Sezonul de Formula 1 din 1995

Campionatul Mondial de Formula 1 Sezonul 1995
← Sezonul anterior Sezonul următor →
Durată	26 martie - 12 noiembrie
Nr. curse	17
Nr. piloți	35
Nr. echipe	13
Campionul la Piloți
Michael Schumacher (Al 2-lea titlu)
Campionul la Constructori
Benetton-Renault (Primul titlu)

Campionatul Mondial de Formula 1 din 1995 a fost cel de-al 49-lea sezon al curselor auto pentru mașinile de Formula 1, recunoscut de organismul de conducere al sportului internațional, Federația Internațională de Automobilism, ca fiind competiția de cea mai înaltă clasă pentru mașinile de curse. A inclus cea de-a 46-a ediție a Campionatului Mondial al Piloților, și a 38-a ediție a Campionatului Mondial al Constructorilor. Sezonul a fost disputat pe parcursul a șaptesprezece curse, începând în Brazilia pe 26 martie și terminându-se în Australia pe 12 noiembrie.

Michael Schumacher a câștigat al doilea său campionat consecutiv la piloți, iar Benetton a câștigat campionatul constructorilor, primul și singurul titlu de constructori pentru echipa Benetton.

Piloții și echipele înscrise în campionat[modificare | modificare sursă]

Piloții și echipele următoare au fost incluse în sezonul din 1995 al campionatului. Toate echipele au concurat cu anvelopele furnizate de Goodyear.^[1][2]

Imagine	Concurent	Constructor	Motor	Șasiu	Piloți
					Nr.	Numele pilotului	Etape
	Mild Seven Benetton Renault	Benetton	Renault RS7 3.0 V10	B195	1	Michael Schumacher	Toate
					2	Johnny Herbert	Toate
	Nokia Tyrrell Yamaha	Tyrrell	Yamaha OX10C 3.0 V10	023	3	Ukyo Katayama	1–13, 15–17
						Gabriele Tarquini	14
					4	Mika Salo	Toate
	Rothmans Williams Renault	Williams	Renault RS7 3.0 V10	FW17 FW17B	5	Damon Hill	Toate
					6	David Coulthard	Toate
	Marlboro McLaren Mercedes	McLaren	Mercedes FO 110 3.0 V10	MP4/10 MP4/10B MP4/10C	7	Mark Blundell	1–2, 5–17
						Nigel Mansell	3–4
					8	Mika Häkkinen	1–14, 16–17
						Jan Magnussen	15
	Footwork Hart	Footwork	Hart 830 3.0 V8	FA16	9	Gianni Morbidelli	1–7, 15–17
						Massimiliano Papis	8–14
					10	Taki Inoue	Toate
	MTV Simtek Ford[a]	Simtek	Ford EDB 3.0 V8	S951	11	Domenico Schiattarella	1–5
					12	Jos Verstappen	1–5
	Total Jordan Peugeot	Jordan	Peugeot A10 3.0 V10	195	14	Rubens Barrichello	Toate
					15	Eddie Irvine	Toate
	Pacific Team Lotus	Pacific	Ford EDC 3.0 V8	PR02	16	Bertrand Gachot	1–8, 15–17
						Giovanni Lavaggi	9–12
						Jean-Denis Delétraz	13–14
					17	Andrea Montermini	Toate
	Parmalat Forti Ford	Forti	Ford EDD 3.0 V8	FG01	21	Pedro Diniz	Toate
					22	Roberto Moreno	Toate
	Minardi Scuderia Italia	Minardi	Ford EDM 3.0 V8	M195	23	Pierluigi Martini	1–9
						Pedro Lamy	10–17
					24	Luca Badoer	Toate
	Ligier Gitanes Blondes	Ligier	Mugen-Honda MF-301 3.0 V10	JS41	25	Aguri Suzuki	1–3, 9, 15–16
						Martin Brundle	4–8, 10–14, 17
					26	Olivier Panis	Toate
	Scuderia Ferrari	Ferrari	Ferrari 044/1 3.0 V12	412T2	27	Jean Alesi	Toate
					28	Gerhard Berger	Toate
	Red Bull Sauber Ford	Sauber	Ford ECA Zetec-R 3.0 V8	C14	29	Karl Wendlinger	1–4, 16–17
						Jean-Christophe Boullion	5–15
					30	Heinz-Harald Frentzen	Toate

• Echipa Junior Larrousse F1 a fost înscrisă în campionat, însă nu a participat la nicio cursă.

Calendar[modificare | modificare sursă]

Următoarele șaptesprezece Mari Premii au avut loc în 1995.

