteza continuumului – încă există teoreme ZFC extrem de nontriviale privitoare la puterea cardinalilor. Printre alte dezvoltări importante regăsim construcția grupului Jonsson, un grup nenumărabil pentru care fiecare subgrup propriu este numărabil, demonstrarea independenței față de axiomele ZFC a problemei lui Whitehead, redactarea primului majorant primitiv recursiv pentru numerele lui van der Waerden și extinderea teoremei imposibilității lui Arrow.

Munca lui Shelah a avut un impact puternic asupra teoriei modelelor și a teoriei mulțimilor. Instrumentele dezvoltate de acesta pentru teoria clasificării au fost aplicate unui număr larg de subiecte și probleme din teoria modelelor și au condus la un imens progres în teoria stabilității. De asemenea, utilitatea acestora poate fi observată și în algebră, respectiv în geometria algebrică, în special în lucrările unor matematicieni precum Ehud Hrushovski sau James Ax. Mai mult, Shelah transcende cadrul logicii de ordinul întâi odată cu introducerea conceptului de „clasa elementară abstractă” în 1987.

Premii[modificare | modificare sursă]

  • Primul câștigător al Premiului Erdős (1977).[10]
  • Premiul Karp oferit de Asociația pentru Logică Simbolică.
  • Premiul Israel în matematică (1998).[11]
  • Premiul Bolyai în 2000.[12]
  • Premiul Wolf în Matematică (2001).[13]
  • Premiul EMET pentru Artă, Știință și Cultură (2011).[14]
  • Premiul Leroy P. Steele pentru contribuții în cercetare (2013).[15]
  • Membru de onoare al Academiei Ungare de Științe (2013).[16]
  • A obținut „Advanced Grant” al Consiliului European de Cercetare (2013).[17]
  • Medalia Hausdorff al Societății Europene de Teoria Mulțimilor alături de Maryanthe Malliaris (2017)

Lucrări[modificare | modificare sursă]

  • Proper forcing, Springer 1982.
  • Proper and improper forcing (2nd edition of Proper forcing), Springer 1998.
  • Around classification theory of models, Springer 1986.
  • Classification theory and the number of non-isomorphic models, Studies in Logic and the Foundations of Mathematics, 1978,[18] Ediția a II-a, 1990, Elsevier
  • Classification Theory for Abstract Elementary Classes, College Publications 2009.
  • Classification Theory for Abstract Elementary Classes, Volumul 2, College Publications 2009.
  • Cardinal Arithmetic, Oxford University Press 1994.[19]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  2. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  4. ^ Memoirs of a Son. „Shelah, Saharon”. Accesat în . 
  5. ^ Mathematics Genealogy Project. „Saharon Shelah”. Accesat în . 
  6. ^ Réka, Szász. „Struggle with mathematics and the secretaries”. Accesat în . 
  7. ^ a b MOSHE KLEIN. „INTERVIEW WITH SAHARON SHELAH” (PDF). Accesat în . 
  8. ^ a b c www-history.mcs.st-and.ac.uk. „Saharon Shelah”. Accesat în . 
  9. ^ shelah.logic.at. „Hyperlinked list of Shelah's papers”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „Erdős Prize in Mathematics”. Arhivat din original în . Accesat în . 
  11. ^ „Israel Prize”. Accesat în . 
  12. ^ Csirmaz L´aszl´o. „„Laudation of Shelah on the occasion of winning the Bolyai Prize (în maghiară)" (PDF). Accesat în . 
  13. ^ „The Wolf Foundation Prize in Mathematics”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ „Emet Prize Laureates”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ „January 2013 Prizes and Awards” (PDF). Accesat în . 
  16. ^ „New members of the Hungarian Academy of Sciences”. Arhivat din original în . Accesat în . 
  17. ^ „ERC Advanced Grants 2013 Results” (PDF). Accesat în . 
  18. ^ Baldwin, John T. „Recenzie: „Classification theory and the number of non-isomorphic models de Saharon Shelah" (PDF)” (PDF). Accesat în . 
  19. ^ James Earl Baumgartner. „Cardinal arithmetic de Saharon Shelah” (PDF). Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]