Sezonul de Formula 1 din 1994

Campionatul Mondial de Formula 1
Sezonul 1994
Durată
27 martie - 13 noiembrie
Nr. curse
16
Nr. piloți
46
Nr. echipe
14
Campionul la Piloți
Germania Michael Schumacher (Primul titlu)
Campionul la Constructori
Regatul Unit Williams-Renault (Al 7-lea titlu)
Sezonul a fost umbrit de accidentele fatale suferite de Roland Ratzenberger și Ayrton Senna (în imagine) la Marele Premiu al statului San Marino

Campionatul Mondial de Formula 1 din 1994 a fost cel de-al 48-lea sezon al curselor auto pentru mașinile de Formula 1, recunoscut de organismul de conducere al sportului internațional, Federația Internațională de Automobilism, ca fiind competiția de cea mai înaltă clasă pentru mașinile de curse. A inclus cea de-a 45-a ediție a Campionatului Mondial al Piloților, și a 37-a ediție a Campionatului Mondial al Constructorilor. Sezonul a fost disputat pe parcursul a șaisprezece curse, începând în Brazilia pe 27 martie și terminându-se în Australia pe 13 noiembrie. Michael Schumacher a câștigat primul său Campionat la Piloți, în timp ce Williams-Renault a câștigat al treilea campionat consecutiv de constructori, al șaptelea în total pentru Williams.

1994 a fost unul dintre cele mai tragice și controversate sezoane din istoria sportului. Marele Premiu al statului San Marino a văzut moartea debutantului austriac, Roland Ratzenberger, și a triplului campion mondial, Ayrton Senna; în timp ce o serie de alte incidente pe tot parcursul sezonului au dus la rănirea piloților, mecanicilor, spectatorilor și a unui mareșal de pistă.[1] FIA a făcut ulterior modificări radicale ale regulilor și reglementărilor de F1 într-un efort de a îmbunătăți siguranța. Schumacher a câștigat șase din primele șapte curse, construindu-și un avantaj semnificativ în campionatul piloților și pentru Benetton-Ford în campionatul constructorilor; a fost apoi descalificat din două curse și interzis din alte două, pilotul Williams, Damon Hill, câștigând toate cele patru pentru a reduce avantajul lui Schumacher la un singur punct până la ultima cursă din Australia. Acolo, Schumacher și Hill s-au ciocnit controversat în timp ce se luptau pentru conducerea cursei, Schumacher adjudecându-și campionatul la piloți.

Piloții și echipele înscrise în campionat[modificare | modificare sursă]

Piloții și echipele următoare au fost incluse în sezonul din 1994 al campionatului. Toate echipele au concurat cu anvelopele furnizate de Goodyear.

