Samuel Richardson


Samuel Richardson

Portret din 1750 de Joseph Highmore
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Derbyshire, Regatul Angliei Modificați la Wikidata
Decedat (71 de ani)[5][6][1][7] Modificați la Wikidata
Londra, Regatul Marii Britanii Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMartha Wilde, Elizabeth Leake
Religieanglicanism[*] Modificați la Wikidata
OcupațieScriitor, tipograf și editor
Limbi vorbitelimba engleză[8][9] Modificați la Wikidata
Activitate
Limbilimba engleză  Modificați la Wikidata
Specie literarăSentimentalism[*]  Modificați la Wikidata

Samuel Richardson (botezat 19 august 1689 - 4 iulie 1761[10]) a fost un scriitor și tipograf englez. Este cel mai cunoscut pentru cele trei romane epistolare ale sale: Pamela; or, Virtue Rewarded (1740), Clarissa: Or the History of a Young Lady (1748) și The History of Sir Charles Grandison (1753). Richardson a fost un tipograf și editor consacrat pentru cea mai mare parte a vieții sale și a tipărit aproape 500 de lucrări diferite, inclusiv reviste. El a fost, de asemenea, cunoscut să colaboreze strâns cu libraria londoneză Andrew Millar de mai multe ori.[11]

La o vârstă foarte fragedă, Richardson a fost ucenic la un tipograf, a cărui fiică devenindu-i soție în cele din urmă. Și-a pierdut prima soție împreună cu cei cinci fii ai lor și, în cele din urmă, s-a recăsătorit. Cu cea de-a doua soție, el a avut patru fiice care au ajuns la vârsta adultă, dar niciun moștenitor de sex masculin să continue conducerea activității de tipografie. În timp ce tipografia sa cobora încet, a scris primul său roman la vârsta de 51 de ani și a devenit imediat unul dintre cei mai populari și admirați scriitori ai vremii sale.

Richardson a cunoscut figuri de frunte în Anglia secolului al XVIII-lea, inclusiv Samuel Johnson și Sarah Fielding. El a fost, de asemenea, prieten apropiat cu eminentul medic și boemist George Cheyne și cu teologul și scriitorul William Law, ale cărui cărți le-a tipărit.[12] La cererea specială a lui William Law, Richardson a tipărit diferite poezii de John Byrom.[13] În lumea literară londoneză, era un rival al lui Henry Fielding, iar cei doi au răspuns stilurilor literare reciproc în propriile lor romane.

Numele său se afla pe Index librorum prohibitorum, o listă stabilită de Papa care conținea numele cărților pe care catolicii nu li s-a permis să le citească.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Samuel Richardson, SNAC, accesat în  
  2. ^ Samuel Richardson, Find a Grave, accesat în  
  3. ^ Samuel Richardson, Babelio, accesat în  
  4. ^ Samuel Richardson, Allgemeines Künstlerlexikon Online 
  5. ^ „Samuel Richardson”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  7. ^ Samuel Richardson, Nationalencyklopedin, accesat în  
  8. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  9. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  10. ^ Dussinger, John A. „Richardson, Samuel”. Oxford Dictionary of National Biography (ed. online). Oxford University Press. doi:10.1093/ref:odnb/23582.  (Necesită abonament sau apartenență la sistemul britanic de biblioteci publice.)
  11. ^ „The manuscripts, Letter from Samuel Richardson to Andrew Millar, 31 July, 1750. Andrew Millar Project. University of Edinburgh”. www.millar-project.ed.ac.uk. Accesat în . 
  12. ^ The Spiritual Side of Samuel Richardson, Mysticism, Behmenism and Millenarianism in an Eighteenth-Century English Novelist, Gerda J. Joling-van der Sar, 2003, pp. 111–141.
  13. ^ The Spiritual Side of Samuel Richardson, Mysticism, Behmenism and Millenarianism in an Eighteenth-Century English Novelist, Gerda J. Joling-van der Sar, 2003, p. 128.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Samuel Richardson
Wikicitat
Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Samuel Richardson.
Wikisursă
Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de Samuel Richardson