Sezonul de Formula 1 din 2007

Campionatul Mondial de Formula 1 Sezonul 2007
← Sezonul anterior Sezonul următor →
Durată	18 martie - 21 octombrie
Nr. curse	17
Nr. piloți	26
Nr. echipe	11
Campionul la Piloți
Kimi Räikkönen (Primul titlu)
Campionul la Constructori
Ferrari (Al 15-lea titlu)

Campionatul Mondial de Formula 1 din 2007 a fost cel de-al 61-lea sezon al curselor auto pentru mașinile de Formula 1, recunoscut de organismul de conducere al sportului internațional, Federația Internațională de Automobilism, ca fiind competiția de cea mai înaltă clasă pentru mașinile de curse. A inclus cea de-a 58-a ediție a Campionatului Mondial al Piloților, și a 50-a ediție a Campionatului Mondial al Constructorilor. Sezonul a fost disputat pe parcursul a șaptesprezece curse, începând în Australia pe 18 martie și terminându-se în Brazilia pe 21 octombrie. Un subiect major de discuție al sezonului a fost o controversă de spionaj ce a implicat echipele Ferrari și McLaren, care a dus la excluderea lui McLaren din Campionatul Constructorilor. Drept urmare, Ferrari a câștigat campionatul la Marele Premiu al Belgiei. Sezonul 2007 a anunțat sfârșitul Acordului Concorde existent între constructorii de Formula 1 existenți și Bernie Ecclestone. În special, Mercedes-Benz, BMW și Honda au avut o serie de dezacorduri restante cu FIA și Ecclestone din motive financiare și tehnice. Aceștia amenințaseră că vor boicota Formula 1 începând cu sezonul 2008 și, în schimb, își vor organiza propria serie rivală, înainte de a semna un memorandum de înțelegere la Marele Premiu al Spaniei din 2006.^[1]

Campionatul la Piloți a fost câștigat de Kimi Räikkönen de la Ferrari, cu un punct avans în ultima cursă a sezonului, făcându-l pe Räikkönen al treilea pilot finlandez care a luat titlul. Un recurs al echipei McLaren privind legalitatea unor mașini în cursa finală ar fi putut modifica clasamentul campionatului,^[2] dar pe 16 noiembrie, recursul a fost respins de Curtea Internațională de Apel, confirmând rezultatele campionatului.^[3] Räikkönen a intrat în cursa finală de pe poziția a treia în clasamentul piloților, dar a devenit campion după linia de sosire, lucru realizat pentru prima dată de Giuseppe Farina în 1950.

Renault, care a fost campioana en-titre la constructori, s-a dovedit a fi necompetitivă, mașina lor, R27, luând locul trei în clasamentul constructorilor (după descalificarea lui McLaren de pe locul doi).^[4] Renault a atins un podium în timpul sezonului, Heikki Kovalainen terminând pe locul al doilea la Marele Premiu al Japoniei din 2007 afectat de ploaie.

Retragerea lui Michelin din Formula 1 la sfârșitul anului 2006 a însemnat că Bridgestone a fost singurul furnizor de anvelope pentru 2007. Sezonul acesta a marcat și al șaptelea și ultimul sezon, de la reintroducerea sa în 2001, în care utilizarea controlului tracțiunii a fost permisă în Formula 1. Unitățile de control electronice (ECU) standardizate au fost mandatate de FIA începând cu sezonul 2008, ceea ce a interzis echipelor să folosească acest tip de tehnologie.^[5][6]

Piloții și echipele înscrise în campionat[modificare | modificare sursă]

Piloții și echipele următoare au fost incluse în sezonul din 2007 al campionatului.^[7] Echipele au concurat cu anvelopele furnizate de Bridgestone.