1.	2.	3.	4.
Marele Premiu al Braziliei 24-26 martie	Marele Premiu al Argentinei 7-9 aprilie	Marele Premiu al statului San Marino 28-30 aprilie	Marele Premiu al Spaniei 12-14 mai
Interlagos (P)	Oscar Alfredo Gálvez (P)	Imola (P)	Catalunya (P)
5.	6.	7.	8.
Marele Premiu al Principatului Monaco 25, 27-28 mai	Marele Premiu al Canadei 9-11 iunie	Marele Premiu al Franței 30 iun-2 iul	Marele Premiu al Marii Britanii 14-16 iulie
Monaco (S)	Gilles Villeneuve (S)	Magny-Cours (P)	Silverstone (P)
9.	10.	11.	12.
Marele Premiu al Germaniei 28-30 iulie	Marele Premiu al Ungariei 11-13 august	Marele Premiu al Belgiei 25-27 august	Marele Premiu al Italiei 8-10 septembrie
Hockenheimring (P)	Hungaroring (P)	Spa-Francorchamps (P)	Monza (P)
13.	14.	15.	16.
Marele Premiu al Portugaliei 22-24 septembrie	Marele Premiu al Europei 29 sep-1 oct	Marele Premiu al Pacificului 20-22 octombrie[b]	Marele Premiu al Japoniei 27-29 octombrie
Estoril (P)	Nürburgring (P)	Circuitul TI (P)	Suzuka (P)
17.
Marele Premiu al Australiei 10-12 noiembrie
Adelaide (S)
(P) - pistă; (S) - stradă.

Rezultate și clasamente[modificare | modificare sursă]

Marile Premii[modificare | modificare sursă]

Etapa	Mare Premiu	Pole position	Cel mai rapid tur	Pilotul câștigător	Constructorul câștigător	Raport	Lider
							Pilot	Dif.
1	MP al Braziliei	Damon Hill	Michael Schumacher	Michael Schumacher	Benetton-Renault	Raport	SCH	4
2	MP al Argentinei	David Coulthard	Michael Schumacher	Damon Hill	Williams-Renault	Raport		4
3	MP al statului San Marino	Michael Schumacher	Gerhard Berger	Damon Hill	Williams-Renault	Raport	HIL	4
4	MP al Spaniei	Michael Schumacher	Damon Hill	Michael Schumacher	Benetton-Renault	Raport	SCH	1
5	MP al Principatului Monaco	Damon Hill	Jean Alesi	Michael Schumacher	Benetton-Renault	Raport		5
6	MP al Canadei	Michael Schumacher	Michael Schumacher	Jean Alesi	Ferrari	Raport		7
7	MP al Franței	Damon Hill	Michael Schumacher	Michael Schumacher	Benetton-Renault	Raport		11
8	MP al Marii Britanii	Damon Hill	Damon Hill	Johnny Herbert	Benetton-Renault	Raport		11
9	MP al Germaniei	Damon Hill	Michael Schumacher	Michael Schumacher	Benetton-Renault	Raport		21
10	MP al Ungariei	Damon Hill	Damon Hill	Damon Hill	Williams-Renault	Raport		11
11	MP al Belgiei	Gerhard Berger	David Coulthard	Michael Schumacher	Benetton-Renault	Raport		15
12	MP al Italiei	David Coulthard	Gerhard Berger	Johnny Herbert	Benetton-Renault	Raport		15
13	MP al Portugaliei	David Coulthard	David Coulthard	David Coulthard	Williams-Renault	Raport		17
14	MP al Europei	David Coulthard	Michael Schumacher	Michael Schumacher	Benetton-Renault	Raport		27
15	MP al Pacificului	David Coulthard	Michael Schumacher	Michael Schumacher	Benetton-Renault	Raport		33
16	MP al Japoniei	Michael Schumacher	Michael Schumacher	Michael Schumacher	Benetton-Renault	Raport		43
17	MP al Australiei	Damon Hill	Damon Hill	Damon Hill	Williams-Renault	Raport		33

Sistemul de punctaj[modificare | modificare sursă]

Punctele sunt acordate primilor șase piloți care au terminat în fiecare cursă, folosind următoarea structură:

Pentru a obține toate punctele, câștigătorul cursei trebuie să termine cel puțin 75% din distanța programată.^[1] Jumătate de puncte sunt acordate dacă câștigătorul cursei termină mai puțin de 75% din distanță, cu condiția terminării a cel puțin două tururi complete. În cazul de egalitate la încheierea campionatului, se folosește un sistem de numărătoare, cel mai bun rezultat fiind folosit pentru a decide clasamentul final.^[2]

Note

• ^1 - În cazul în care nu sunt încheiate două tururi complete, nu se acordă nici un punct și cursa este abandonată.
• ^2 - În cazul în care doi sau mai mulți piloți realizează același cel mai bun rezultat de un număr egal de ori, se va folosi următorul cel mai bun rezultat. Dacă doi sau mai mulți piloți vor avea un număr egal de rezultate de un număr egal de ori, FIA va nominaliza câștigătorul conform unor criterii pe care le va considera potrivite.