Imagine Concurent Constructor Motor Șasiu Piloți
Nr. Numele pilotului Etape
Williams FW16 Regatul Unit Rothmans Williams Renault Williams Renault RS6 3.5 V10 FW16
FW16B
0[a] Regatul Unit Damon Hill Toate
2 Brazilia Ayrton Senna 1–3
Regatul Unit David Coulthard 5–6, 8–13
Regatul Unit Nigel Mansell 7, 14–16
Tyrrell 022 Regatul Unit Tyrrell Racing Organisation Tyrrell Yamaha OX10B 3.5 V10 022 3 Japonia Ukyo Katayama Toate
4 Regatul Unit Mark Blundell Toate
Benetton B194 Regatul Unit Mild Seven Benetton Ford Benetton Ford EC Zetec-R 3.5 V8 B194 5 Germania Michael Schumacher 1–11, 14–16
Finlanda JJ Lehto 12–13
6 Țările de Jos Jos Verstappen 1–2, 7–14
Finlanda JJ Lehto 3–6
Regatul Unit Johnny Herbert 15–16
McLaren MP4/9 Regatul Unit Marlboro McLaren Peugeot McLaren Peugeot A6 3.5 V10 MP4/9 7 Finlanda Mika Häkkinen 1–9, 11–16
Franța Philippe Alliot 10
8 Regatul Unit Martin Brundle Toate
Footwork FA15 Regatul Unit Footwork Ford Footwork Ford HBE7/8 3.5 V8 FA15 9 Brazilia Christian Fittipaldi Toate
10 Italia Gianni Morbidelli Toate
Lotus 109 Regatul Unit Team Lotus Lotus Mugen Honda MF-351 HC 3.5 V10
Mugen Honda MF-351 HD 3.5 V10
107C
109
11 Portugalia Pedro Lamy 1–4
Italia Alessandro Zanardi 5–10, 12
Belgia Philippe Adams 11, 13
Franța Éric Bernard 14
Finlanda Mika Salo 15–16
12 Regatul Unit Johnny Herbert 1–13
Italia Alessandro Zanardi 14–16
Jordan 194 Republica Irlanda Sasol Jordan Jordan Hart 1035 3.5 V10 194 14 Brazilia Rubens Barrichello Toate
15 Regatul Unit Eddie Irvine 1, 5–16
Japonia Aguri Suzuki 2
Italia Andrea de Cesaris 3–4
Larrousse LH94 Franța Tourtel Larrousse F1 Larrousse Ford HBF7/8 3.5 V8 LH94 19 Monaco Olivier Beretta 1–10
Franța Philippe Alliot 11
Franța Yannick Dalmas 12–13
Japonia Hideki Noda 14–16
20 Franța Érik Comas 1–15
Elveția Jean-Denis Délétraz 16
Minardi M194 Italia Minardi Scuderia Italia Minardi Ford HBC7/8 3.5 V8 M193B
M194
23 Italia Pierluigi Martini Toate
24 Italia Michele Alboreto Toate
Ligier JS39B Franța Ligier Gitanes Blondes Ligier Renault RS6 3.5 V10 JS39B 25 Franța Éric Bernard 1–13
Regatul Unit Johnny Herbert 14
Franța Franck Lagorce 15–16
26 Franța Olivier Panis Toate
Ferrari 412T1 Italia Scuderia Ferrari Ferrari Ferrari 041 3.5 V12
Ferrari 043 3.5 V12
412T1
412T1B
27 Franța Jean Alesi 1, 4–16
Italia Nicola Larini 2–3
28 Austria Gerhard Berger Toate
Sauber C13 Elveția Broker Sauber Mercedes Sauber Mercedes-Benz 2175B 3.5 V10 C13 29 Austria Karl Wendlinger 1–4
Italia Andrea de Cesaris 6–14
Finlanda JJ Lehto 15–16
30 Germania Heinz-Harald Frentzen[b] Toate
Simtek S941 Regatul Unit MTV Simtek Ford Simtek Ford HBD6 3.5 V8 S941 31 Australia David Brabham Toate
32 Austria Roland Ratzenberger 1–3
Italia Andrea Montermini 5
Franța Jean-Marc Gounon 7–13
Italia Domenico Schiattarella 14, 16
Japonia Taki Inoue 15
Pacific PR01 Regatul Unit Pacific Grand Prix Pacific Ilmor 2175A 3.5 V10 PR01 33 Franța Paul Belmondo Toate
34 Franța Bertrand Gachot Toate

Calendar[modificare | modificare sursă]

Următoarele șaisprezece Mari Premii au avut loc în 1994.

1. Brazilia 2. Japonia 3. San Marino 4. Monaco
Marele Premiu al Braziliei
25-27 martie
Marele Premiu al Japoniei
15-17 aprilie
Marele Premiu al statului San Marino
29 apr-1 mai
Marele Premiu al Principatului Monaco
12, 14-15 mai

Interlagos (P)

Circuitul TI (P)

Imola (P)

Monaco (S)
5. Spania 6. Canada 7. Franța 8. Regatul Unit
Marele Premiu al Spaniei
27-29 mai
Marele Premiu al Canadei
10-12 iunie
Marele Premiu al Franței
1-3 iulie
Marele Premiu al Marii Britanii
8-10 iulie

Catalunya (P)

Gilles Villeneuve (S)

Magny-Cours (P)

Silverstone (P)
9. Germania 10. Ungaria 11. Belgia 12. Italia
Marele Premiu al Germaniei
29-31 iulie
Marele Premiu al Ungariei
12-14 august
Marele Premiu al Belgiei
26-28 august
Marele Premiu al Italiei
9-11 septembrie

Hockenheimring (P)

Hungaroring (P)

Spa-Francorchamps (P)

Monza (P)
13. Portugalia 14. Uniunea Europeană 15. Japonia 16. Australia
Marele Premiu al Portugaliei
23-25 septembrie
Marele Premiu al Europei
14-16 octombrie[c]
Marele Premiu al Japoniei
4-6 noiembrie
Marele Premiu al Australiei
11-13 octombrie

Estoril (P)

Jerez (P)

Suzuka (P)

Adelaide (S)
(P) - pistă; (S) - stradă.