Imagine	Concurent	Constructor	Motor	Șasiu	Piloți
					Nr.	Numele pilotului	Etape
	Vodafone McLaren Mercedes	McLaren	Mercedes FO 108T	MP4-22	1	Fernando Alonso	Toate
					2	Lewis Hamilton	Toate
	ING Renault F1 Team	Renault	Renault RS27	R27	3	Giancarlo Fisichella	Toate
					4	Heikki Kovalainen	Toate
	Scuderia Ferrari Marlboro	Ferrari	Ferrari 056 2007	F2007	5	Felipe Massa	Toate
					6	Kimi Räikkönen	Toate
	Honda Racing F1 Team	Honda	Honda RA807E	RA107	7	Jenson Button	Toate
					8	Rubens Barrichello	Toate
	BMW Sauber F1 Team	BMW	BMW P86/7	F1.07	9	Nick Heidfeld	Toate
					10	Robert Kubica	1–6, 8–17
						Sebastian Vettel	7
	Panasonic Toyota Racing	Toyota	Toyota RVX-07	TF107	11	Ralf Schumacher	Toate
					12	Jarno Trulli	Toate
	Red Bull Racing	Red Bull	Renault RS27	RB3	14	David Coulthard	Toate
					15	Mark Webber	Toate
	AT&T Williams	Williams	Toyota RVX-07	FW29	16	Nico Rosberg	Toate
					17	Alexander Wurz	1–16
						Kazuki Nakajima	17
	Scuderia Toro Rosso	STR	Ferrari 2006	STR2	18	Vitantonio Liuzzi	Toate
					19	Scott Speed	1–10
					Sebastian Vettel	11–17
	Etihad Aldar Spyker F1 Team	Spyker	Ferrari 056 2006	F8-VII F8-VIIB	20	Adrian Sutil	Toate
					21	Christijan Albers	1–9
						Markus Winkelhock	10
						Sakon Yamamoto	11–17
	Super Aguri F1 Team	Super Aguri	Honda RA807E	SA07	22	Takuma Sato	Toate
					23	Anthony Davidson	Toate
Surse:[8][9][10]

Schimbări la echipe[modificare | modificare sursă]

• Midland F1 a fost vândută companiei neerlandeze, Spyker Cars, și a devenit Spyker F1 Team. Noua echipă nu va moșteni palmaresul echipei Midland F1.
• Cosworth a părăsit Formula 1 la finele sezonului 2006, dar nu ca urmare a unei decizii interne, ci din cauză că nu și-a găsit un partener.
• Ross Brawn și Paolo Martinelli, ambii de la Scuderia Ferrari, au părăsit Formula 1 la finele sezonului 2006.
• Producătorul de pneuri Michelin s-a retras din campionat la finele sezonului 2006.
• Lucky Strike și Mild Seven, producătorii de tutun care au sponsorizat echipele Honda și Renault au părăsit Formula 1.
• Vodafone a părăsit Scuderia Ferrari, acolo unde era sponsor secundar, și și-a unit forțele cu McLaren acolo unde a devenit sponsor principal.
• ING a devenit sponsorul principal al echipei Renault.
• Următoarele echipe și-au schimbat furnizorul de motoare:
  • Red Bull va primi motoare de la Renault în detrimentul Ferrari;
  • Williams va primi motoare de la Toyota în detrimentul Cosworth;
  • Scuderia Toro Rosso va primi motoare de la Ferrari în detrimentul Cosworth;
  • Spyker va primi motoare de la Ferrari.

Schimbări la piloți[modificare | modificare sursă]

• Michael Schumacher s-a retras din Formula 1 la finele sezonului 2006, părăsind-o pe Ferrari.
• Următorii piloți și-au schimbat echipele la care au evoluat în 2006:
  • Fernando Alonso a plecat la McLaren după ce a părăsit pe Renault;
  • Kimi Räikkönen a plecat la Ferrari după ce a părăsit pe McLaren;
  • Mark Webber a plecat la Red Bull după ce a părăsit pe Williams;
• Următorii piloți au debutat în Formula 1 în prima cursă a sezonului 2007:
  • Heikki Kovalainen la Renault;
  • Lewis Hamilton la McLaren;
  • Adrian Sutil la Spyker.
• Alexander Wurz a revenit în Formula 1 ca și pilot. Ultima sa apariție a fost în 2005.
• Anthony Davidson a revenit și el în Formula 1 ca și pilot. Ultima sa apariție a fost în 2005.

Calendar[modificare | modificare sursă]

Calendarul final a fost lansat pe 18 octombrie 2006.