Clasament Campionatul Mondial al Piloților[modificare | modificare sursă]

Poz.	Pilot	BRA	ARG	SMR	ESP	MON	CAN	FRA	GBR	GER	HUN	BEL	ITA	POR	EUR	PAC	JPN	AUS	Puncte
1	Michael Schumacher	1R	3R	AbP	1P	1	5P R	1R	Ab	1R	11*	1	Ab	2	1R	1R[c]	1P R	Ab	102
2	Damon Hill	AbP	1	1	4R	2P	Ab	2P	AbP R	AbP	1P R	2	Ab	3	Ab	3	Ab	1P R	69
3	David Coulthard	2	AbP	4	Ab	Ab	Ab	3	3	2	2	AbR	AbP	1P R	3P	2P	Ab	Ab	49
4	Johnny Herbert	Ab	4	7	2	4	Ab	Ab	1	4	4	7	1	7	5	6	3	Ab	45
5	Jean Alesi	5	2	2	Ab	AbR	1	5	2	Ab	Ab	Ab	Ab	5	2	5	Ab	Ab	42
6	Gerhard Berger	3	6	3R	3	3	11*	12	Ab	3	3	AbP	AbR	4	Ab	4	Ab	Ab	31
7	Mika Häkkinen	4	Ab	5	Ab	Ab	Ab	7	Ab	Ab	Ab	Ab	2	Ab	8		2	NS	17
8	Olivier Panis	Ab	7	9	6	Ab	4	8	4	Ab	6	9	Ab	Ab	Ab	8	5	2	16
9	Heinz-Harald Frentzen	Ab	5	6	8	6	Ab	10	6	Ab	5	4	3	6	Ab	7	8	Ab	15
10	Mark Blundell	6	Ab			5	Ab	11	5	Ab	Ab	5	4	9	Ab	9	7	4	13
11	Rubens Barrichello	Ab	Ab	Ab	7	Ab	2	6	11*	Ab	7	6	Ab	11	4	Ab	Ab	Ab	11
12	Eddie Irvine	Ab	Ab	8	5	Ab	3	9	Ab	9*	13*	Ab	Ab	10	6	11	4	Ab	10
13	Martin Brundle				9	Ab	10*	4	Ab		Ab	3	Ab	8	7			Ab	7
14	Gianni Morbidelli	Ab	Ab	13	11	9	6	14								Ab	Ab	3	5
15	Mika Salo	7	Ab	Ab	10	Ab	7	15	8	Ab	Ab	8	5	13	10	12	6	5	5
16	Jean-Christophe Boullion					8*	Ab	Ab	9	5	10	11	6	12	Ab	Ab			3
17	Aguri Suzuki	8	Ab	11						6						Ab	NS		1
18	Pedro Lamy										9	10	Ab	Ab	9	13	11	6	1
—	Pierluigi Martini	NS	Ab	12	14	7	Ab	Ab	7	Ab									0
—	Ukyo Katayama	Ab	8	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	7	Ab	Ab	10	Ab		14	Ab	Ab	0
—	Pedro Diniz	10	NC	NC	Ab	10	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	13	9	16	13	17	Ab	7	0
—	Massimiliano Papis								Ab	Ab	Ab	Ab	7	Ab	12				0
—	Luca Badoer	Ab	NS	14	Ab	Ab	8	13	10	Ab	8	Ab	Ab	14	11	15	9	NS	0
—	Taki Inoue	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	9	Ab	Ab	Ab	Ab	12	8	15	Ab	Ab	12	Ab	0
—	Andrea Montermini	9	Ab	Ab	NS	DSC	Ab	NC	Ab	8	12	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	0
—	Bertrand Gachot	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	12							Ab	Ab	8	0
—	Domenico Schiattarella	Ab	9	Ab	15	NS													0
—	Karl Wendlinger	Ab	Ab	Ab	13												10	Ab	0
—	Nigel Mansell			10	Ab														0
—	Jan Magnussen															10			0
—	Jos Verstappen	Ab	Ab	Ab	12	NS													0
—	Roberto Moreno	Ab	NC	NC	Ab	Ab	Ab	16	Ab	Ab	Ab	14	Ab	17	Ab	16	Ab	Ab	0
—	Gabriele Tarquini														14				0
—	Jean-Denis Delétraz													Ab	15				0
—	Giovanni Lavaggi									Ab	Ab	Ab	Ab						0
Poz.	Pilot	BRA	ARG	SMR	ESP	MON	CAN	FRA	GBR	GER	HUN	BEL	ITA	POR	EUR	PAC	JPN	AUS	Puncte
Sursa:[3]