Următoarea cursă a fost inclusă în calendarul provizoriu publicat de FIA, dar a fost anulată:

Mare Premiu Circuit Data programată
Argentina Marele Premiu al Argentinei
Oscar Alfredo Gálvez (P)
16 octombrie[d]

Rezultate și clasamente[modificare | modificare sursă]

Marile Premii[modificare | modificare sursă]

Etapa Mare Premiu Pole position Cel mai rapid tur Pilotul câștigător Constructorul câștigător Raport Lider
Pilot Dif.
1 Brazilia MP al Braziliei Brazilia Ayrton Senna Germania Michael Schumacher Germania Michael Schumacher Regatul Unit Benetton-Ford Raport Germania SCH 4
2 Japonia MP al Pacificului Brazilia Ayrton Senna Germania Michael Schumacher Germania Michael Schumacher Regatul Unit Benetton-Ford Raport 13
3 San Marino MP al statului San Marino Brazilia Ayrton Senna Regatul Unit Damon Hill Germania Michael Schumacher Regatul Unit Benetton-Ford Raport 23
4 Monaco MP al Principatului Monaco Germania Michael Schumacher Germania Michael Schumacher Germania Michael Schumacher Regatul Unit Benetton-Ford Raport 30
5 Spania MP al Spaniei Germania Michael Schumacher Germania Michael Schumacher Regatul Unit Damon Hill Regatul Unit Williams-Renault Raport 29
6 Canada MP al Canadei Germania Michael Schumacher Germania Michael Schumacher Germania Michael Schumacher Regatul Unit Benetton-Ford Raport 33
7 Franța MP al Franței Regatul Unit Damon Hill Regatul Unit Damon Hill Germania Michael Schumacher Regatul Unit Benetton-Ford Raport 37
8 Regatul Unit MP al Marii Britanii Regatul Unit Damon Hill Regatul Unit Damon Hill Regatul Unit Damon Hill Regatul Unit Williams-Renault Raport 27
9 Germania MP al Germaniei Austria Gerhard Berger Regatul Unit David Coulthard Austria Gerhard Berger Italia Ferrari Raport 27
10 Ungaria MP al Ungariei Germania Michael Schumacher Germania Michael Schumacher Germania Michael Schumacher Regatul Unit Benetton-Ford Raport 31
11 Belgia MP al Belgiei Brazilia Rubens Barrichello Regatul Unit Damon Hill Regatul Unit Damon Hill Regatul Unit Williams-Renault Raport 21
12 Italia MP al Italiei Franța Jean Alesi Regatul Unit Damon Hill Regatul Unit Damon Hill Regatul Unit Williams-Renault Raport 11
13 Portugalia MP al Portugaliei Austria Gerhard Berger Regatul Unit David Coulthard Regatul Unit Damon Hill Regatul Unit Williams-Renault Raport 1
14 Uniunea Europeană MP al Europei Germania Michael Schumacher Germania Michael Schumacher Germania Michael Schumacher Regatul Unit Benetton-Ford Raport 5
15 Japonia MP al Japoniei Germania Michael Schumacher Regatul Unit Damon Hill Regatul Unit Damon Hill Regatul Unit Williams-Renault Raport 1
16 Australia MP al Australiei Regatul Unit Nigel Mansell Germania Michael Schumacher Regatul Unit Nigel Mansell Regatul Unit Williams-Renault Raport 1

Sistemul de punctaj[modificare | modificare sursă]

Punctele sunt acordate primilor șase piloți care au terminat în fiecare cursă, folosind următoarea structură:

Loc 1 2 3 4 5 6
Puncte 10 6 4 3 2 1

Pentru a obține toate punctele, câștigătorul cursei trebuie să termine cel puțin 75% din distanța programată.[1] Jumătate de puncte sunt acordate dacă câștigătorul cursei termină mai puțin de 75% din distanță, cu condiția terminării a cel puțin două tururi complete. În cazul de egalitate la încheierea campionatului, se folosește un sistem de numărătoare, cel mai bun rezultat fiind folosit pentru a decide clasamentul final.[2]

Note
  • ^1 - În cazul în care nu sunt încheiate două tururi complete, nu se acordă nici un punct și cursa este abandonată.
  • ^2 - În cazul în care doi sau mai mulți piloți realizează același cel mai bun rezultat de un număr egal de ori, se va folosi următorul cel mai bun rezultat. Dacă doi sau mai mulți piloți vor avea un număr egal de rezultate de un număr egal de ori, FIA va nominaliza câștigătorul conform unor criterii pe care le va considera potrivite.