1.	2.	3.	4.
Marele Premiu al Australiei 16-18 martie	Marele Premiu al Malaysiei 6-8 aprilie	Marele Premiu al Bahrainului 13-15 aprilie	Marele Premiu al Spaniei 11-13 mai
Albert Park (S)	Sepang (P)	Sakhir (P)	Catalunya (P)
5.	6.	7.	8.
Marele Premiu al Principatului Monaco 24, 26-27 mai	Marele Premiu al Canadei 8-10 iunie	Marele Premiu al Statelor Unite 15-17 iunie	Marele Premiu al Franței 29 iun-1 iul
Monaco (S)	Gilles Villeneuve (S)	Indianapolis (P)	Magny-Cours (P)
9.	10.	11.	12.
Marele Premiu al Marii Britanii 6-8 iulie	Marele Premiu al Europei 20-22 iulie	Marele Premiu al Ungariei 3-5 august	Marele Premiu al Turciei 24-26 august
Silverstone (P)	Nürburgring (P)	Hungaroring (P)	Istanbul Park (P)
13.	14.	15.	16.
Marele Premiu al Italiei 7-9 septembrie	Marele Premiu al Belgiei 14-16 septembrie	Marele Premiu al Japoniei 28-30 septembrie	Marele Premiu al Chinei 5-7 octombrie
Monza (P)	Spa-Francorchamps (P)	Fuji (P)	Shanghai (P)
17.
Marele Premiu al Braziliei 19-21 octombrie
Interlagos (P)
(P) - pistă; (S) - stradă. Surse:[11]

• Marele Premiu al Japoniei își schimbă gazda de la Suzuka la Fuji
• Marele Premiu al Germaniei nu are loc, dar este organizat în continuare un Mare Premiu în Germania, Marele Premiu al Europei, cu gazda la Nürburgring.
• Marele Premiu al Belgiei este reprimit în campionat după un an de absență.

Schimbări de regulament[modificare | modificare sursă]

• Motoarele folosite în Marele Premiu al Japoniei din 2006 vor fi folosite, din punct de vedere al caracteristicilor, și în sezoanele 2007 și 2008, dezvoltarea lor fiind interzisă;
• Nicio echipă nu mai are dreptul să folosească trei mașini în timpul antrenamentelor de vineri;
• Echipele au dreptul să folosească trei piloți în timpul antrenamentelor de vineri, dar doar două mașini;
• Cele două sesiuni de antrenamente de vineri vor avea 90 minute fiecare, față de 60 minute în 2006;
• Motoarele schimbate în timpul antrenamentelor de vineri nu vor atrage penalizarea de zece locuri pe grila de start așa cum a fost până acum;
• Toate mașinile vor trebui sa aibă în cockpit beculețe în culorile roșu, galben, verde, amplasate într-un loc vizibil pilotului. Acestea vor indica diverse semnale: roșu înseamnă că antrenamentul, sesiunea de calificări sau, după caz, cursa, au fost oprite, iar pilotul este obligat să se retragă la boxe, galben înseamnă pericol pe circuit, orice depășire fiind interzisă, verde înseamnă că totul poate decurge normal;
• Opririle la boxe în timpul intrării pe pistă a safety carului sunt de-acum interzise.

Rezultate și clasamente[modificare | modificare sursă]

Marile Premii[modificare | modificare sursă]

Etapa	Mare Premiu	Pole position	Cel mai rapid tur	Pilotul câștigător	Constructorul câștigător	Raport	Lider
							Pilot	Dif.
1	MP al Australiei	Kimi Räikkönen	Kimi Räikkönen	Kimi Räikkönen	Ferrari	Raport	RAI	2
2	MP al Malaysiei	Felipe Massa	Lewis Hamilton	Fernando Alonso	McLaren-Mercedes	Raport	ALO	2
3	MP al Bahrainului	Felipe Massa	Felipe Massa	Felipe Massa	Ferrari	Raport		0
4	MP al Spaniei	Felipe Massa	Felipe Massa	Felipe Massa	Ferrari	Raport	HAM	2
5	MP al Principatului Monaco	Fernando Alonso	Fernando Alonso	Fernando Alonso	McLaren-Mercedes	Raport	ALO	0
6	MP al Canadei	Lewis Hamilton	Fernando Alonso	Lewis Hamilton	McLaren-Mercedes	Raport	HAM	8
7	MP al Statelor Unite	Lewis Hamilton	Kimi Räikkönen	Lewis Hamilton	McLaren-Mercedes	Raport		10
8	MP al Franței	Felipe Massa	Felipe Massa	Kimi Räikkönen	Ferrari	Raport		14
9	MP al Marii Britanii	Lewis Hamilton	Kimi Räikkönen	Kimi Räikkönen	Ferrari	Raport		12
10	MP al Europei	Kimi Räikkönen	Felipe Massa	Fernando Alonso	McLaren-Mercedes	Raport		2
11	MP al Ungariei	Lewis Hamilton[a]	Kimi Räikkönen	Lewis Hamilton	McLaren-Mercedes[b]	Raport		7
12	MP al Turciei	Felipe Massa	Kimi Räikkönen	Felipe Massa	Ferrari	Raport		5
13	MP al Italiei	Fernando Alonso	Fernando Alonso	Fernando Alonso	McLaren-Mercedes[c]	Raport		3
14	MP al Belgiei	Kimi Räikkönen	Felipe Massa	Kimi Räikkönen	Ferrari	Raport		2
15	MP al Japoniei	Lewis Hamilton	Lewis Hamilton	Lewis Hamilton	McLaren-Mercedes[c]	Raport		12
16	MP al Chinei	Lewis Hamilton	Felipe Massa	Kimi Räikkönen	Ferrari	Raport		4
17	MP al Braziliei	Felipe Massa	Kimi Räikkönen	Kimi Räikkönen	Ferrari	Raport	RAI	1

