Senatul României

Senatul României
Senatul României  Modificați la Wikidata
Stema sau logo
Tip
TipSenat
cameră superioară  Modificați la Wikidata
Țară România
Istoric
Creat  Modificați la Wikidata
Conducere
Președintele Senatului RomânieiNicolae Ciucă, PNL[1]
Structură
Membri136  Modificați la Wikidata
Romania Senate 2020.svg
Grupuri politiceGuvern (85) - mare coaliție
  •      PSD (48)
  •      PNL (37)

Opoziție (51)

Comisii15
Alegeri
Sistem de votReprezentare proporțională
Ultimele alegeri6 decembrie 2020
Sediu
Palatul Parlamentului
Website
site web oficial
Modifică date / text Consultați documentația formatului
România
Stema României
Acest articol face parte din seria:
Politica României

Senatul României este una din cele două camere ale Parlamentului României, acesta fiind bicameral. La fel ca și cealaltă cameră, mai precis Camera Deputaților, Senatul este ales prin vot universal, liber, secret și direct de către cetățenii cu drept de vot ai României.

Alegerea senatorilor se face în baza Legii 208 din 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților.[2]

Prin decretul lege din 17 iunie 1946, emis de fostul Prim-ministru comunist Petru Groza în pofida prevederilor Constituției din 1930, Senatul a fost desființat.[3] Autoritățile comuniste au întărit desființarea Senatului prin legea electorală din 15 iulie 1946.[4]

Acest corp legiuitor și-a reluat activitatea după Revoluția Română din 1989. În anul 2009, fostul președinte Traian Băsescu a inițiat un referendum pentru un Parlament unicameral și scăderea numărului de parlamentari. Acest referendum, deși validat, nu a fost pus în practică până în prezent.

În prezent, sediul Senatului României este în Palatul Parlamentului. Președintele actual al Senatului României este Nicolae Ciucă din partea Partidului Național Liberal (PNL), în funcție de la data de 13 iunie 2023.

Președinții Senatului după 1989[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Președintele Senatului României.
Alegeri Nume În funcție din Până la Partid
1990 Alexandru Bârlădeanu 18 iunie 1990 16 octombrie 1992 FSN
1992 Oliviu Gherman 22 octombrie 1992 22 noiembrie 1996 FDSN/PDSR
1996 Petre Roman 27 noiembrie 1996 4 februarie 2000 PD
Mircea Ionescu-Quintus 4 februarie 2000 30 noiembrie 2000 PNL
2000 Nicolae Văcăroiu 15 decembrie 2000 30 noiembrie 2004 PDSR/PSD
2004 19 decembrie 2004 20 aprilie 2007 PSD
23 mai 2007 14 octombrie 2008
Ilie Sârbu[5] 28 octombrie 2008 19 decembrie 2008 PSD
2008 Mircea Geoană 19 decembrie 2008 23 noiembrie 2011 PSD
Vasile Blaga[6][7] 28 noiembrie 2011 3 iulie 2012 PDL
Crin Antonescu[6] 3 iulie 2012 9 iulie 2012 PNL
27 august 2012 19 decembrie 2012
2012 19 decembrie 2012 4 martie 2014
Călin Popescu-Tăriceanu 10 martie 2014 21 decembrie 2016 Independent/PLR/ALDE
2016 21 decembrie 2016 2 septembrie 2019 ALDE
Teodor Meleșcanu[8] 10 septembrie 2019 20 decembrie 2020 Independent (cu sprijinul PSD)
2020 Anca Dragu 21 decembrie 2020 23 noiembrie 2021 USR PLUS/USR
Florin Cîțu 23 noiembrie 2021 29 iunie 2022 PNL
Nicolae Ciucă 13 iunie 2023 prezent PNL

Președinți interimari ai Senatului[modificare | modificare sursă]

Alegeri Nume În funcție din Până la Partid Observații
2004 Doru Ioan Tărăcilă 20 aprilie 2007 23 mai 2007 PSD Nicolae Văcăroiu a îndeplinit funcția de președinte interimar al României.
14 octombrie 2008 28 octombrie 2008 După demisia lui Nicolae Văcăroiu
2008 Petru Filip[9] 23 noiembrie 2011 28 noiembrie 2011 PDL După revocarea din funcție a lui Mircea Geoană
9 iulie 2012 27 august 2012 PSD Crin Antonescu a îndeplinit funcția de președinte interimar al României.
2012 Cristian Dumitrescu 4 martie 2014 10 martie 2014 PSD După demisia lui Crin Antonescu
2016 Șerban Valeca 2 septembrie 2019 10 septembrie 2019 PSD După demisia lui Călin Popescu-Tăriceanu
Titus Corlățean 3 februarie 2020 9 aprilie 2020 PSD După demisia lui Teodor Meleșcanu
Robert Cazanciuc 9 aprilie 2020 21 decembrie 2020 PSD La cererea lui Titus Corlățean
2020 Alina Gorghiu 29 iunie 2022 13 iunie 2023 PNL După demisia lui Florin Cîțu

Structură[modificare | modificare sursă]

Observație: structura menționată este cea de la începutul mandatului.