Clasament Campionatul Mondial al Piloților[modificare | modificare sursă]

Poz. Pilot BRA
Brazilia
PAC
Japonia
SMR
San Marino
MON
Monaco
ESP
Spania
CAN
Canada
FRA
Franța
GBR
Regatul Unit
GER
Germania
HUN
Ungaria
BEL
Belgia
ITA
Italia
POR
Portugalia
EUR
Uniunea Europeană
JPN
Japonia
AUS
Australia
Puncte
1 Germania Michael Schumacher 1R 1R 1 1P
R
2P
R
1P
R
1 DSC Ret 1P
R
DSC EX EX 1P
R
2P RetR[e] 92
2 Regatul Unit Damon Hill 2 Ret 6R Ret 1 2 2P
R
1P
R
8 2 1R 1R 1 2 1R Ret 91
3 Austria Gerhard Berger Ret 2 Ret 3 Ret 4 3 Ret 1P 12dagger Ret 2 RetP 5 Ret 2 41
4 Finlanda Mika Häkkinen Ret Ret 3 Ret Ret Ret Ret 3 Ret EX 2 3 3 3 7 12dagger 26
5 Franța Jean Alesi 3 5 4 3 Ret 2 Ret Ret Ret RetP Ret 10 3 6 24
6 Brazilia Rubens Barrichello 4 3 NSC Ret Ret 7 Ret 4 Ret Ret RetP 4 4 12 Ret 4 19
7 Regatul Unit Martin Brundle Ret Ret 8 2 11dagger Ret Ret Ret Ret 4dagger Ret 5 6 Ret Ret 3 16
8 Regatul Unit David Coulthard Ret 5 5 RetR Ret 4 6dagger 2R 14
9 Regatul Unit Nigel Mansell Ret Ret 4 1P 13
10 Țările de Jos Jos Verstappen Ret Ret Ret 8 Ret 3 3 Ret 5 Ret 10
11 Franța Olivier Panis 11 9 11 9 7 12 Ret 12 2 6 7 10 DSC 9 11 5 9
12 Regatul Unit Mark Blundell Ret Ret 9 Ret 3 10dagger 10 Ret Ret 5 5 Ret Ret 13 Ret Ret 8
13 Germania Heinz-Harald Frentzen Ret 5 7 DSA Ret Ret 4 7 Ret Ret Ret Ret Ret 6 6 7 7
14 Italia Nicola Larini Ret 2 6
15 Brazilia Christian Fittipaldi Ret 4 13dagger Ret Ret DSC 8 9 4 14dagger Ret Ret 8 17 8 8 6
16 Regatul Unit Eddie Irvine Ret 6 Ret Ret NS Ret Ret 13dagger Ret 7 4 5 Ret 6
17 Japonia Ukyo Katayama 5 Ret 5 Ret Ret Ret Ret 6 Ret Ret Ret Ret Ret 7 Ret Ret 5
18 Franța Éric Bernard Ret 10 12 Ret 8 13 Ret 13 3 10 10 7 10 18 4
19 Austria Karl Wendlinger 6 Ret 4 DSA 4
20 Italia Andrea de Cesaris Ret 4 Ret 6 Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret 4
21 Italia Pierluigi Martini 8 Ret Ret Ret 5 9 5 10 Ret Ret 8 Ret 12 15 Ret 9 4
22 Italia Gianni Morbidelli Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret 5 Ret 6 Ret 9 11 Ret Ret 3
23 Franța Érik Comas 9 6 Ret 10 Ret Ret 11dagger Ret 6 8 Ret 8 Ret Ret 9 2
24 Finlanda JJ Lehto Ret 7 Ret 6 9 Ret Ret 10 1
25 Italia Michele Alboreto Ret Ret Ret 6 Ret 11 Ret Ret Ret 7 9 Ret 13 14 Ret Ret 1
Regatul Unit Johnny Herbert 7 7 10 Ret Ret 8 7 11 Ret Ret 12 Ret 11 8 Ret Ret 0
Monaco Olivier Beretta Ret Ret Ret 8 NS Ret Ret 14 7 9 0
Portugalia Pedro Lamy 10 8 Ret 11 0
Franța Jean-Marc Gounon 9 16 Ret Ret 11 Ret 15 0
Italia Alessandro Zanardi 9 15 Ret Ret Ret 13 Ret 16 13 Ret 0
Australia David Brabham 12 Ret Ret Ret 10 14 Ret 15 Ret 11 Ret Ret Ret Ret 12 Ret 0
Finlanda Mika Salo 10 Ret 0
Austria Roland Ratzenberger NSC 11 NS[f] 0
Franța Franck Lagorce Ret 11 0
Franța Yannick Dalmas Ret 14 0
Belgia Philippe Adams Ret 16 0
Italia Domenico Schiattarella 19 Ret 0
Franța Bertrand Gachot Ret NSC Ret Ret Ret Ret NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC 0
Brazilia Ayrton Senna RetP RetP RetP[g] 0
Japonia Hideki Noda Ret Ret Ret 0
Franța Paul Belmondo NSC NSC NSC Ret Ret NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC 0
Franța Philippe Alliot Ret Ret 0
Japonia Aguri Suzuki Ret 0
Japonia Taki Inoue Ret 0
Elveția Jean-Denis Delétraz Ret 0
Italia Andrea Montermini NSC 0
Poz. Pilot BRA
Brazilia
PAC
Japonia
SMR
San Marino
MON
Monaco
ESP
Spania
CAN
Canada
FRA
Franța
GBR
Regatul Unit
GER
Germania
HUN
Ungaria
BEL
Belgia
ITA
Italia
POR
Portugalia
EUR
Uniunea Europeană
JPN
Japonia
AUS
Australia
Puncte
Legendă
Culoare Rezultat
Auriu Câștigător
Argintiu Locul 2
Bronz Locul 3
Verde Alte locuri care punctează
Albastru Alte locuri
Nu s-a clasat, dar a terminat cursa (NC)
Purpuriu Nu s-a clasat, retras (Ret)
Negru Descalificat (DSC)
Alb Nu a luat startul (NS)
Cursă anulată (C)
Roșu Nu s-a calificat (NSC)
Fără culoare Doar s-a antrenat (DSA)
Exclus (EX)
Nu a participat (celulă goală)
Adnotare Însemnătate
P Pole position
R Cel mai rapid tur
dagger Nu a terminat, dar a parcurs mai mult de 90% din cursă