Clasament Campionatul Mondial al Constructorilor[modificare | modificare sursă]

Poz.	Constructor	BRA	ARG	SMR	ESP	MON	CAN	FRA	GBR	GER	HUN	BEL	ITA	POR	EUR	PAC	JPN	AUS	Puncte
1	Benetton-Renault	1R[d]	3R	7	1P	1	5P R	1R	1	1R	4	1	1	2	1R	1R	1P R[e]	Ab	137 (147)[d]
		Ab	4	AbP	2	4	Ab	Ab	Ab	4	11*	7	Ab	7	5	6	3	Ab
2	Williams-Renault	2[d]	1	1	4R	2P	Ab	2P	3	2	1P R	2	AbP	1P R	3P	2P	Ab	1P R	112 (118)[d]
		AbP	AbP	4	Ab	Ab	Ab	3	AbP R	AbP	2	AbR	Ab	3	Ab	3	Ab	Ab
3	Ferrari	3	2	2	3	3	1	5	2	3	3	AbP	AbR	4	2	4	Ab	Ab	73
		5	6	3R	Ab	AbR	11*	12	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	5	Ab	5	Ab	Ab
4	McLaren-Mercedes	4	Ab	5	Ab	5	Ab	7	5	Ab	Ab	5	2	9	8	9	2	4	30
		6	Ab	10	Ab	Ab	Ab	11	Ab	Ab	Ab	Ab	4	Ab	Ab	10	7	NS
5	Ligier-Mugen-Honda	8	7	9	6	Ab	4	4	4	6	6	3	Ab	8	7	8	5	2	24
		Ab	Ab	11	9	Ab	10*	8	Ab	Ab	Ab	9	Ab	Ab	Ab	Ab	NS	Ab
6	Jordan-Peugeot	Ab	Ab	8	5	Ab	2	6	11*	9*	7	6	Ab	10	4	11	4	Ab	21
		Ab	Ab	Ab	7	Ab	3	9	Ab	Ab	13*	Ab	Ab	11	6	Ab	Ab	Ab
7	Sauber-Ford	Ab	5	6	8	6	Ab	10	6	5	5	4	3	6	Ab	7	8	Ab	18
		Ab	Ab	Ab	13	8*	Ab	Ab	9	Ab	10	11	6	12	Ab	Ab	10	Ab
8	Footwork-Hart	Ab	Ab	13	11	9	6	14	Ab	Ab	Ab	12	7	15	12	Ab	12	3	5
		Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	9	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	8	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab
9	Tyrrell-Yamaha	7	8	Ab	10	Ab	7	15	8	7	Ab	8	5	13	10	12	6	5	5
		Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	10	Ab	14	14	Ab	Ab
10	Minardi-Ford	Ab	Ab	12	14	7	8	13	7	Ab	9	10	Ab	14	9	13	9	6	1
		NS	NS	14	Ab	Ab	Ab	Ab	10	Ab	8	Ab	Ab	Ab	11	15	11	NS
—	Forti-Ford	10	NC	NC	Ab	10	Ab	16	Ab	Ab	Ab	13	9	16	13	16	Ab	7	0
		Ab	NC	NC	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	14	Ab	17	Ab	17	Ab	Ab
—	Pacific-Ford	9	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	NC	12	8	12	Ab	Ab	Ab	15	Ab	Ab	8	0
		Ab	Ab	Ab	NS	DSC	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab
—	Simtek-Ford	Ab	9	Ab	12	NS													0
		Ab	Ab	Ab	15
Poz.	Constructor	BRA	ARG	SMR	ESP	MON	CAN	FRA	GBR	GER	HUN	BEL	ITA	POR	EUR	PAC	JPN	AUS	Puncte
Sursa:[4]

Note:

• Pozițiile sunt sortate după cel mai bun rezultat, rândurile nefiind legate de piloți. În caz de egalitate de puncte, cele mai bune poziții obținute au determinat rezultatul.

Rezultatele evenimentului non-campionat[modificare | modificare sursă]

Sezonul 1995 a inclus, de asemenea, un singur eveniment care nu a fost luat în considerare pentru Campionatul Mondial, Formula 1 indoor trophy la Salonul Auto Bologna.

Numele cursei	Locație	Data	Pilotul câștigător	Constructor
Formula 1 Indoor Trophy	Salonul Auto Bologna	7–8 decembrie	Luca Badoer	Minardi

Note[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]