Stema Senatului României

Legislatura LVI (2020-2024)[modificare | modificare sursă]

Partid % Locuri
PSD 34,55 47
PNL 30,14 41
USR 18,38 25
AUR 10,29 14
UDMR 6,61 9
Total 100 136

Legislatura LV (2016-2020)[modificare | modificare sursă]

Partid % Locuri
PSD 49,26 67
PNL 22,05 30
USR 9,56 13
UDMR 6,61 9
ALDE 6,61 9
PMP 5,88 8
Total 100 136

Legislatura LIV (2012-2016)[modificare | modificare sursă]

Partid % Locuri
USL
 69,32
  • 33,52
  • 28,41
  • 4,55
  • 2,84
 122
  • 59
  • 50
  • 8
  • 5
ARD
 13,64
  • 12,5
  • 0,57
  • 0,57
 24
  • 22
  • 1
  • 1
PP-DD 11,93 21
UDMR 5,11 9
Total 100 176

Legislatura LIII (2008-2012)[modificare | modificare sursă]

Partid % Locuri
PDL 37,22 51
PSD-PC
 35,76
  • 35,03
  • 0,72
 49
  • 48
  • 1
PNL 20,43 28
UDMR 6,56 9
Total 100 137

Legislatura LII (2004-2008)[modificare | modificare sursă]

Partid % Locuri
PSD+PUR
 41,6
  • 33,57
  • 8,02
 57
  • 46
  • 11
D.A.
 35,76
  • 21,16
  • 14,59
 49
  • 29
  • 20
PRM 15,32 21
UDMR 7,29 10
Total 100 137

Legislatura LI (2000-2004)[modificare | modificare sursă]

Partid % Locuri
PDSR
 46,42
  • 42,85
  • 2,85
  • 0,71
 65
  • 60
  • 4
  • 1
PRM 26,42 37
PD 9,28 13
PNL 9,28 13
UDMR 8,57 12
Total 100 140

Legislatura L (1996-2000)[modificare | modificare sursă]

Partid % Locuri
CDR
 37,06
  • 18,18
  • 11,88
  • 3,49
  • 2,09
  • 0,69
  • 0,69
 53
  • 26
  • 17
  • 5
  • 3
  • 1
  • 1
PDSR 28,67 41
USD
 16,08
  • 15,38
  • 0,69
 23
  • 22
  • 1
UDMR 7,69 11
PRM 5,59 8
PUNR 4,89 7
Total 100 143

Legislatura XLIX (1992-1996)[modificare | modificare sursă]

Partid % Locuri
FDSN 34,26 49
CDR
 23,77
  • 14,68
  • 4,89
  • 2,79
  • 0,69
  • 0,69
 34
  • 21
  • 7
  • 4
  • 1
  • 1
FSN 12,58 18
PUNR 9,79 14
UDMR 8,39 12
PRM 4,19 6
PDAR 3,49 5
PSM 3,49 5
Total 100 143

Legislatura XLVIII (1990-1992)[modificare | modificare sursă]

Partid % Locuri
FSN 76,47 91
UDMR 10,08 12
PNL 8,4 10
PUNR 1,68 2
MER 0,84 1
PNȚCD 0,84 1
PER 0,84 1
Ind. 0,84 1
Total 100 119

Biroul permanent al Senatului (august 2023)[modificare | modificare sursă]

Biroul permanent al Senatului propune Camerei data începerii și data încheierii sesiunilor parlamentare, solicită președintelui Camerei convocarea unei sesiuni extraordinare, supune aprobării Camerei Deputaților regulamentul acesteia, precum și propunerile de modificare.

Prezintă Camerei Deputaților spre aprobare proiectul de buget al acesteia și contul de încheiere a exercițiului bugetar. Proiectul de buget se distribuie către deputați împreună cu nota de fundamentare și anexele acestuia, cu cel puțin 7 zile înainte de data supunerii spre aprobare plenului Camerei. Biroul permanent al Senatului pregătește și asigură desfășurarea în bune condiții a lucrărilor Camerei Deputaților.