Sistemul de punctaj[modificare | modificare sursă]

Punctele sunt acordate primilor opt piloți care au terminat în fiecare cursă, folosind următoarea structură:

Pentru a obține toate punctele, câștigătorul cursei trebuie să termine cel puțin 75% din distanța programată.^[1] Jumătate de puncte sunt acordate dacă câștigătorul cursei termină mai puțin de 75% din distanță, cu condiția terminării a cel puțin două tururi complete. În cazul de egalitate la încheierea campionatului, se folosește un sistem de numărătoare, cel mai bun rezultat fiind folosit pentru a decide clasamentul final.^[2]

Note

• ^1 - În cazul în care nu sunt încheiate două tururi complete, nu se acordă nici un punct și cursa este abandonată.
• ^2 - În cazul în care doi sau mai mulți piloți realizează același cel mai bun rezultat de un număr egal de ori, se va folosi următorul cel mai bun rezultat. Dacă doi sau mai mulți piloți vor avea un număr egal de rezultate de un număr egal de ori, FIA va nominaliza câștigătorul conform unor criterii pe care le va considera potrivite.

Clasament Campionatul Mondial al Piloților[modificare | modificare sursă]

Poz.	Pilot	AUS	MAL	BHR	ESP	MON	CAN	USA	FRA	GBR	EUR	HUN	TUR	ITA	BEL	JPN	CHN	BRA	Puncte
1	Kimi Räikkönen	1P R	3	3	Ab	8	5	4R	1	1R	AbP	2R	2R	3	1P	3	1	1R[d]	110
2	Lewis Hamilton	3	2R	2	2	2	1P	1P	3	3P	9	1P	5	2	4	1P R	AbP	7	109
3	Fernando Alonso	2	1	5	3	1P R	7R	2	7	2	1	4	3	1P R	3	Ab	2	3	109
4	Felipe Massa	6	5P	1P R	1P R	3	DSC	3	2P R	5	2R	13	1P	Ab	2R	6	3R	2P	94
5	Nick Heidfeld	4	4	4	Ab	6	2	Ab	5	6	6	3	4	4	5	14*	7	6	61
6	Robert Kubica	Ab	18	6	4	5	Ab		4	4	7	5	8	5	9	7	Ab	5	39
7	Heikki Kovalainen	10	8	9	7	13	4	5	15	7	8	8	6	7	8	2	9	Ab	30
8	Giancarlo Fisichella	5	6	8	9	4	DSC	9	6	8	10	12	9	12	Ab	5	11	Ab	21
9	Nico Rosberg	7	Ab	10	6	12	10	16*	9	12	Ab	7	7	6	6	Ab	16	4	20
10	David Coulthard	Ab	Ab	Ab	5	14	Ab	Ab	13	11	5	11	10	Ab	Ab	4	8	9	14
11	Alexander Wurz	Ab	9	11	Ab	7	3	10	14	13	4	14	11	13	Ab	Ab	12		13
12	Mark Webber	13	10	Ab	Ab	Ab	9	7	12	Ab	3	9	Ab	9	7	Ab	10	Ab	10
13	Jarno Trulli	9	7	7	Ab	15	Ab	6	Ab	Ab	13	10	16	11	11	13	13	8	8
14	Sebastian Vettel							8				16	19	18	Ab	Ab	4	Ab	6
15	Jenson Button	15	12	Ab	12	11	Ab	12	8	10	Ab	Ab	13	8	Ab	11*	5	Ab	6
16	Ralf Schumacher	8	15	12	Ab	16	8	Ab	10	Ab	Ab	6	12	15	10	Ab	Ab	11	5
17	Takuma Sato	12	13	Ab	8	17	6	Ab	16	14	Ab	15	18	16	15	15*	14	12	4
18	Vitantonio Liuzzi	14	17	Ab	Ab	Ab	Ab	17*	Ab	16*	Ab	Ab	15	17	12	9	6	13	3
19	Adrian Sutil	17	Ab	15	13	Ab	Ab	14	17	Ab	Ab	17	21*	19	14	8	Ab	Ab	1
20	Rubens Barrichello	11	11	13	10	10	12	Ab	11	9	11	18	17	10	13	10	15	Ab	0
21	Scott Speed	Ab	14	Ab	Ab	9	Ab	13	Ab	Ab	Ab								0
22	Kazuki Nakajima																	10	0
23	Anthony Davidson	16	16	16*	11	18	11	11	Ab	Ab	12	Ab	14	14	16	Ab	Ab	14	0
24	Sakon Yamamoto											Ab	20	20	17	12	17	Ab	0
25	Christijan Albers	Ab	Ab	14	14	19*	Ab	15	Ab	15									0
—	Markus Winkelhock										Ab								0
Poz.	Pilot	AUS	MAL	BHR	ESP	MON	CAN	USA	FRA	GBR	EUR	HUN	TUR	ITA	BEL	JPN	CHN	BRA	Puncte