Clasament Campionatul Mondial al Constructorilor[modificare | modificare sursă]

Poz. Constructor BRA
Brazilia
PAC
Japonia
SMR
San Marino
MON
Monaco
ESP
Spania
CAN
Canada
FRA
Franța
GBR
Regatul Unit
GER
Germania
HUN
Ungaria
BEL
Belgia
ITA
Italia
POR
Portugalia
EUR
Uniunea Europeană
JPN
Japonia
AUS
Australia
Puncte
1 Regatul Unit Williams-Renault 2 RetP 6R Ret 1 2 2P
R
1P
R
8 2 1R 1R 1 2 1R 1P[h] 118
RetP Ret RetP Ret 5 Ret 5 RetR Ret 4 6dagger 2R Ret 4 Ret
2 Regatul Unit Benetton-Ford 1R 1R 1 1P
R
2P
R
1P
R
1 8 Ret 1P
R
3 9 5 1P
R
2P RetR 103
Ret Ret Ret 7 Ret 6 Ret DSC Ret 3 DSC Ret Ret Ret Ret Ret
3 Italia Ferrari 3 2 2 3 4 3 3 2 1P 12dagger Ret RetP RetP 5 3 2 71
Ret Ret Ret 5 Ret 4 Ret Ret Ret Ret Ret 2 Ret 10 Ret 6
4 Regatul Unit McLaren-Peugeot Ret Ret 3 2 11dagger Ret Ret 3 Ret 4dagger 2 3 3 3 7 3 42
Ret Ret 8 Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret 5 6 Ret Ret 12dagger
5 Republica Irlanda Jordan-Hart 4 3 Ret 4 6 7 Ret 4 Ret Ret 13dagger 4 4 4 5 4 28
Ret Ret NSC Ret Ret Ret Ret NS Ret Ret RetP Ret 7 12 Ret Ret
6 Franța Ligier-Renault 11 9 11 9 7 12 Ret 12 2 6 7 7 10 8 11 5 13
Ret 10 12 Ret 8 13 Ret 13 3 10 10 10 DSC 9 Ret 11
7 Regatul Unit Tyrrell-Yamaha 5 Ret 5 Ret 3 10dagger 10 6 Ret 5 5 Ret Ret 7 Ret Ret 13
Ret Ret 9 Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret 13 Ret Ret
8 Elveția Sauber-Mercedes 6 5 4 DSA Ret Ret 4 7 Ret Ret Ret Ret Ret 6 6 7 12
Ret Ret 7 DSA Ret 6 Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret 10
9 Regatul Unit Footwork-Ford Ret 4 13dagger Ret Ret Ret 8 9 4 14dagger 6 Ret 8 11 8 8 9
Ret Ret Ret Ret Ret DSC Ret Ret 5 Ret Ret Ret 9 17 Ret Ret
10 Italia Minardi-Ford 8 Ret Ret 6 5 9 5 10 Ret 7 8 Ret 12 14 Ret 9 5
Ret Ret Ret Ret Ret 11 Ret Ret Ret Ret 9 Ret 13 15 Ret Ret
11 Franța Larrousse-Ford 9 6 Ret 8 Ret Ret 11dagger 14 6 8 Ret 8 14 Ret 9 Ret 2
Ret Ret Ret 10 NS Ret Ret Ret 7 9 Ret Ret Ret Ret Ret Ret
Regatul Unit Lotus-Mugen-Honda 7 7 10 11 9 8 7 11 Ret 13 12 Ret 11 16 10 Ret 0
10 8 Ret Ret Ret 15 Ret Ret Ret Ret Ret Ret 16 18 13 Ret
Regatul Unit Simtek-Ford 12 11 Ret Ret 10 14 9 15 Ret 11 11 Ret 15 19 12 Ret 0
NSC Ret NS NSC Ret 16 Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret
Regatul Unit Pacific-Ilmor Ret NSC Ret Ret Ret Ret NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC 0
NSC NSC NSC Ret Ret NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC
Poz. Constructor BRA
Brazilia
PAC
Japonia
SMR
San Marino
MON
Monaco
ESP
Spania
CAN
Canada
FRA
Franța
GBR
Regatul Unit
GER
Germania
HUN
Ungaria
BEL
Belgia
ITA
Italia
POR
Portugalia
EUR
Uniunea Europeană
JPN
Japonia
AUS
Australia
Puncte
Legendă
Culoare Rezultat
Auriu Câștigător
Argintiu Locul 2
Bronz Locul 3
Verde Alte locuri care punctează
Albastru Alte locuri
Nu s-a clasat, dar a terminat cursa (NC)
Purpuriu Nu s-a clasat, retras (Ret)
Negru Descalificat (DSC)
Alb Nu a luat startul (NS)
Cursă anulată (C)
Roșu Nu s-a calificat (NSC)
Fără culoare Doar s-a antrenat (DSA)
Exclus (EX)
Nu a participat (celulă goală)
Adnotare Însemnătate
P Pole position
R Cel mai rapid tur
dagger Nu a terminat, dar a parcurs mai mult de 90% din cursă

Note:

  • Pozițiile sunt sortate după cel mai bun rezultat, rândurile nefiind legate de piloți. În caz de egalitate de puncte, cele mai bune poziții obținute au determinat rezultatul.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Odată cu retragerea campionului în exercițiu, Alain Prost, numărul 1 nu a fost atribuit; Damon Hill a concurat cu numărul 0.
  2. ^ Heinz-Harald Frentzen a fost înscris în Marele Premiu al Principatului Monaco, dar ulterior s-a retras în urma accidentului coechipierului Karl Wendlinger din antrenamentele libere.
  3. ^ Marele Premiu al Europei nu se afla în calendarul inițial de Formula 1 din 1994, dar a fost adăugat ulterior pentru data de 16 octombrie ca înlocuitor pentru Marele Premiu al Argentinei.
  4. ^ Marele Premiu al Argentinei a fost inițial programat pentru 16 octombrie, dar a fost anulat deoarece Autódromo Oscar Alfredo Gálvez care era modernizat din 1991, era încă în curs de lucru și proprietarii nu au terminat proiectul.
  5. ^ Michael Schumacher și-a adjudecat titlul la piloți la Marele Premiu al Australiei.
  6. ^ Roland Ratzenberger a decedat într-un accident la curba Villeneuve în timpul calificărilor pentru Marele Premiu al statului San Marino din 1994.
  7. ^ Ayrton Senna a murit într-un accident în virajul Tamburello în timp ce conducea Marele Premiu al statului San Marino din 1994.
  8. ^ Williams-Renault și-a adjudecat titlul la constructori la Marele Premiu al Australiei.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „The diary of disaster”. Motor Sport. decembrie 2004. Accesat în .