  1. Președinte Nicolae Ciucă - PNL
  1. Vicepreședinți Robert Cazanciuc (PSD), Paul Stănescu (PSD), Ion Marcel Vela (PNL), Cîmpeanu Sorin-Mihai (PNL)
  1. Secretari Ion Mocioalcă (PSD), Roberta Anastase (PNL), Narcis Mircescu (USR), Sorin Lavric (AUR)
  1. Chestori Cristina-Mariana Stocheci (PSD), Marius Dunca (PSD), Sergiu Cosmin Vlad (USR), Laszlo Attila (UDMR)

Grupuri parlamentare (ianuarie 2022)[modificare | modificare sursă]

Grup parlamentar Număr de membri
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (PSD)
 47
  • 46
  • 1
Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal (PNL) 38
Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România (USR) 25
Grupul parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) 13
Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) 9
Deputați neafiliați (Neafiliați) 4

Comisii parlamentare[modificare | modificare sursă]

Comisii permanente[modificare | modificare sursă]

  • Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări
  • Comisia pentru constituționalitate
  • Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital
  • Comisia pentru politică externă
  • Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională
  • Comisia pentru afaceri europene
  • Comisia economică, industrii și servicii
  • Comisia pentru agricultură, industrie alimentară si dezvoltare rurală
  • Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic
  • Comisia pentru administrație publică
  • Comisia pentru muncă, familie și protecție socială
  • Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport
  • Comisia pentru sănătate publică
  • Comisia pentru cultură și media
  • Comisia pentru transporturi și infrastructură
  • Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale
  • Comisia pentru comunicații și tehnologia informației
  • Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități
  • Comisia pentru comunitățile de români din afara țării
  • Comisia pentru mediu
  • Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții
  • Comisia pentru regulament

Numismatică[modificare | modificare sursă]

La 2 iunie 2014, Banca Națională a României a pus în circulație, în atenția colecționarilor, un set de trei monede (din aur, din argint și din tombac cuprat), precum și o monedă din argint, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la înființarea Senatului României.[10]

Monedele din aur au valoarea nominală de 100 de lei, au titlul de 900‰, diametrul de 21 mm, o greutate de 6,452 grame și cantul zimțat. Toate monedele de argint, au valoarea nominală de 10 lei, titlul de 999‰, diametrul de 37 mm, o greutate de 31,103 grame, iar cantul este zimțat. Monedele din tombac cuprat au valoarea nominală de 1 leu, diametrul de 37 mm, greutatea de 23,5 grame și cantul zimțat. Toate monedele din această emisiune sunt rotunde și sunt de calitate proof.[11]

Aversurile monedelor de aur, de argint și de tombac cuprat au gravuri similare: sunt redate reprezentarea parțială a Palatului Parlamentului din București, o imagine din interiorul Senatului, în timpul unei ședințe a acesteia, stema României, milesimul 2014, valoarea nominală (100 de lei, pe moneda de aur, 10 lei, pe moneda de argint și 1 leu, pe moneda de tombac cuprat); în arc de cerc este gravată denumirea statului emitent, ROMANIA.[11]

Reversul, comun tuturor monedelor (din aur, din argint și din tombac cuprat), prezintă portretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza și al mitropolitului Nifon, care a fost primul președinte al Senatului, numele acestora, textul în arc de cerc 150 DE ANI DE LA INFIINTAREA SENATULUI și 1864, anul evenimentului aniversat.[11]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „VIDEO Nicolae Ciucă a fost ales în funcția de președinte al Senatului”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  2. ^ „alegere Senat”. 
  3. ^ M. Ștefan, "În umbra Cortinei de Fier", în: Magazin Istoric, noiembrie 1995, pag. 10.
  4. ^ LECȚIILE ISTORIEI: Alegerile din 1946
  5. ^ „Ilie Sârbu va fi președintele Senatului pentru o lună”. Realitatea. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ a b Crin Antonescu, noul președinte al Senatului. Valeriu Zgonea, propus pentru președinția Camerei Arhivat în , la Wayback Machine., 3 iulie 2012, Jurnalul Național, accesat la 4 iulie 2012
  7. ^ Vasile Blaga, ales președinte al Senatului. Mediafax. Accesat la 28 noiembrie 2011.
  8. ^ „Numirea lui Meleșcanu la conducerea Senatului, neconstituțională”. EuropaFM. Accesat în . 
  9. ^ Mircea Geoană a pierdut și Senatul - Parlament > EVZ.ro. Evenimentul Zilei. Accesat la 23 noiembrie 2011.
  10. ^ „Emisiune numismatică dedicată aniversării a 150 de ani de la înființarea Senatului României”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ a b c „Banca Națională a României”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Istoria Senatului României, Nicolae Văcăroiu, Constantin Sava, Editura Regia Autonomă Monitorul Oficial, 2004

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]


v • d • m
Legislaturi în Parlamentul României
Parlament
Senat
Camera Deputaților
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Senatul_României&oldid=16124472