Clasament Campionatul Mondial al Constructorilor[modificare | modificare sursă]

Poz.	Constructor	AUS	MAL	BHR	ESP	MON	CAN	USA	FRA	GBR	EUR	HUN	TUR	ITA	BEL	JPN	CHN	BRA	Puncte
1	Ferrari	1P R	3	1P R	1P R	3	5	3	1	1R	2R	2R	1P	3	1P[e]	3	1	1R	204
		6	5	3	Ab	8	DSC	4R	2P R	5	AbP	13	2R	Ab	2R	6	3R	2P
2	BMW	4	4	4	4	5	2	8	4	4	6	3	4	4	5	7	7	5	101
		Ab	18	6	Ab	6	Ab	Ab	5	6	7	5	8	5	9	14*	Ab	6
3	Renault	5	6	8	7	4	4	5	6	7	8	8	6	7	8	2	9	Ab	51
		10	8	9	9	13	DSC	9	15	8	10	12	9	12	Ab	5	11	Ab
4	Williams-Toyota	7	9	10	6	7	3	10	9	12	4	7	7	6	6	Ab	12	4	33
		Ab	Ab	11	Ab	12	10	16*	14	13	Ab	14	11	13	Ab	Ab	16	10
5	Red Bull-Renault	13	10	Ab	5	14	9	7	12	11	3	9	10	9	7	4	8	9	24
		Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	13	Ab	5	11	Ab	Ab	Ab	Ab	10	Ab
6	Toyota	8	7	7	Ab	15	8	6	10	Ab	13	6	12	11	10	13	13	8	13
		9	15	12	Ab	16	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	10	16	15	11	Ab	Ab	11
7	STR-Ferrari	14	14	Ab	Ab	9	Ab	13	Ab	16*	Ab	16	15	17	12	9	4	13	8
		Ab	17	Ab	Ab	Ab	Ab	17*	Ab	Ab	Ab	Ab	19	18	Ab	Ab	6	Ab
8	Honda	11	11	13	10	10	12	12	8	9	11	18	13	8	13	10	5	Ab	6
		15	12	Ab	12	11	Ab	Ab	11	10	Ab	Ab	17	10	Ab	11*	15	Ab
9	Super Aguri-Honda	12	13	16*	8	17	6	11	16	14	12	15	14	14	15	15*	14	12	4
		16	16	Ab	11	18	11	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	18	16	16	Ab	Ab	14
10	Spyker-Ferrari	17	Ab	14	13	19*	Ab	14	17	15	Ab	17	20	19	14	8	17	Ab	1
		Ab	Ab	15	14	Ab	Ab	15	Ab	Ab	Ab	Ab	21*	20	17	12	Ab	Ab
EX	McLaren-Mercedes	2	1	2	2	1P R	1P	1P	3	2	1	1P[f]	3	1P R	3	1 P R	2	3	DSC (166)[g]
		3	2R	5	3	2	7R	2	7	3P	9	4[f]	5	2	4	Ab	AbP	7
Poz.	Constructor	AUS	MAL	BHR	ESP	MON	CAN	USA	FRA	GBR	EUR	HUN	TUR	ITA	BEL	JPN	CHN	BRA	Puncte

Note:

• Pozițiile sunt sortate după cel mai bun rezultat, rândurile nefiind legate de piloți. În caz de egalitate de puncte, cele mai bune poziții obținute au determinat rezultatul.

Note[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]